Datoria Publica

UNIVERSITATEA HYPERYON DIN
BUCURESTI
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
Datoria publică
INTERNĂ ȘI EXTERNĂ
TITULAR DISCIPLINA:
LECT. UNIV. DR. ANCA CRISTEA
STUDENT:
IONEL (STRAMBEANU) STELUTA
2023
BUCURESTI
CUPRINS
I. DATORIA PUBLICA
1. DATORIA PUBLICA INTERNA
2. DATORIA PUBLICA EXTERNA
II. CONCLUZII
III. ANEXE
IV. BIBLIOGRAFIE
DATORIA PUBLICĂ
Datoria publică reprezintă totalitatea sumelor împrumutate de autoritățile publice centrale, de

unitățile administrativ-teritoriale și de alte entități publice, de la persoanele fizice sau juridice
pe piața internă și în străinătate și rămase de rambursat la un moment dat sau mai pe scurt
aceasta reprezintă valoarea totală a angajamentelor statului, inclusiv cheltuielile generate de
acestea.
 Datoria publică totală reprezintă totalitatea obligațiilor pecuniare ale statului (guvern,
instituții publice, financiare, unități administrativ-teritoriale) la un moment dat,
rezultate din împrumuturi interne și externe (în lei și în valută) contractate pe termen
scurt, mediu și lung, precum și obligațiile statului către trezoreria proprie, pentru
sumele avansate temporar în scopul acoperirii deficitului bugetar. Împrumuturile
externe reprezintă una din formele exportului de capital. În oranduirile precapitaliste si
în perioada manufacturieră împrumuturile externe se întalneau sporadic. O dezvoltare
fără precedent au cunoscut-o împrumuturile de stat in secolul al XX-lea, ca urmare a
formării, pe piața țărilor dezvoltate, a unui surplus relativ de capital, care își caută un
plasament peste graniță în condiții mai avantajoase decât în interior.
Statul îsi procură resursele financiare atât de pe piața internă, cât și din străinătate și, ca
urmare, datoria publică are un caracter intern și unul extern, astfel:
Structura datoriei publice = Datoria internă + Datoria externă
gsDpi = (Dpi/Dpt) * 100
gsDpe = (Dpe/Dpt) * 100
 gsDpi/ gsDpe = greutatea specifică a datoriei publice interne/externe

 Dpi/ Dpe = datoria publică internă/externă
 Dpt = datoria publică totală
Cu cât gradul de dezvoltare este mai ridicat, cu atât piaţa internă a capitalului de împrumut
este mai extinsă şi mai diversificată, cu cât exportul este mai activ şi excedentar
importului, cu atât mai mult ţara respectivă îşi procură resursele financiare de pe piaţa
internă.
I. Datoria publică internă - constituie o obligație irevocabilă și necondiționată

statului de a rambursa împrumuturile contractate în lei, de a plăti dobânzile,
câștigurile și alte costuri aferente.
Pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice interne se acordă o autorizare bugetară
permanentă, respectiv o aprobare nelimitată de rambursare a împrumuturilor și de plată a
dobânzilor și câștigurilor aferente, care nu necesită aprobări suplimentare prin legea anuală a
bugetului de stat.
Datoria publică internă este determinată de:
 împrumuturile pe termen scurt, contractate de stat, la Banca Nationala a României,
pentru echilibrarea bugetului de stat si care se ramburseaza în cursul anului;
 emisiunea de bonuri de tezaur în scopul echilibrarii bugetului de stat, rambursabile din
resurse bugetare pâna la finele anului;
 plasarea de înscrisuri, prin subscriptie publica, pe termen mediu si lung, în scopul
procurarii resurselor banesti necesare pentru acoperirea deficitului bugetar anual;
 garantiile ce se acorda de stat pentru credite bancare interne primite de anumite unitati
economice si administrativ-teritoriale în scopul satisfacerii unor nevoi de dezvoltare
economica;
 folosirea pe termen scurt a disponibilitatilor din conturile Trezoreriei publice.
Dimensiunile datoriei publice sunt date de:

 volumul datoriei publice interne;
 mărimea medie a datoriei publice interne pe locuitor;
 gradul de îndatorare.
II. Datoria publică externă
Împrumuturile externe reprezintă una din formele exportului de capital. În orânduirile
precapitaliste şi în perioada manufacturieră împrumuturile externe se întâlneau sporadic; o
dezvoltare fără precedent au cunoscut-o împrumuturile de stat în secolul al XX-lea, ca urmare
a formării, pe piaţa ţărilor dezvoltate, a unui surplus relativ de capital, care îşi caută un
plasament peste graniţă în condiţii mai avantajoase decât în interior.
Gruparea împrumuturilor sau creditelor externe se poate face după diferite criterii:
a) în funcţie de destinaţie:
 credite de mărfuri;
 credite financiare.
b) în funcţie de durata pentru care se acordă:
 credite pe termen scurt (1-2 ani);
 credite pe termen mijlociu (3-5 ani); · credite pe termen lung (peste 5 ani).
c) din punct de vedere al rambursării creditelor
 credite rambursate în cote egale;
 credite rambursate în cote inegale, care pot creşte în mod progresiv; · credite
rambursate într-o singură tranşă.
d) din punct de vedere al creditorului:
 credite acordate de întreprinderi furnizoare (credite comerciale sau de firmă); · credite
acordate de bănci şi alte instituţii financiare (credite bancare);
 credite bancare acordate de guverne (credite guvernamentale);
 credite acordate de organisme financiare internaţionale (credite financiare);
 credite acordate de rentieri şi alte persoane fizice (împrumuturi de stat).
e) din punct de vedere al benficiarului de credite externe:
 credite acordate întreprinderilor private;
 credite acordate băncilor;
 credite acordate guvernului, unităţilor administrativ-teritoriale, întreprinderilor de stat
şi altor instituţii de drept public.
Noţiunea de datorie externă este mai largă decât aceea de datorie publică externă şi are mai
multe sensuri:
a) datorie externă brută în sens larg, care cuprinde sumele de bani şi alte valori pe care
rezidenţii unei ţări, persoane fizice şi juridice, le datorează străinătăţii la un moment dat.
Aceasta interpretare care vizează toate obligaţiile băneşti faţă de străinătate, indiferent dacă au
caracter public sau privat, de gradul lor de exigibilitate, de existenţa sau nu a unei garanţii,
deşi corectă, ea nu are aplicabilitate practică, deoarece este dificil de inventariat toate
obligaţiile faţă de străinătate;
b) datoria externa brut în sens restrâns, care cuprinde obligaţiile băneşti faţă de străinătate, cu
următoarele excepţii:
 creditele pe termen scurt (sub un an) ;
 investiţiile străine directe, care nu au stabilite termene de rambursare sau de lichidare;
 ajutoarele cu caracter nerambursabil primite în cadrul programelor de asistenţă;
 împrumuturi externe cu o perioada de graţie de 10-15 ani sau mai mare;
 împrumuturi acordate de unii creditori externi sucursalelor, filialelor sau
reprezentanţelor în condiţii avantajoase;
 creditele contractate de persoanele fizice sau juridice negarantate de autorităţile
publice competente.
c) datoria externă în interpretarea Băncii Mondiale şi a celorlalte instituţii din sistemul său,
care cuprinde:
 sumele datorate unor creditori publici şi privaţi, în valută, bunuri sau servicii cu o
perioadă de rambursare mai mare de un an;
 sumele datorate de persoane private, dar garantate de o autoritate publică.
În această interpretare, datoria externa nu cuprinde:
 datoria persoanelor private către străinătate negarantată de autorităţile publice;
 datoria din tranzacţiile cu FMI;
 datoria care poate fi achitată, la opţiunea debitorului, în moneda ţării sale;
 sumele datorate unor creditori rezidenţi în străinătate, pentru care nu au fost stabilite
termene de plată.
d) datoria externă netă, care cuprinde diferenţa dintre activele publice şi private ale
rezidenţilor unei ţări în străinătate (disponibilităţi valutare, împrumuturi acordate, investiţii
directe, titluri, diverse alte creanţe şi valori) şi activele deţinute de rezidenţii străini în ţara
considerată (împrumuturi primite de la guvern, agenţii guvernamentale şi alte entităţi publice,
credite primite de la bănci private, organisme financiare şi alţi creditori, investiţii de capital,
titluri, disponibilităţi străine.
Acest indicator se foloseşte în cazul ţărilor care apar în dubla ipostază: de creditoare şi de
debitoare faţă de străinătate. În timp, în raportul dintre creanţele şi angajamentele externe pot
apare mutaţii, astfel încât o ţară din creditor mondial (per sold) să devină debitor mondial sau
invers. Este cazul SUA, care până în anul 1984 era primul creditor al lumii, din anul următor
devenind cel mai mare debitor net al lumii.
III. CONCLUZII
Datoria publică reprezintă totalitatea împrumuturilor de stat contractate de stat şi

nerambursate încă.
Spre deosebire de datoria publica interna, datoria publica externa este mai împovaratoare din
urmatoarele motive principale:
 împrumuturile externe trebuie rambursate, în timp ce împrumuturile interne pot fi
transformate în împrumuturi perpetue sau rambursarea lor poate fi amânata printr-o
conversie într-un împrumut pe termen lung;
 obligatiile privind dobânzile si alte cheltuieli aferente împrumuturilor externe se
stabilesc de catre creditori, guvernul tarii beneficiare neavând control asupra acestora;
 o depreciere a valutei debitorului pe pietele monetare interne creste povara platilor de
dobânzi si a capitalului rambursat;
 platile trebuie efectuate la termenele stabilite de catre creditori si nu la cele
convenabile tarii debitoare;
 neplata/nerestituirea la termene stabilite a dobânzilor, comisioanelor sau a capitalului
împrumutat trage penalitati și creeaza dificultăți pentru obținerea unor credite în viitor;
 balanța de plăți este influentata negativ daca sumele obtinute prin împrumuturi externe
nu sunt utilizate pentru cresterea exporturilor sau pentru reducerea importurilor tarii
debitoare;
 pierderea de suveranitate reprezinta, uneori, un pret indirect al recurgerii la
împrumuturi externe (este cazul împrumuturilor obtinute de la unele institutii
financiare internationale si care pot cere guvernului tarii beneficiare sa promoveze
anumite politici economice).
Potrivit legislatiei românesti în vigoare, la propunerea Guvernului, Parlamentul aproba
plafonul de credite externe în limita gradului de îndatorare externa, în care se încadreaza
necesarul de împrumuturi externe pe baza strategiei privind datoria publica externa.
Garantarea de catre stat, prin Ministerul Finantelor, a unor credite externe pentru investitii
contractate de societati comerciale, regii autonome si institutii publice, se efectueaza pe baza
analizelor de proiect ale Bancii de Export-Import a României (EXIMBANK S.A.). Analizele
de proiect, care au la baza documentatiile întocmite de catre solicitantii creditelor externe, se
înainteaza Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior, care poate
sa aprobe sau nu continuarea procedurii de contractare a creditelor externe.
ANEXE
Datoria publica interna – determinari si forme de calcul

Volumul datoriei publice interne (Mărimea absolută a datoriei interne) este reprezentată de
suma împrumutată de autorităţile publice centrale, de unităţile administrativ-teritoriale şi de
alte entităţi publice, de la persoanele fizice sau juridice de pe piaţa internă şi rămasă de
rambursat la un moment dat.
Mărimea medie a datoriei publice interne pe locuitor se determină, atât în unitate monetară
locală cât şi într-o altă unitate monetară a altei ţări, pentru efectuarea unor studii comparative
la nivel internaţional, după cum urmează:
 DIum/loc = datorie publică internă în unitate monetară naţională pe locuitor

 DIUSD/loc = datorie publică internă în altă unitate monetară naţională (USD) pe
locuitor Cs = curs de schimb um/altă unitate monetară naţională (USD).
Gradul de îndatorare (Gî) a ţării la un moment dat se determină prin raportarea soldului
datoriei publice interne la produsul intern brut, astfel:
Indicatorul astfel stabilit arată în ce măsură valoarea adaugată într-un an este grevată de
datoria publică. Sau, altfel spus, dacă datoria publică a ţării ar trebui rambursata integral în
anul de referinţă, ce procent din produsul intern brut ar trebui utilizat. Acest indicator are o
valoare pur teoretică, deoarece nici o ţară nu ar putea aloca întregul produs intern brut
amortizării datoriei publice, ci numai partea din aceasta rămasă după efectuarea prelevărilor
absolut indispensabile la fondul de consum şi la formarea brută de capital.
Alături de aceşti indicatori, un interes deosebit îl prezintă indicatorii care caracterizează
efortul financiar anual, pe care datoria publică îl reclamă. Acest efort se materializează în
serviciul datoriei publice interne.
Efortul financiar se exprimă cu ajutorul mai multor indicatori, după cum urmează:
 mărimea absolută a serviciului datoriei publice interne

 mărimea medie pe locuitor a serviciului datoriei publice
 raportul dintre serviciul datoriei publice şi produsul intern brut
 raportul dintre serviciul datoriei publice şi total cheltuieli publice
 ponderea serviciului datoriei publice în totalul cheltuielilor bugetare.
Mărimea absolută a serviciului datoriei publice interne cuprinde cheltuielile cu rambursarea

datoriei propriu-zise şi cele legate de plata dobânzilor aferente, astfel:
SDI = Amortizarea DPI + Cheltuieli cu plata dobânzilor şi alte cheltuieli
 SDI = serviciul datoriei publice interne

 DPI = datoria publică internă
Mărimea medie pe locuitor a serviciului datoriei publice se determină, atât în unitate monetară
locală cât şi într-o altă unitate monetară a altei ţări, pentru efectuarea unor studii comparative
la nivel internaţional, după cum urmează:
 SDIum/loc = serviciul datoriei publice interne în unitate monetară naţională pe

locuitor
 SDIUSD/loc = serviciul datoriei publice interne în altă unitate monetară naţională
(USD) pe locuitor
 Cs = curs de schimb um/altă unitate monetară naţională (USD)
Raportul dintre serviciul datoriei publice şi produsul intern brut se calculează conform
relaţiei:

 PIB = produsul intern brut
Raportul dintre serviciul datoriei publice şi total cheltuieli publice se determină astfel:

 Cp = cheltuieli publice
Ponderea serviciului datoriei publice în totalul cheltuielilor bugetare se calculează conform
formulei:
 Cb = cheltuieli publice
Deosebit de indicatorii prezentaţi mai sus, se mai calculează şi următorii indicatori:
 cuantumul anual al dobânzilor

 raportul dintre dobânzi şi PIB
 ponderea dobânzilor în totalul cheltuielilor publice
 ponderea dobânzilor în totalul cheltuielilor bugetare
Aceşti indicatori exprimă dimensiunile contraprestaţiei pe care statul o datorează creditorilor

săi în decursul unui an.
Raportul dintre dobânzi şi PIB se determină astfel:
 Dob = dobânzi aferente datoriei publice interne

 PIB = produsul intern brut.
Ponderea dobânzilor în totalul cheltuielilor publice se calculează conform formulei:

Ponderea dobânzilor în totalul cheltuielilor bugetare se determină astfel:

 Cb = cheltuieli bugetare
Datoria publica externa – caracteristici si metode de calcul.
În legătură cu datoria externă a unei ţări, se folosesc diverşi indicatori care reflectă gradul de
îndatorare faţă de străinătate, precum şi efortul valutar pe care acesta îl reclamă. Astfel gradul
de îndatorare al unei ţări faţă de străinătate se exprimă cu ajutorul următorilor indicatorilor:
Mărimea absolută a datoriei publice externe reprezintă suma împrumutată de autorităţile
publice centrale, de untităţile administrativ-teritoriale şi de alte entităţi publice, de la persoane
fizice sau juridice de pe piaţa externă şi rămasă de rambursat la un moment dat, calculată prin
transformarea valutelor în care a fost determinată datoria externă într-o valută de largă
circulaţie.
Mărimea medie a datoriei externe pe un locuitor se determină prin împărţirea datoriei externe
totale, exprimată într-o valută de largă circulaţie internaţională, la numărul populaţiei, şi
serveşte la efectuarea de comparaţii în timp pe plan naţional şi internaţional), astfel:
 DEum/loc = datorie publică externă în unitate monetară naţională pe locuitor
 DEUSD/loc = datorie publică externă în altă unitate monetară naţională (USD) pe
locuitor
 Cs = curs de schimb um/altă unitate monetară naţională (USD)
Mărimea raportului dintre datoria externă şi produsul intern brut arată cât din produsul
intern brut al anului considerat ar fi necesar pentru rambursarea acestei datorii şi se stabileşte
astfel:
Indicatorul astfel stabilit arată în ce măsură valoarea adaugată într-un an este grevată de
datoria publică externă. Acest indicator are o valoare pur teoretică, deoarece nici o ţară nu ar
putea aloca întregul produs intern brut amortizării datoriei publice externe, ci numai partea
din aceasta rămasă după efectuarea prelevărilor absolut indispensabile la fondul de consum şi
la formarea brută de capital.
Raportul dintre datoria externă şi încasările din exportul de bunuri şi servicii arată în cât timp
(luni sau ani) s-ar putea rambursa datoria unei ţări faţă de străinătate pe seama valutei încasate
din vânzările de bunuri şi prestările de servicii peste graniţă, astfel:
 DE = datoria publică externă
 Vexp = încasările (veniturile) din exportul de bunuri şi servicii
Şi acest indicator are o valoare teoretică, deoarece o parte din valuta încasată se foloseşte
pentru achitarea importurilor de bunuri şi servicii, plăţii dobânzilor şi comisioanelor aferente
şi pentru alte plăţi.
Gradul de îndatorare a ţării faţă de exterior trebuie completat cu efortul financiar-valutar
reclamat de datoria externă, care indică povara respectivei datorii în anul considerat.
Efortul financiar-valutar generat de datoria externă este indicat de serviciul datoriei externe,
care include rambursarea ratelor împrumuturilor externe (denumite şi rate de capital),
exigibile în anul considerat, precum şi plata dobânzilor, comisioanelor şi altor cheltuieli
aferente datoriei externe, exigibile în acelaşi plan.
Serviciul datoriei publice externe (SDE) se determină astfel:
SDE = Amortizarea DE + Cheltuieli cu plata dobânzilor şi alte cheltuieli
 DE = datoria publică externă
Mărimea medie pe un locuitor a serviciului datoriei publice externe interne în unitate
monetară naţională şi în altă unitate naţională (USD) se calculează astfel:
 SDEum/loc = serviciul datoriei publice externe în unitate monetară naţională pe

locuitor
 SDEUSD/loc = serviciul datoriei publice externe în altă unitate monetară naţională
( USD) pe locuitor
 Cs = curs de schimb um/USD
Ponderea serviciului datoriei publice externe în totalul cheltuielilor bugetare se calculează
conform următoarei formule:
 SDE= serviciul datoriei publice externe
 Cb = cheltuieli bugetare
Ponderea serviciului datoriei publice externe în totalul cheltuielilor publice se determină
după cum urmează:

Raportul dintre serviciul datoriei publice externe şi PIB se determină astfel:

 PIB = produsul intern brut
Raportul dintre serviciul datoriei publice externe şi încasările (veniturile) din exportul de
bunuri şi servicii se determină astfel:

 Vexp = încasările (veniturile) din exportul de bunuri şi servicii
IV. BIBLIOGRAFIE
1. Mosteanu T. (2011), Finante publice, Note de curs si aplicatii pentru seminar, Editia a IIIa,
revizuita, Editura Universitara, Bucuresti;
2. Ristea L., Trandafir A., (2005), Finanţe publice - între teorie şi practică, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti;
3. Ristea L., Trandafir A., (2006), Introducere în știința finanțelor publice. Aplicaţii şi soluţii,
Editura Muntenia, Constanţa;
4. Trandafir A., (2014), Finanțe publice, Editura FRM, București;
5. Văcărel I., (2007), Finanţe publice. Ediţia a VI-a, Editura Didactică şi
pedagogică,Bucureşti.

Datoria Publica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Datoria Publica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA HYPERYON DIN

LECT. UNIV. DR. ANCA CRISTEA

IONEL (STRAMBEANU) STELUTA

1. DATORIA PUBLICA INTERNA

2. DATORIA PUBLICA EXTERNA

Datoria publică reprezintă totalitatea sumelor împrumutate de autoritățile publice centrale, de

Structura datoriei publice = Datoria internă + Datoria externă

gsDpi = (Dpi/Dpt) * 100

gsDpe = (Dpe/Dpt) * 100

 gsDpi/ gsDpe = greutatea specifică a datoriei publice interne/externe

I. Datoria publică internă - constituie o obligație irevocabilă și necondiționată

Dimensiunile datoriei publice sunt date de:

II. Datoria publică externă

Datoria publică reprezintă totalitatea împrumuturilor de stat contractate de stat şi

Datoria publica interna – determinari si forme de calcul

 DIum/loc = datorie publică internă în unitate monetară naţională pe locuitor

 mărimea absolută a serviciului datoriei publice interne

Mărimea absolută a serviciului datoriei publice interne cuprinde cheltuielile cu rambursarea

SDI = Amortizarea DPI + Cheltuieli cu plata dobânzilor şi alte cheltuieli

 SDI = serviciul datoriei publice interne

la nivel internaţional, după cum urmează:

 SDIum/loc = serviciul datoriei publice interne în unitate monetară naţională pe

 SDI = serviciul datoriei publice interne

 SDI = serviciul datoriei publice interne

 cuantumul anual al dobânzilor

Aceşti indicatori exprimă dimensiunile contraprestaţiei pe care statul o datorează creditorilor

Raportul dintre dobânzi şi PIB se determină astfel:

 Dob = dobânzi aferente datoriei publice interne

Ponderea dobânzilor în totalul cheltuielilor publice se calculează conform formulei:

 Dob = dobânzi aferente datoriei publice interne

Ponderea dobânzilor în totalul cheltuielilor bugetare se determină astfel:

 Dob = dobânzi aferente datoriei publice interne

 DEum/loc = datorie publică externă în unitate monetară naţională pe locuitor

 SDEum/loc = serviciul datoriei publice externe în unitate monetară naţională pe

 SDE= serviciul datoriei publice externe

 SDE= serviciul datoriei publice externe

 SDE= serviciul datoriei publice externe

4. Trandafir A., (2014), Finanțe publice, Editura FRM, București;

S-ar putea să vă placă și