Grăsimea viscerală poate duce la şase boli,

inclusiv demenţă şi cancer. Două moduri

tradiţionale de a o elimina
Camille Su / 25.02.2023

O burtă proeminentă şi grăsimea ascunsă vor creşte riscul multor boli cronice, iar
persoanele cu o siluetă "sveltă" nu ar trebui nici ele să le ignore. Cu toate acestea,
rezultatele unor metode care pun accentul pe "pierderea grăsimii de pe burtă" sau pe
eliminarea grăsimii de pe burtă pot fi dezamăgitoare.
Grăsimea viscerală nu trebuie ignorată, greutatea sănătoasă poate fi înşelătoare
Grăsimea corpului uman poate fi împărţită în grăsime subcutanată şi grăsime viscerală.
Grăsimea subcutanată se află sub piele şi poate fi apucată cu mâinile, spre deosebire
de grăsimea viscerală.
Grăsimea viscerală include ţesutul adipos care înconjoară organe precum inima,
plămânii, ficatul şi intestinele. Potrivit Australia's Health Direct, aceasta reprezintă
aproximativ o zecime din toată grăsimea stocată în organism. Persoanele cu burtă
bombată şi cu siluetă în formă de măr (spre deosebire de cele în formă de pară) au un
exces de grăsime abdominală, care reprezintă doar vârful icebergului de grăsime
viscerală.
Grăsimea viscerală acţionează ca o pernă care protejează organele interne. Cu toate
acestea, atunci când oamenii consumă prea multe calorii, grăsimea viscerală se va
acumula în abdomen. Acest lucru poate duce la obezitate abdominală, care afectează
sănătatea. De exemplu, creşte riscul de sindrom metabolic, de boli cardiovasculare, de
rezistenţă la insulină şi de diabet de tip 2.
Potrivit Harvard Medical School, grăsimea viscerală poate fi considerată un organ
endocrin, deoarece secretă hormoni şi alte substanţe care ne afectează profund
sănătatea. Excesul de grăsime viscerală va perturba echilibrul şi funcţia hormonilor din
organism.
Cel mai simplu loc pentru a determina cantitatea de grăsime viscerală este
circumferinţa taliei.
Conform standardului Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale din Taiwan,
circumferinţa taliei unui bărbat sănătos ar trebui să fie mai mică de 90 de centimetri, iar
circumferinţa taliei unei femei ar trebui să fie mai mică de 80 de centimetri.
Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din SUA recomandă ca
circumferinţa taliei bărbaţilor să nu depăşească 102 centimetri, în timp ce femeile nu ar
trebui să depăşească 89 de centimetri.
Cu toate acestea, chiar şi persoanele aparent slabe se confruntă cu aceste riscuri dacă
au un exces de grăsime pe burtă.
Indicele de masă corporală (IMC) este o măsură a greutăţii corporale bazată pe
greutatea şi înălţimea persoanei, calculată prin împărţirea greutăţii (în kilograme) la
pătratul înălţimii (în metri), dar nu măsoară direct grăsimea corporală. Indicele de masă
corporală al unei persoane cu o greutate sănătoasă este cuprins între 18,5 şi 24,9
kg/m2. Potrivit Asociaţiei Americane pentru Inimă, persoanele cu exces de grăsime
abdominală şi viscerală au un risc crescut de boli de inimă, chiar dacă IMC-ul lor se
încadrează în intervalul sănătos. Între timp, persoanele al căror IMC se încadrează în
categoria obezităţii, dar care au un nivel scăzut de grăsime abdominală, au un risc mai
scăzut de boli de inimă.
Un studiu britanic pe scară largă a constatat că riscul de boală coronariană va creşte
odată cu creşterea circumferinţei taliei, indiferent de categoria IMC (<25, 25-29,9, ≥30
kg/m2).
Potrivit Facultăţii de Medicină Harvard, pe măsură ce oamenii intră la vârsta mijlocie,
proporţia de grăsime în raport cu greutatea corporală tinde să crească, iar grăsimea
suplimentară tinde să se acumuleze în jurul abdomenului - în special la femeile aflate la
postmenopauză, unde grăsimea corporală tinde să se deplaseze spre abdomen.
Grăsimea viscerală duce la diverse boli, inclusiv la demenţă şi cancer
Un număr din ce în ce mai mare de studii au constatat că grăsimea viscerală este
asociată cu o serie de boli cronice şi cu un risc crescut de mortalitate. Pe lângă bolile
cardiovasculare şi diabetul, alte boli includ:
1. Demenţa
Un studiu efectuat pe o perioadă de 36 de ani a constatat că persoanele cu cele mai
ridicate niveluri de obezitate abdominală la vârsta mijlocie aveau un risc de aproape trei
ori mai mare de a dezvolta demenţă trei decenii mai târziu decât persoanele cu cele mai
scăzute niveluri de obezitate abdominală.
2. Cancer
Din ce în ce mai multe studii sugerează că excesul de grăsime viscerală este un factor
de risc important pentru cancerul esofagian, pancreatic, colorectal, de sân, endometrial,
renal şi de prostată.
3. Riscul de deces prematur
Un studiu publicat în British Medical Journal a constatat că excesul de grăsime
viscerală este asociat cu un risc mai mare de deces prematur, indiferent de grăsimea
corporală totală. Pentru aproximativ fiecare creştere de 10 centimetri a circumferinţei
taliei, riscul de mortalitate din toate cauzele a crescut cu 11%.
4. Boala hepatică
Grăsimea viscerală excesivă poate provoca boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD).
Dacă nu se face o ameliorare, aceasta poate progresa lent spre ciroză şi cancer
hepatic.
5. Astm
Un studiu efectuat de Cancer Center of Northern California pe 88.304 femei a constatat
că o circumferinţă a taliei mai mare de aproximativ 88 de centimetri a fost asociată cu
un risc crescut de astm atât la femeile obeze, cât şi la cele cu un IMC normal.
6. Depresia
Un sondaj efectuat pe mai mult de 2.000 de adulţi cu vârstă de peste 20 de ani din
Statele Unite a constatat că obezitatea abdominală a fost asociată în mod semnificativ
cu o probabilitate crescută de depresie majoră şi depresie moderată până la severă.
"Slăbirea localizată" nu există. Aceste 2 metode tradiţionale sunt cele mai
eficiente
Probabil că aţi văzut pe internet reclame la produse care pretind că vă ajuta să pierdeţi
grăsimea de pe burtă sau la exerciţii pentru a scăpa de burtă. Cu toate acestea,
rezultatele lor pot fi dezamăgitoare.
Scott Wang, directorul Clinicii de Reabilitare Star, a declarat fără menajamente că acest
lucru se datorează faptului că "slăbirea localizată nu există". El a precizat că exerciţiile
abdominale nu vor viza grăsimea de pe burtă şi nici exerciţiile pentru braţe nu vor viza
grăsimea de pe braţe.
Cele mai fiabile modalităţi de a scăpa de burta proeminentă şi de grăsimea viscerală
sunt metodele tradiţionale: controlul caloriilor şi exerciţiile fizice. Potrivit Health Direct,
medicamentele nu sunt la fel de eficiente în reducerea grăsimii viscerale ca exerciţiile
fizice.
În timp ce atât exerciţiile aerobice, cât şi cele de forţă ard calorii, o meta-analiză a
arătat că exerciţiile aerobice de intensitate moderată până la mare au avut un efect mai
mare asupra grăsimii viscerale decât exerciţiile aerobice de intensitate mai mică sau
exerciţiile de forţă.
Exerciţiile aerobice de intensitate moderată spre mare, cum ar fi alergarea şi spinning-
ul, pot arde mai multe calorii. Se recomandă să faceţi exerciţii fizice 150 de minute pe
săptămână şi să le faceţi în mod constant. Antrenamentele cu intervale de intensitate
ridicată (HIIT) vă pot ajuta, de asemenea, să pierdeţi grăsime, dar sunt mai potrivite
pentru persoanele care au o bază în sport. "Întâlnesc adesea persoane care fac rar
exerciţii fizice şi se accidentează din cauza exerciţiilor bruşte de intensitate ridicată", a
spus Wang.
Sunt exerciţiile abdominale, cum ar fi ridicarea trunchiului din poziţia culcat, cu adevărat
inutile pentru a ţinti grăsimea, aşa cum susţine Şcoala Medicală Harvard? Deşi
exerciţiile abdominale pot strânge muşchii abdominali, acestea nu pot arde foarte multă
grăsime viscerală.
Wang a subliniat că antrenamentele de forţă nu pot viza şi elimina grăsimea
abdominală. Grăsimea abdominală se acumulează exclusiv din cauza consumului
excesiv de calorii. Prin urmare, exerciţiile fizice sunt foarte importante, dar, în general,
nu sunt foarte eficiente. Cheia constă în controlul dietei.
Gândiţi-vă la asta: o persoană de 60 de kilograme arde aproximativ 300-400 de calorii
în timpul unei ore de exerciţii aerobice de intensitate moderată, ceea ce reprezintă doar
aproximativ cât o porţie de cartofi prăjiţi. Puţin peste un kilogram de grăsime reprezintă
aproximativ 7.700 de calorii, deci cât timp trebuie să facă o persoană exerciţii fizice
pentru a pierde un kilogram de grăsime? Wang a subliniat să nu se neglijeze dieta şi să
se folosească doar exerciţiile fizice ca instrument de pierdere în greutate, deoarece
rezultatele vor fi cu siguranţă foarte dezamăgitoare.
Un studiu la scară mică a constatat, de asemenea, că doar o dietă hipocalorică a avut
un efect mai mare asupra pierderii de grăsime viscerală decât exerciţiile fizice.
Meng-fan Lu, nutriţionistă la clinica Metagoso din Taiwan, a subliniat că cea mai
dovedită modalitate de a pierde în greutate este o dietă cu deficit caloric - adică să
mănânci mai puţine calorii decât arzi. Cu toate acestea, ea a subliniat că "nici controlul
dietei, nici exerciţiile fizice nu pot viza pierderea de grăsime în anumite părţi ale
corpului. Grăsimea corporală poate fi redusă doar ca întreg şi nu este sigur ce parte a
corpului va pierde mai întâi grăsime".
Atunci când puneţi în aplicare o dietă cu deficit caloric, începeţi prin a minimiza aportul
de zaharuri rafinate şi prin a creşte porţiile de fibre alimentare şi proteine de înaltă
calitate.
Oamenii moderni nu consumă, în general, suficiente fibre alimentare, aşa că este
recomandat să consumaţi mai mult de două porţii de legume şi una până la două porţii
de fructe în fiecare zi. Încercaţi să înlocuiţi amidonul rafinat cu cereale integrale ca
aliment de bază. Alimentele integrale includ orezul brun, ovăzul, orzul, fasolea roşie,
fasolea mung, cartofii dulci, porumbul etc. Pentru proteine de înaltă calitate, sunt
preferate fasolea şi peştele, urmate de ouă şi carne roşie.
Meng-fan a spus că a întâlnit multe persoane care se tem de consumul de grăsimi
pentru că încearcă să slăbească, dar grăsimile sunt, de fapt, un nutrient esenţial. Puteţi
mânca sănătos atâta timp cât vă controlaţi aportul caloric şi alegeţi grăsimi cu un
procent mai mare de grăsimi mononesaturate sau polinesaturate. Ea a subliniat că un
aport excesiv de ulei bun sau de cereale bune vă va îngrăşa în continuare, astfel încât
controlul caloriilor este în continuare cheia.
Wang a adăugat că dietele hipocalorice îi pot face pe oameni să se simtă înfometaţi.
Pentru a găsi un echilibru între aportul mai mic de calorii şi senzaţia de saţietate, este
important să consumaţi suficiente proteine şi fibre, precum şi alimente minim procesate.
În acest fel, nu veţi consuma junk food hipercaloric, iar aportul total de calorii va scădea
în mod natural.