Universitatea Babes-Bolyai

Facultatea de Drept

The Lucifer Effect

(Efectul Lucifer)
Philip Zimbardo

Student: Batin Georgiana Maria

Specializarea: Drept Anul I grupa 102

Prof: Arthur Mihaila

Philip Zimbardo The Lucifer Effect

„Efectul Lucifer: A intelege cum oamenii buni devin rai” este o carte din 2007 care include
prima relatare detaliata si scrisa a profesorului Philip Zimbardo despre evenimentele ce au
avut loc in Experimentul Inchisorii Stanford (SPE), un studiu de stimulare al inchisorii care a
trebuit sa fie intrerupt dupa doar sase zile din cauza mai multor rezultate dureroase. Cartea
include peste 30 de ani de cercetari ulterioare asupra factorilor psihologici si sociali care duc
la acte imorale comise de oameni morali. De asemenea, examineaza abuzul prizonierilor la
Abu Ghraib in 2003, care se aseamana cu experimentul de la Stanford. Titlul isi ia numele din
povestea ingerului favorizat al lui Dumnezeu, Lucifer, caderea lui din har si asumarea rolului
lui Satana, intruchiparea raului. Aceasta carte descrie momentul in timp cand o persoana
normala trece granita dintre bine si rau pentru prima data printr-o actiune imorala, cand o
situatie transforma oamenii buni in niste oameni care prezinta constant comportament imoral.

Primul capitol se refera la tema titlului cartii, Lucifer, si la natura transformarii morale ca
rezultat al interactiunii dintre dispozitia individuala, situatia si sistemele de putere.

Cea mai intinsa parte a cartii, capitolele 2-9, este in primul rand o relatare de zi cu zi a
evenimentelor care au avut loc in timpul experimentului de la Stanford, in mare parte scrise in
timp prezent literar cu dialog preluat din transcrierile experimentului original si contine mai
multe fotografii realizate pe atunci.

Capitolul 10 prezinta datele culese in SPE, iar capitolul 11 este o examinare a intrebarilor
etice ridicate despre experiment.

Restul cartii acopera o serie de subiecte din domeniul psihologiei sociale, cum ar fi studii
similare precum experimentul Milgram, cercetarea lui Albert Bandura privind dezangajarea
morala, cercetarea efectului spectatorului de John M. Darley si Bibb Latane, si lucrarea
ulterioara a lui Zimbardo despre dezindividuare. Exista, de asemenea, o examinare a
relevantei experimentului Stanford pentru evenimente precum revolta din inchisoarea Attica
si tortura si abuzul detinutilor in inchisoarea Abu Ghraib din Irak in 2003, cu un accent
special pe povestea sergentului Ivan Frederick. Zimbardo povesteste experienta sa ca martor
expert pentru aparare la procesul militar al lui Frederick si descrie punctul sau de vedere
despre ceea ce a dus ca un „All American poster soldier” sa fie implicat in tortura
prizonierilor.

Ultimul capitol descrie conceptul de eroism. In TED talk-ul lui „Psihologia raului”, Zimbardo
defineste eroismul ca luarea unui risc personal pentru binele comun in timp ce altii raman
pasivi. Riscurile ar putea fi substantiale: pierderea banilor, statutului social sau a credibilitatii

Philip Zimbardo The Lucifer Effect

sau punandu-se in pericol pe sine sau pe membrii familiei sale. Un erou actioneaza pentru a-i
ajuta pe altiiasumandu-si un risc considerabil, cu toate acestea, daca acea actiune il ajuta si pe
el, atunci nu este un erou, pentru ca actioneaza in interes propriu. In aceast ultim capitol sunt
descrise, totodata, rolurile cheie ale lui Joe Darby - cel care denunta evenimentele din Abu
Ghraib, Zimbardo a mentionat ca starea mentala a soldatilor Abu Ghraib, ca de exemplu
stresul, frica, plictiseala, completate de lipsa supravegherii, lipsa pregatirii si lipsa
responsabilitatii, ar fi putut contribui la actiunile lor „rele- si Christina Maslach, studenta
absolventa care l-a convins pe Zimbardo sa puna capat experimentului de la Stanford devreme
si sfaturi despre cum sa reziste un om situatiilor negative.

Scopul lui Zimbardo prin experimentul inchisorii Stanford a fost de a examina daca oamenii
se vor conforma rolurilor sociale ale unui gardian sau prizonier, atunci cand sunt plasati intr-
un mediu de inchisoare stimulat. Potrivit lui Zimbardo si colegilor sai, acest experiment a
dezvaluit modul in care oamenii se conformeaza cu usurinta sau nu acestor roluri sociale, mai
ales daca rolurile sunt la fel de puternic stereotipate ca si ale gardienilor inchisorii.

Un punct forte al cercetarii lui Zimbardo este ca are o valabilitate interna ridicata. De
exemplu, Zimbardo avea un control ridicat asupra mai multor variabile, inclusiv selectarea
participantilor. El a reusit sa identifice persoanele stabile din punct de vedere emotional si sa
le atribuie in mod aleatoriu rolurile de gardieni si prizonieri. Cu toate acestea, maltratarea
prizonierilor a crescut atat de alarmant incat Zimbardo a incheiat experimenrul dupa 6 zile, el
fiind conceput initial ca sa dureze doua saptamani, dar brutalitatea garzilor si suferinta
prizonierilor a fost atat de intensa incat nu s-a mai putut continua. Unul dintre prizonieri,
Douglas Korpi (8612), un tanar de 22 de ani, absolvent Berkeley a inceput sa manifeste plans
incontrolabil si furie incontrolabila dupa 36 de ore de experiment. Zimbardo a descris aceste
manifestari ca „tulburari emotionale acute”.

Zimbardo a spus ca el credea ca experimentul este etic inainte de a incepe, dar lipsit de etica ,
pentru ca el si ceilalti implicati nu aveau idee ca experimentul va escalada pana la punctul de
abuz pe care l-a atins. Acesta a spus ca este greu de perceput intregul proces.

La evaluarea studiului, au existat cercetari efectuate de studiul inchisorii BBC care indica
faptul ca rezultatele studiului lui Zimbardo nu sunt fiabile. Cand au realizat un experiment
similar, nu au gasit aceleasi rezultate. Un aspect negativ al experimentului lui Zimbardo este
ca implica uriase probleme etice.

Philip Zimbardo The Lucifer Effect

Experimentul Milgram si studiile care l-au urmat demonstreaza pericolul partinirii autoritatii,
atunci cand vine vorba de tendinta noastra innascuta de a crede autoritatea si de a-i urma
ordinele, chiar si atunci cand credem ca gresesc si chiar si atunci cand nu exista o pedeapsa
concreta pentru dezacord cu ei. Acest experiment a fost si el considerat lipsit de etica,
deoarece participantii au fost determinati sa creada ca dministreaza socuri oamenilor reali.
Participantii nu stiau ca elevul era un asociat al lui Milgram. Cu toate acestea, Milgram a
sustinut ca inselaciunea era necesara pentru a produce rezultatele dorite ale experimentului.
Una dontre cele mai grave acuzatii aduse a fost pacatul original al cercetarii stiintelor sociale:
partinirea esantionului.

Zimbardo a intentionat sa creeze un program „Milgram invers” in care oamenii sa respecte

cerintele intensificate de a face bine, aici intervenind discutia despre eroism.

Cartea lui Zimbardo evidentiaza anumite elemente care provoaca aceste comportamente
imorale ale oamenilor: dezumanizare altora si conformitatea de grup.

Rareori este rezonabil sa fie atribuite rezultatele organizationale proaste doar acelor putini
indivizi care sunt prinsi. Abordarea lui Zimbardo de a examina factorii substantiali si
sistemici, mai degraba decat factori personali, ajuta cititorii sa isi inoculeze organizatiile
impotriva comportamentului neetic. In mod specific, masurile de precautie ar trebui sa includa
evitarea convingerii ca indivizii sunt invulterabili la fortele situationale, fiind atenti la puterea
crescuta a fortelor situationale in situatii noi si stiind ca detaliile, aparent benigne, prezente in
situatie si sistem pot avea efecte daunatoare, care pot ajunge sa fie de necontrolat.

Efectul Lucifer poate fi, de asemenea, vazut ca o amintire a faptului ca trebuie a avea mai
multa grija in proiectarea sistemelor pe care le folosim pentru a mentine organizatiile
functionale si pentru a avea mare grija in conducerea zilnica a organizatiilor.

Efectul Lucifer prezinta modul in care oamenii buni devin rai. Acesta implica intelegerea
factorilor dinamici puternici care intra in joc in timpul metamorfozei caracterului uman in
diferite circumstante. Zimbardo crede ca vietile noastre sunt modelate de perspectiva noastra
asupra timpului si ca o serie de paradoxuri influenteaza atat comportamentul personal, cat si
cel cultural. Unul dintre paradoxuri este ca oamenii nu sunt de obicei constienti de efectul
puternic pe care timpul il are asupra sentimentelor, gandurilor si actiunilor lor. Asadar, acest
arc al transformarii cosmice a ingerului preferat al lui Dumnezeu in diavol, pentru mine
stabileste contextul pentru intelegerea fiintelor umane, care sunt transformate din oameni
obisnuiti si buni in autorii raului.

Philip Zimbardo The Lucifer Effect

Philip Zimbardo The Lucifer Effect