ORAȘUL BĂLȚI ÎN

PERIOADA ANILOR 1640-

1914

ELEVI:PUHA DOROTEEA
MERENIUC VALERIA
CLASA A 11-A ,,C’’
PROFESOR:CHIHAI NELEA
 Cuprins:
01 Scopul proiectului

02 Populația orașului

03 Dezvoltatea economică

04 Fabrici și uzine

05 Limba și migrația

06 Dezvoltarea arhitecturală

07 Concluzii
Scopul proiectului
Acest proiect se concentrează pe prezentarea
evoluției orașului Balti în epoca modernă. Tranzitia
de la statutul de sat, în timpul perioadei de
suveranitate otomană, la cel de oraș, în timpul
ocupației tariste, a fost însoțită de schimbări
semnificative la nivel politic, economic și social.
Reformele implementate au avut un impact
profund asupra orașului și a comunității sale.
Îmbunătățirile economice și infrastructurale au
contribuit la creșterea semnificativă a activității
comerciale și industriale din regiune. Aceste
schimbări au adus prosperitate orașului și au
consolidat poziția sa ca un important centru de
afaceri în Basarabia.

Pe parcursul acestei tranziții, Baltiul a suferit

transformări remarcabile. Odată ce a fost ridicat la
rangul de oraș în timpul ocupației tariste, Baltiul a
devenit un centru comercial și industrial vital în
Basarabia. Această evoluție s-a datorat în mare parte
investițiilor și reformelor realizate de Imperiul Rus în
zonă.

Populația orașului
La începutul epocii moderne, orasele nu aveau dimensiuni
mari si erau caracterizate de strazi înguste si case cu un
singur nivel, adesea construite din lemn, ceea ce le fâcea
vulnerabile la incendi. Aceste case pâreau destul de
modeste, similar cu cele de acum un secol, lipsite de
confort. In orase, populatia era compus in principal din
burghezi, clasa de mijloc (avocati, medici, profesori,
functionari) si muncitori salariati. In cadrul oraselor se
organizau baluri si evenimente sociale.
Centrul orasului era dominat de casa feudala, care
oferea protectie datoritã zidurilor sale sau functiona ca
un centru administrativ si politic, oferind si o piatà
pentru diverse produse, atragând astfel mestesugari si
negustori. Orasele erau centre economice,
administrative, judiciare, religiose si culturale.
Saptâmânal se organizau târguri unde puteau fi
cumparate produse agricole si mestesugâresti.
Populatia se ocupa traditional cu cresterea animalelor,
apicultura, si pescuitul.
Alimentatia era simpla, bazatã pe produsele obisnuite
din gospodária proprie: cereale, lactate, carne, legume
si fructe, iar bauturile preferate erau vinul si berea.

in anul 1907, la Balti, a activat Ion Pelivan, care a fost numit in functia de loctitor si ulterior judecator. El a
reusit sã adune un grup mare de luptàtori pentru liberate din orasul sãu natal, precum Porfilire Fala,
Dumitru Vrabie, Nicolae Stamati, Emanoil Catelly, Nicolae Borcea, Simion Murafa, Ion Buzdugan etc. Sub
influenta acestui grup cu sentimente nationale, intelectuali locali au devenit mai constienti de originea lor
nationala si au început sã utilizeze limba româna in institutile publice din Balti. in procesele juridice in care
au participat taranii moldoveni, Ion Pelivan le examina n limba românã, refuzând servicile unui traducator
oficial.
 Dezvoltarea economică
Totusi, in a doua jumâtate a secolului al XVIII-lea, acesta a început sã devina un
centru comercial si mestesugaresc in regiune.
Existau câteva factori care au contribuit la dezvoltarea sa si, în acelasi timp, la
provocârile cu care se confrunta:

1. Cresterea obligatilor 1. Teatrul de razboi: Zona 1. Monopol comercial otoman:

financiare fat de Poartà: Baltii era adesea afectatã de Comertul era dominat de
erau supusi presiunii monopolul otoman, ceea ce
conflictele militare, ceea
financiare din partea limita potentialul de
ce aducea instabilitate si dezvoltare economicà al
autoritâtilor otomane, care le
impuneau taxe si impozite. distrugeri. orasului.
 01 02 03
1. Exportul bunurilor 1. Schimbarea frecentà a 1. Schimbul preponderent
comerciale la un pret domnitorilor: natural: Comertul era
mizer: Exportul de Schimbarile frecente de bazat n principal pe
bunuri comerciale din conducere la nivel local schimbul natural, ceea
Balti era adesea la un sau regional aduceau ce limita cresterea
pret redus, ceea ce instabilitate si economicã.
afecta prosperitatea incertitudine.
localitâtii.
 Fabrici și uzine
În acea perioadă, orașul Bălți a cunoscut o
dezvoltare industrială semnificativă, al cărei
rezultat a fost apariția unor noi fabrici și uzine.
Printre acestea se numărau: O fabrică de zahăr. O
fabrică de vodcă. Patru rafinării de ulei, denumite
"Flora", "Volman", "Fridman" și "Zelman". Patru
fabrici de tutun, deținute de negustori precum
Maria Muraviova, Hanuta Cenitova, Constantin
Sebulov și Moisa Rabinovici. Două mori, cunoscute
sub numele de "Ioffe Brestecico" și "Krupensky". O
turnătorie, cunoscută sub numele de "Mars".
 Limba și migrația
În perioada respectivă, populația orașului Bălți era caracterizată printr-o
diversitate lingvistică și etnică considerabilă. Majoritatea locuitorilor erau
vorbitori de limba ebraică, reprezentând aproximativ 55,9% din totalul
populației. În plus, existau vorbitori de limba rusă, ucraineană și belarusă, care
alcătuiau aproximativ 22,8% din populație. Restul de 16,8% erau vorbitori de
limba română, iar o mică parte era formată din vorbitori de limbi precum
germana, franceza, tiganeasca, poloneza și altele. Migratia colonistilor în
regiunea Bălți a fost un fenomen cu caracter controversat. Pe de o parte,
aceasta a contribuit la evoluția economică și socială a orașului, aducând noi
tehnologii, cunoștințe și resurse umane. Pe de altă parte, această migrație a
fost uneori însoțită de politici de rusificare și de încercări de distrugere a
identității culturale și lingvistice a populației autohtone. Aceste tendințe au
fost în special accentuate în contextul dominației imperiului rus și a politicii
sale de asimilare a minorităților. Astfel, migrația colonistilor a fost un fenomen
complex, cu repercusiuni diverse asupra societății și culturii locale.
 CATEDRALA “SFÂNTUL NICOLAE”

Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți a fost construită de Gheorghe

Panaghiotis (Panaite) în perioada 1791–1795, după modelul
bisericilor romano-catolice. Această catedrală este cea mai veche
construcție din municipiu.[1] Catedrala Sf. Nicolae din Bălți are
statutul de monument de importanță istorică și arhitecturală.[2]
Proiectul catedralei a fost făcut de arhitectul vienez Anton
Weissmann. În scopul dezvoltării comerțului local, boierul
Panaghiotis a invitat din Galiția 300 de armeni negustori.
Îndeplinind contractul cu armenii boierul a construit catedrala
romano-catolică. Însă armenii nu au venit și a fost sfințită ca una
ortodoxă. Unul din pictorii care a zugrăvit biserica a fost originar
din Bălți – Eustațiu Altini. El a zugrăvit iconostasul și o parte din
cupole.
BISERICA”NASTEREA MAICII DOMNULUI “

Biserica Nașterii Maicii Domnului din Bălți este

printre cele mai vechi construcții din localitatea
respectivă. A fost construită pe locul unei biserici
din lemn în 1888, în satul Slobozia Bălților (în
prezent cartier). Construcția ei a început în 1881
cu ajutorul sătenilor. Din cauza celor doi ani
secetoși lucrările de construcție s-au stopat, dar
reușind ridicarea pereților până la fereastră. După
ajutor s-au adresat la Mănăstirea Sf. Spiridon din
Iași, fiind susținuți de protoiereul Bălților. În cele
din urmă biserica a fost finalizată în 1888.
 CONCLUZIE
Perioada suzeranității Imperiului Otoman și ocupația țaristă au avut, în mod cert, un
impact semnificativ asupra dezvoltării orașului Bălți. Monopolul comercial otoman și
exploatarea din partea Imperiului Rus au încetinit progresul și au creat obstacole în calea
dezvoltării economice și a situației social-demografice a orașului. Cu toate acestea, chiar
și în aceste condiții dificile, s-a înregistrat o creștere economică lentă și o înviorare a
orașului. Acest lucru sugerează că resursele și potențialul localității au permis o anumită
rezistență și adaptare în fața presiunilor externe. Dezvoltarea economică încetinită poate
fi atribuită în mare parte politicilor economice restrictive ale puterilor străine și
dominației lor politice în regiune. În concluzie, perioada suzeranității Imperiului Otoman și
ocupația taristă au reprezentat perioade dificile pentru orașul Bălți, însă acestea au
contribuit, în ciuda obstacolelor, la modelarea și consolidarea identității sale și la
pregătirea terenului pentru viitoarele sale evoluții economice și sociale.