MVSP

cap 1 – sanatate umanam, animala, ecosistemica – ONE HEALTH

One Health = sanatatea umana + s animala = interdependente si egate de sanatatea ecosistemelor in

care traiesc. E o abordare holistica, colaborativa pt intelegerea riscurilor pt s umana/ animala/
ecosistemului in ansamblu.
GRUPUL TRIPARTIT = FAO + OIE + OMS
1.1 Declaratie comuna a Grupului Tripartit FAO OIE OMS si UNEP – comunicat comun 1
dec 2021
OH HLEP = Panelul de Experti One Health la Nivel Inalt = grupul lor consultativ, politica + stiinta
Principiul ONE HEALTH = definit de OHHLEP = abordare integrata si unificatoare care isi
propune sa echilibreze si sa optimizeze in mod durabil sanatataea oamenilor, animalelor s+d,
plantelor, mediului in general – inclusiv a ecosistemelor.
– e vorba despre satisfacerea nevoii colective de: apa curata, energie nepoluanta, aer curat,
alimente sigure si hranitoare, luand masuri impotriva schimbarilor climatice si contribuind la
dezvlotarea durabila.
– Abordeaza intregul spectru de control al bolilor – prevenire, detectare, pregatire, raspuns,
tratament.
Cu ce cacat se ocupa?
– sanatate umana. Protectia sanatatii. Sanatatea la locul de munca, siguranta alimentara.
Sanatatea animalelor. Sanatate transfrontaliera. Sanatate internationala. Riscuri + amenintari
globale. Pregatirea si raspunsul. Pandemii. Sanatatea mediului. Schimbarea climatica.
– Interconectare probleme oameni, animale, mediu
– analizeaza + influenteaza actiunile la nivel local + international
– cunoaste + aplica Reglementarile Internationale de Sanatate pt a cooordona si dezvolta
parteneriate strategice si resurse – scop securitate sanatate
– promoveaza securitatea si sanatatea in munca
– siguranta alimentara
– preventie boli prin vaccinare
– MONITORIZARE DE RISC si AMENINTARI
– siguranta asistenta medicala, monitorizare, MANAGEMENT RISC si durabilitate servicii de
sanatate
– climate change

1.2 Colaborarea pt o mai buna sanatate globala – noi instrumente operationale tripartite
septembrie 2022
Instrumentul Operational de Supraveghere si Schimb de Informatii = SIS OT – sprijina autirtatile
nationale in efortul de a consolida un sistem multisectorial coord one health pt bolile zoonotice
MCM OT – bun pt depistarea precoce a bolilor. Riscul de zoonoze se diminueaza.

1.3 Definitiile SANATATII, SANATATII PUBLICE si SANATATII PUBLICE

VETERINARE
1.3.1. Definitiile SANATATII
1. SANATATEA = stare de bunastare fizica, mentala si sociala completa 0 nu doar absenta
bolii sau a infirmitatii OMS
2. SANATATEA = dimensiune esentiala a calitatii vietii, oportunitatea de a face alegeri si de a
fi multumit de viata OMS
3. = integritate anatomica, fiziologica si psihica. Capacitatea de a-si asuma roluri familiale,
profesionale si sociale. Capacitatea de a gestiona stresul, senzatia de bine si absenta riscului
de imbolnavire sau deces prematur OMS
 4. = nu doar absenta bolii, e un sentiment mai profund decat bunastarea care depinde nu doar
de serviciile de sanatate, ci de munca, venituri, educatie, cultura, drepturi si libertati.
UNICEF

1.3.2. Definitiile sanatatii publice SP

1. = Abordarea colectiva si administrativa a problemelor de sanatate ale unei populatii sub
aspectele sale politice, economice, de reglementare si institutionale. Este definita si
implementata de catre administratiile competente in serviciul unei populatii prin politica de
sanatate.
2. = Stiinta si arta prevenirii bolilor, prelungirii vietii si promovarii sanatatii prin activitati
comunitare organizate si prin educarea si organizarea de servicii medicale si de asistenta
medicala pt diagnosticarea precoce si prevenirea bolilor

1.3.3. Definitiile SANATATII PUBLICE VETERINARE SPV

1997 – Academia Franceza Veterinara = obiective de dezvoltare durabila ODD
2021 = Sanatatea publica veterinara este ansamblul actiunilor colective, in principal suverane, in
legatura cu animalele salbatice sau domestice, serviciile acestora si productia acestora intrand in
special in lantul alimentar, care au ca scop pastrarea sanatatii umane si animale – inclusiv a starii de
bine – si sanatatea ecosistemelor. Contribuie astfel la dezvoltarea durabila si la implementarea
conceptului ONE HEALTH
Sanatatea publica veterunara e ansamblul actiunilor care au legatura directa sau indirecta cu
animalele, produsele si subprodusele lor, atunci cand acestea contribuie la protectia, conservarea si
imbunatatirea sanatatii omului, adica bunastarea acestuia, fizica, morala si sociala

CAP 2. SANATATE PUBLICA VETERINARA

UE lucreaza pt a imbunatati protectia sanatatii in toate politicile si activitatile sale, in conformitate
cu ARTICOLUL !^* din TRATATUL PRIVIND FUNCTIONAREA UE – TFUE. Actiunea UE in
domeniul sanatatii are ca scop imbunatatirea sanatatii publice, prevenirea bolilor si a pericolelor
pentru sanatate – inclusiv cele legate de stilul de viata – si promovarea cercetarii
UE nu defineste politicile de sanatate sau organizarea si furnizarea de servicii de sanatate si
asistenta medicala. Mai degraba, completeaza politicile nationale si sprijina cooperarea dintre
statele membre in domeniul sanatatii publice
Stiintele veterinare – provider alimente sigure si adecvate, prevenirea, controlul si eradicarea
zoonozelor, ameliorarea bunastarii animalelor si contributia la cercetarea biomedicala. Prevenirea,
reducerea si controlul riscurilor pt sanatatea publica prin interventia asupra originii sau surselor de
infectie. Raspuns la dezastre naturale si bioterorism.
FACTORI ANTROPICI APARITIE ZOONOZE = cresterrea populatiei, schimbarea tiparelor de
consum alimentar, cresterea cererii de alimente, intensificarea sistemelor de productie, circulatia,
comertul sporite cu animale + produse + subproduse, utilizarea gresita a agentilor antimicrobieni
generatori de rezistenta, perturbarea ecosistemelor, schimbarile climatice.
ECOCENTRISM
– riscuri existentiale
– sustenabilitate globala
– educatie sustinerea vietii
– preocupare pt pamant
PAMANT – la a SASEA faza de EXTINCTIE IN MASA – cu declinul global al faunei salbatice –
68% din 1970
ECOCENTRISM = BIOCENTRISM + ZOOCENTRISM

2.1 SETUL CUPRINZATOR DE COMPETENTE PENTRU FORTA DE MUNCA CARE

ACTIVEAZA IN SERVICIILE VETERINARE
 2.1.1 CONTINUT STIINTIFIC SI CONTEXT PRACTIC

– EPIDEMIOLOGIA BOLILOR TRANSMISIBILE + NETRANSMISIBILE

– Demografie, Biostatistica
– Metode de cercetare cant+cali
– Evaluare + Analiza si Eval
– Cercetare
– masurare, monitorizare, raportare
– indicatori de sanatate
– sisteme de sanatate
– sanatataea populatiei
– inegalitati in sanatate
1. cunoasterea carac struct demografice intr-o anumita societate sau comunitate si intelegerea
procsului schimbarii demografice si implicatiilor acestuia pt sanatatea publica
2. capabilitatea de a descrie caracteristicile cheie ale epidemiologiei cauzelor semnificative de
morbiditate si mortalitate in populatia de care raspunde
3. utilizarea eficienta a statisticilor vitale si indicatorilor de sanatate pentru a creste
cunostintele si pentru a genera dovezi despre sanatatea populatiei, inclusiv in cadrul
grupurilor expuse riscului si vulnerabile
4. Capacitatea sa extraga, sa analizeze si sa evalueze divezi din toate sursele de date pt a
srpijini luarea deciziilor
5. cunoasterea nevoilor de sanatate ale populatiei pe baza consideratiilor privind povara bolii,
indicatori, CARACTERIZAREA RISCURILOR, cererea si accesul la ingrijire medicala
6. Contributia la/conducerea spre evaluari ale nevoilor de sanatate la nivel comunitar, asig ca
aceste evaluari iau in considerare determinantii biologici, sociali, economici, culturali,
politici si fizici ai sanatatii si determinantii mai largi ai sanatatii gen PRIVAREA si
PENURIA
7. proiectarea si efectuarea de cercetari calitative/cantitative care se bazeaza pe dovezile
existente si adaugarea la baza de dovezi pt practica in domeniul sp, implicand partile
interesate relevante in proces
8. evaluarea serviciilor si interventiilor locale de sanatate publica, aplicand metode solide
bazate pe modele de evaluare cunoscute
9. elaborarea si implementarea de standarde, protocoale si proceduri care incorporeaza cele
mai bune practici nationale/internationale in sistemul de sanatate
10. intelegerea structurii sistemului de sanatate si mecanismelor sale de guvernare si finantare si
modul in care sunt organizate serviciile de ingrijire a sanatatii publice
11. cunoasterea si incorporarea dpdv intelectual a conceptelor de baza si intelegerea
implicatiilor acestira ot propria organizatie, parteneri si sistemul public de sanatate

2.1.2. PROMOVAREA SANATATII

– educatie si promovare prin participare sociala

– alfabetizarea in domeniul sanatatii la nivel de comunitate, in organizatie si individual
– imputernicire civica
– evaluarea nevoilor de sanatate
– screening si prevenire secundara
– evaluarea interventiilor si programelor de promovare a sanatatii
1. evalueaza focalizarea si domeniul de aplicare al initiativelor de promovare sanatatii prin
constientizarea necesitatii de a realiza schimbari pozitive in sanatatea individuala si
comunitara
2. cunoaste, sprijina , se implica in activitati si programe de promovare a sanatatii si
alfabetizare in domeniul sanatatii pt implementarea bunelor practici de promovare a sanatatii
 la nivel de populatie si organizatie specifica sau la nivel institutional.
3. Utilizeaza metode si strategii bazate pe dovezi, participarea sociala si abordari
intersectoriale ca instrumente pt promovarea sanatatii si influentarea politicilor publice care
afecteaza sanatatea.
4. Evalueaza eficacitatea activitatilor de promovare a sanatatii orientate spre producerea de
schimbari la nivel comunitar si individual, in politica publica sau sociala, in beneficiul
sanatatii si al calitatii vietii
5. promoveaza imputernicirea si implicarea cetatenilor in cadrul comunitatii, dezvoltand
capacitati valoroase pt a participa activ la dezvoltarea si luarea deciziilor unei comunitati
sanatoase
6. acolo unde e necesar, genereaza sau promulga informatii pt a contracara marketingul
industriei
7. cunoaste baza programelor de prevenire secundara si screening
8. intelege si abordeaza cauzele fundamentale din amonte ale inegalitatulor in materie de
sanatate si consecintele din aval – abuzul de droguri, alcool, fumat – in asigurarea accesului
echitabil la serviciile de sanatate.

2.1.3. DREPT, POLITICA SI ETICA

– legile si reglementarile internationale si europene
– legea europeana a sanatatii publice
– strategii si abordare strategica – local, national, international
– elanorarea si planificarea politicilor
– evaluarea si implementarea programelor si politicilor
– alegerea prioritatilor
– etica, cadre etice, practica etica, luare a deciziilor
1. Cunoasterea, intelegerea si aplicarea legilor sau reglementarilor internationale, europene si
nationale relevante pt a maximiza oportunitatile de a proteja si promova sanatatea si
bunastarea
2. aplicarea principiilor si conceptelor stiintificie pt a informa discutiile despre problemele de
sanatate, fiscale, administrative, juridice, sociale si politice la locul de munca
3. compararea sistemelor de furnizare de servicii de sanatate si sociale in si intre tari, care
reflecta contexte politice, organizationale si juridice diverse si utilizarea acestor experiente
pt a imbunatati accesul la sisteme de sanatate + reglemntarea si echitatea sist de sanatate
4. participarea la implementarea politicilor si planurilor de sanatate si sociale care contribuie la
garantarea dreptului la ingrijire medicala echitabila si eficienta si a politicilor care sa
permita medii favorabile sanatatii
5. elaborarea si implementarea de strategii bazate pe dovezi relevante, legislatie, proceduri de
planificare a situatiilor de urgenta, reglementari si politici
6. indentificarea si utilizarea legislatiei, cdurilor de practica etica si standardelor care afecteaza
practica profesionala in domeniul sanatatii publice in interactiunea cu indivizii, organizatiile
si comunitatile.

2.1.4 ONE HEALTH SI PROTECTIA SANATATII

– sanatatea umana
– protectia sanatatii
– sanatate la locul de munca
– siguranta alimentara
– sanatatea animalului
– sanatate transfrontaliera
– sanatate internationala
– riscuri si amenintari globale
– pregatirea si raspunsul
 – pandemii
– sanatatea mediului
– schimbarea climei

1. Intelegerea implicatiilor locale ale abordarii One Health, interconectivitatea sa globala si

modul in care aceasta afecteaza conditiile de sanatate ale populatiei
2. Analizarea critica a naturii in schimbare, a factorilor cheie si a resurselor care modeleaza
One Health pentru a influenta actiunile = planificarea pregatirii pt situatii de urgenta si
raspunsul – la nivel local si international
3. cunoasterea si aplicarea reglementarilor internationale de sanatate pt a coordona si dezvolta
parteneriate strategice si resurse in sectoare si discipline cheie in scopuri de securitate a
sanatatii
4. intelegerea si promovarea securitatii si sanatatii in munca ca domeniu multidisciplinar
preocupat de securitatea, sanatatea si bunastarea oamenilor la locul de munca
5. cunoasterea principiilor practice ale sigurantei alimentare esentiale pt sanatatea publica
6. intelegerea elementelor de baza ale bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare si oferirea de
sfaturi privind aspectele organizatorice ale activitatilor de vaccinare
7. cunoasterea si participarea la dezvoltarea si aplicarea ghidurilor si sistemelor multisectoriale
bazate pe dovezi pt supravegherea, prevenirea si controlul bolilor si al altor evenimente
acute de sanatate publica
8. efectuarea supravegherii riscurilor si amenintarilor pt intregul continuum de factori care
influenteaza si determina sanatatea pt a identifica nevoile de interventie
9. identificarea conditiilor minime/de baza de siguranta in furnizarea de asistenta medicala, pt
proiectarea si implementarea programelor si activ de supravegh, managementul riscurilor si
durabilitate inerente prestarii serviciilor de sanatate.
10. Identificarea si descrierea determinantilor de mediu ai sanatatii si legaturile dintre protectia
mediului si politica de sanatate publica
11. cunoasterea si identificarea corecta a principalelor carac ale procesului schimbarilor
climatice, impreuna cu implicatiile acestuia pt sanatatea publica si intelegerea
responsabilitatiii sanatatii publice pt mediul natural

2.1.5. Leadership si gandire sistemica in relatii si interactiuni

– viziune, misiune si strategie
– munca individ intr-o echipa
– conducerea schimbarii si inovatiei
– intelegerea si aplicarea in practica a teoriilor sistemelor complexe
– invatarea si dezvoltarea organizationala
– formare profesionala
– inteligenta emotionala

UN BUN LEADER ARE URMATOARELE TRASATURI:

1. inspira si motiveaza pt o viziune comuna, obiective, programe organizationale
2. actioneaza ca un model, da incredere si demonst comportam pozitiv si antrenant
3. faciliteaza dezv altora ca lideri
4. demo inteligenta emotionala cu constientizarea modului in care propriile convingeri, valori
si comportamente afecteaza propria luare a deciziilor si reactiile celorlalti
5. dem practic, flexib, adapt in proc de lucru cu ceilalti – accent pe atingerea obj – nu aderare
rigida la metode traditionale
6. identifica si sprijina rolurile si responsab tuturor mb echipei, inclusiv partilor interesate
externe
7. condue efectiv echipe interdisciplinare sa lucreze intr-o maniera coordonata in diferite
domenii ale practicii de sanatate publica
 8. catalizeaza schimvarea in organizatie, comunitati si/sau indivizi
9. intelege principiile gandirii sistemice si le poate aplica in cadrul anchetei sistematice pt a
analiza, modela si imbunatati organizatiile si serviciile de sanatate publica la diferite niveluri
strategice

2.1.6. COLABORARE SI PARTENERIATE

– colaborare eficienta
– construirea de aliante si parteneriate
– crearea de retele si conectarea lor
– lucrul cu si construirea de retele interdisciplinare si intersectoriale
– negocierea si gestionarea cu partile interesate

1. Activarea in diferite sectoare in struct organizationale locale, nationale si internationale

2. intelegerea interdep, integrarii si competitiei dintre sectoarele de asistenta medicala si
diversi actori care au interese in problemele de sanatate publica
3. identif, conectarea si gestionarea relatiilor cu partile interesate in proiecte interdiscip si
intersectoriale pt imbunatatirea serviciilor de sanatate ublica si atingerea obiectivelor de
sanatate publica
4. construirea, mentinerea si utilizarea in mod eficient a aliantelor strategice, coalitiilor,
retelelor profesionale si parteneriatelor pt a planifica, genera dovezi si implementa programe
si servicii care impartasesc obiective si prioritati comune pt a imbunatati sanatatea si
bunastarea populatiilor
5. evaluare parteneriatelor si abordarea barierelor din calea colaborarii de succes pt a
imbunatati serviciile de sanatate publica
6. intelegrea si aplicarea tehnicilor eficiente de lucru cu consiliile de admin si struct de guvern,
inclusiv agentiile de reglem, profesionale si de acreditare

2.1.7. COMUNICARE, CULTURA SI APARARE

– comunicare eficienta scrisa si verbala, inclusiv comunicarea cu mass-media
– comunicare stiintifica
– prezentare, respect pt diversitate si incluziune
– context istoric si cultural
– aparare si diplomatie

Pentru a asigura interfata organizatiei pe care o reprezinta, medicul veterinar practicant trebuie sa
detina unele abilitati:
1. comunicare strategica prin definirea publicului tinta prin ascultarea si dezvoltarea mesajelor
adecvate publicului
2. comunic si impartasirea de info si responsabilitate in mod eficient la diferite niveluri
organizationale pt obtinerea angajamentului politic, sprijinului politic si acceptarii sociale pt
un obiectiv sau program de sanatate
3. comunic efectiva a faptelor si dovezilor in contextul transpunerii stiintei si dovezilor in
practica si politici pt diversi actori din sistem si populatii de interes pt a creste eficacitatea
raspunsurilor la riscuri, amenintari si daune la adresa sanatatii
4. comunicarea mesajelor de sanatate – inclusiv riscurile pt sanatate – in mod eficient – scris si
vb – printr-o gama de mijloace de comunicare in mass media moderna si de marketing
social catre publicul profesionist, academic si politic
5. intelegerea si aplicarea constientizarii si sensibilitatii culturale in comunicarea cu diverse
populatii
6. comunicarea cu respect atunci cand reprezinta opiniile profesionale si incurajarea altor
membri ai echipei + mb comunitatii + pacientii – sa-si exprime opiniile si sa contribuie la
luarea deciziilor
 7. pregatirea si furnizarea de rezultate pt a facilita comunicarea in cadrul si intre organizatii –
agende de intalniri, prezentari, rapoarte, diseminare de proiecte
8. sustinerea politicilor si serviciilor publice sanatoase care promoveaza si protejeaza sanatatea
si bunastarea indivizilor si comunitatilor – one health approach in the who european region –
areas of work.

2.2. ROLUL SERVICIILOR VETERINARE IN SISTEMELE DE SIGURANTA

ALIMENTARA

MEDICII VETERINARI – FORMATI INSPRE SANATATE ANIMALA + IGIENA ALIM!

Globalizare – integrare in lantul alimentar

2.2.1. DEFINITII ALE CONTROLULUI, INSPECTIEI, INVESTIGATIEI,

AUDITULUI, EVALUARII

C O N T R O L U L // CONTROLUL = urmareste sa se asigure ca un serviciu / o unitate / o

organizatie se afla intr-o situatie care respecta toate standardele de reglementare ce constituie
referinta organizatorica si de functionare corespunzatoare statutului sau.
= face posibila in special verificarea faptului ca structura asigura conformitatea cu legislatia si
reglementarile aplicabile + permite evaluarea aplicarii normelor adoptate, chiar si atunci cand
acestea nu sunt obligatorii dpdv juridic
= permite verificarea utilizarii corespunzatoare a fondurilor publice + raporteaza abaterile de la
norma + defectiunile + analizeaza cauzele si consecintele acestora + propune masuri corective,
sesizate de autoritatea competenta, care sa permita eliminarea neregulilor in vederea reducerii sau
eliminarii riscurilor. Aceste masuri corective vizeaza in principal imbunatatirea eficacitatii +
eficientei activitatii si structurilor controlate sub jurisdictia retelelor teritoriale in vederea garantarii
securitatii persoanelor
= se bazeaza pe 2 metode de investigare combinate = 1) control pe documente – EXHAUSTIV sau
PE ESANTION, 2) control la fata locului aka INSPECTIE!!!!!
= precum INSPECTIA – consta in investigatii aprofundate folosind autoritatea publica in temeiul
legislatiei in materie de protectie si siguranta publica. Controlul ii conduce pe inspectori sa
stabileasca constatari care dau nastere unui raport si sa faca propuneri entitatii inspectate.
2 criterii care conditioneaza:
1. competentele de control atribuite prin lege si competentele specifice ale inspectorilor-
controlori
2. un scop = conduce la sanctiuni administrative
NU E CONTROL „INTERN” aka AUTOCONTROL – sistem pe care un departament/o unitate/o
organizate il defineste si il implementeaza PE PROPRIA RASPUNDERE

I N S P E C T I A // INSPECTIA = control 2) SPECIFIC efectuat intotdeauna pe baza unor

proceduri LA FATA LOCULUI / ON SITE – care combina in special INTERVIURI, OBSV,
EXAMINARI si COLECTARI de copii ale DOSARELOR si DOCUMENTELOR + verificari de
tot felul.
= poate fi initiata pe baza unui raport formulat de un profesionist sau de o organizatie, ori pe baza
unei plangeri transmise de o PF, ori cand exista prezumtii de defectiuni IN URMA UNEI ANALIZE
DE RISC.
= poate fi programata sau declansata urgent (INSPECTIE IN CONTEXT DE URGENTA),
anuntata sau neanuntata.
ANCHETA ADMINISTRATIVA = CONTROL NOMINATIV care investigheaza comportam unui
agent sau a aunui grup de agenti sau a masurilor pe care le-au luat cu ocazia unei situatii sau a unui
eveniment unic. Mereu declansata in urma unui eveniment sau pe baza unor informatii care indica
frauda, gestionare defectuoasa, culpa, abuz sau alte incalcari reguli in vigoare.
ANCHETA PREDISCIPLINARA = FORMA PARTICULARA de ANCHETA ADMINISTARTIVA
care urmareaste gasirea elementelor constitutive ale unei posibile abateri disciplinare comise de un
functionar desemnat. Aceasta investigatie trebuie sa analizeze cursul evenimentelor si
comportamentul persoanei in cauza, pt a permite autoritatii competente sa evalueze daca au fost sau
nu indeplinite conditiile pt procedura disciplinara.

ANCHETA la general = investig epidemio, investig de mediu, investig de preautorizare si vizitele

de conformitate care NU FAC PARTE DIN NICIUN PROCES, NICI DIN INSTRUM DE INSP-
CTRL.

CERCETAREA DISCIPLINARA = urmeaza declansarii PROCEDURII DISCIPLINARE. Se

prescrie de catre autoritatea disciplinara in cadrul instructiunii dosarului care e supus aprecierii aut.

AUDITUL = activitate de consultanta desfasurata impreuna cu managerii unei organizatii care face
posibila imbunatatirea functionarii si eficientei structurii, a procedurilor, oferindu-le o asigurare
asurpra gradului de control al riscurilor si asupra relevantei organizatiei lor cu privire la obiectivele
de atins. Scopul auditului e de a evalua sistemele, nu oamenii. In fct de originea si scopul misiunii
de audit, se face distinctia intre audit extern si audit intern.

AUDITUL INTERN = pentru uz intern. Initiat de cea mai inalta autoritate interna a org in cauza –
edificare + consiliere. Pt admin de stat, initiativa vine de la ministri.
= „ESTE O ACTIVITATE DESFASURATA INTR-O MANIERA INDEPENDENTA SI
OBIECTIVA, CARE OFERA FIECARUI MINISTRU ASIGURAREA CU PRIVIRE LA GRADUL
DE CONTROL AL OPERATIUNILOR SALE SI II OFERA SFATURI CU PRIVIRE LA MODUL
DE IMBUNATATIRE A ACESTORA. AUDITUL INTERN ASIGURA ASTFEL CA SISTEMELE
DE CONTROL INTERN SUNT EFICIENTE”

AUDITUL EXTERN = informarea tertilor despre organizatia auditata. PROCEDURI DE

CERTIFICARE.

EVALUAREA POLITICILOR PUBLICE = estimarea, aprecierea, efectuarea unei judecati de

valoare sau acordarea de improtanta unei persoane, unui proces, unui eveniment, unei institutii sau
oricarui obiect pe baza unor criterii calitative si/sau cantitative si specifice de luare a deciziilor. A
evalua inseamna a intelege, a clarifica actiunea pt a putea decide cu acuratete asupra succesiunii
evenimentelor. Urmareste construirea unei judecati asupra valorii interventiei publice pe baza
„rezultatelor sale, impactului sau si nevoilor pe care aceasta interventie urmareste sa le satisfaca” pe
baza datelor colectate si analizate special in acest scop. Evaluarea unei actiuni sau a unei activitati
poate fi prevazuta in cadrul unui acord, in special in timpul platii unei subventii catre o asociatie sau
o organizatie.

... sa-ti puta ochii ca erau rezumate pe pagina urmatoare FMM

CONTROLUL = asigura respectarea unui set de standarde prin constatarea abaterilor de la

standarde, a disfunctionalitatilor si analizarea cauzelor si consecintelor acestora, in vederea stoparii
sau remedierii acestora. Se bazeaza pe 2 moduri de investigare – documente / la fata locului. (lmao)

INSPECTIA = control specific pe baza unor proceduri LA FATA LOCULUI, anuntat/prog sau nu
ANCHETA ADMINISTARTIVA = control nominativ – investig comportam unei persoane sau a
unui grup sau a masuratorilor

INVESTIG PREDISCIP + INVESTIG DISCIP = forme ANCHETA ADMIN

AUDITUL = consultanta in parteneriat cu managerul org – improve functionality and eficacy...

EVALUAREA = judecata de valoare... pt luare decizii

2.2.2. CARACTERISTICILE UNUI SISTEM DE SIGURANTA ALIMENTARA

2.2.2.1. ABORDAREA LANTULUI ALIMENTAR
= ia in consid pericolele si riscurile fiecarei etape din lant = prod primara, transport, procesare,
depozitare, distributie + sa incorporeze masuri de gestionare a riscurilor. Mai bine controlezi pe
parcurs pericolele/elimini riscurile decat sa faci controlul prod finit.

2.2.2.2. SISTEME DE SIGURANTA ALIMENTARA BAZATE PE RISC =

includ masuri bune practici agricole, igiena etc, principii de analiza a pericolelor
si puncte critice de control HACCP si analiza riscurilor. Sistemele de siguranta le
realizezi cu ce psobi si resurse ai aia de la ANSVSA si operatorii din sectorul
alim. Daca se furnizeaza info reale si la timp, se pot face inspectii mai bine
directionate, bazate pe riscuri

2.2.2.3. RESPONSABILITATILE OPERATORILOR DIN SECTORUL

ALIMENTAR IN CE PRIVESTE SIGURANTA ALIMENTELOR = O S A –
prod de furaje, fermierii, procesatorii, angrosistii, distrib, import, export,
comerciantii cu amanuntul – garanteaza sig produselor si demonstreaza
conformitatea cu cerintele reglem. Trebuie sa raporteze oricare neconform a prod
catre Autorit Stat + sa ia masuri reducere risc = RECHEMAREA PROD
2.2.2.4. RESPONSABILITATILE AUTORITATILOR COMPETENTE
RELEVANTE
AUT COMPETENTE = politici, legi, reglem privind sig alim. Iau masuri
comunicare parteneri comerciali + national. - se asigura ca se respecta roluri si
reguli siguranta + raspunsul la focare. Verifica daca sist de control OSA un
adecvate + realizate conform legii – PRIN INSPECTIE SI AUDIT. Tot ele
sanctioneaza. Daca deleaga raspunderea, Aut Comp evalueaza periodic tertii
responsabili cu controlul

2.2.3. ROLURILE SI RESPONSAB SERVICIILOR VETERINARE INTR-UN

SISTEM DE SIGURANTA ALIMENTARA
2.2.3.1. ROLURI SI RESPONSAB SERV VET
Autoritatile veterinare sau alte autortitati competente trb sa ofere un cadru
institutional adecvat pt ca serviciile veterinare sa fct la standarde, cu resurse.
Responsabile de sarcinile delegate la terti (vezi mai sus).
Serviciile veterinare trb sa fie bine definite, in conformitate cu implem unui
sistem de siguranta alimentara bazat pe riscuri – la nivel national. In
implementare trebuie sa isi pastreze responsabilitatea pt verificare si audit si sa
incurajeze o abordare flexibila a activitatilor operationale. Iau parte activ la alte
activ legate de siguranta alimentelor INVESTIGAREA FOCARELOR DE
TOXIINF ALIM, PROTECTIA LANTULUI ALIMENTAR DE ACTIUNI RAU
INTENTIONATE, GESTIONAREA DEZASTRELOR, IDENTIF RISCURILOR
EMERGENTE. Participa activ la dezvoltarea si gestionarea programelor
coordonate de control si supraveghere pt agentii patogeni de orig animala imp pt
san pub. FORMEAZA MED VET, TECH VET in sisteme de siguranta
alimentara + profesional continuu.

2.2.3.2. ACTIVITATI ALE SERVICIILOR VETERINARE

a) PRODUCTIA PRIMARA = in ferme. Stare buna animale, biosecuritate, tratare boli animale,
supraveghere....
Serviciile veterinare = indrumari prod de naimale la preventie si reducere pericole gen micotoxine,
pesticide. Asigura folosirea responsabila a agentilor microbieni si alte produse veterinare. PREVIN
APARITIEI REZISTENTEI LA ANTIMICROBIENE. TARSABILITATE – IDENTIFICAREA
ANIMALELOR.
b) ABATORIZARE, PRELUCRARE si DISTRIBUTIE = inspectia carnii, animalelor vii,
carcaselor... de catre SERV VET.
c) PLANURI D ASIGURARE A CALITATII SI CERTIFICARE A ALIMENTELOR DE
ORIG ANIMALA PT COMERTUL INTERNATIONAL = certficiat conformitate ali,ente de
orig animala

2.2.3.3. FOCARE DE TOXIINFECTII ALIMENTARE = + profesionisti sanatate

publica, epidemiologi, analisti, prod de alimente, procesatori, comercianti... Serv
med trb sa colab cu agentii nationale cand notifica RETEAUA
AUTORITATILOR INTERNATIONALE PT SIGURANTA ALIMENTARA
INFOSAN si cand utilizeaza aceste informatii

2.2.3.4. ETAPELE UNEI MISIUNI

i) ALCATUIREA UNEI MISIUNI
PROVOCARI =
– detinerea abil tehnice
– garantarea sec juridice a misiunii
– constatarile si propunerile fiabile
– pregatirea si organizarea urmarilor misiunii
RISCURI IDENTIFICATE
– lipsa resurselor tehnice pt efectuarea tuturor investigatiilor
– incompetenta juridica de a inspecta pt anumiti mb ai misiunii – litigii
– pierderea credibilitatii struct care decide asupra inspectiei si a agentilor care o realizeaza
BUNE PRACTICI
– selectarea mb misiunii dupa procedura
– elab si semnarea SCRISORII DE MICIUNE revin autoritatii ierarhice competente, comisar
de inspectie-control. Im practica, viitorul coordonator de misiune e cel care propune
comandantului un proect de ordin de deplasare
– componenta definitiva – propusa de coord comandantului. Pers calificata are o scriosare de
misiune aka ordin de deplasare pt misiune.
– Respecta deadlines
– o persoana calif din misiune trb sa aiba definite = domeniul de calif/expertiza, moduri de
acces la documente si date medicale, tipuri de doc care i se vor trimite, termen limita
depunere nota conformitate cu programul misiunii.

LANSAREA MISIUNII SI ORGANIZAREA MUNCII IN ECHIPA

PREGATIREA MISIUNII = sedinta de lansare – provocari, cadrul colectiv de interventie
PROVOCARI
– acordarea unei baze solide si comune misiunii- cadrul de interventie acceptat = metoda,
calendar etape, repartizare lucrari pregatitoare, lucruri de investigat in fct de abil mb,
respectarea procedurii, termenelor depundere raport
– colectarea info necesare pregatirii anchetelor
– trimiterea raportului la timp
apoi trb sa se intocmeasca PROTOCOLUL/GRILA de inspectie/control si sa se organizeze
DESFASURAREA inspectiei = natura + continutul controalelor = FOAIA DE PARCURS a coord
misiunii – cine ce face, comenteaza, pe ce baza, in ce interval de timp.
ACTIV PREGATITOARE
– definirea conditiilor logistice: orare, aranjamente de calatorie
– definirea exacta a lucrurilor care trb cercetate
– dirijare culegeri info, evitare neglijente, fixare cronologie investigatii, inceperea schitei
raportului

2.2.4. PREGATIREA MISIUNII

1. FINALIZAREA CADRULUI LEGAL OPOZABIL UNITATII, ORGANIZATIEI SAU OSA
INSPECTAT = REFERINTA LEGALA A INSPECTIEI.
2. STRANGEREA INFORMATIILOR EXISTENTE ASUPRA STRUCTURII CARE VA FI
INSPECTATA = MEMORIUL/DOSARUL DOCUMENTAR al institutiei. Elaborare
HARTA A RISCURILOR = principalele riscuri si provocarile – pt a preciza ce investig urm
DOSARUL MISIUNIIDE CONTROL = in urma controlului = tematica misiunii,
sesizarea/reclamatia, nota de control, calendare implementare masuri, adrese de solicitare
specialisti, alte doc gen ordin de deplasare unde nu au fost decontate cheltuieli...
DOSARUL CU DOCUMENTELE PRIMARE ALE MISIUNII = in urma controlului = doc
justificative ale constatarilor
3. DEZVOLTAREA PROTOCOLULUI DE INSPECTIE = GRILA/GHIDUL DE
INSPECTIE/CONTROL.
- identif domenii de investigat in fct de obj = intrebari la care misiunea raspunde
1. cercetarea standardelor existente = REFERENTIALE
REG UE 2017/625 controale oficiale. OUG 42.2004 activit sv si sig alim + lege 215/2004. HG
1415/2009 ANSVSA. Ordin SECRETARIAT GENERAL GUVERN 400/2015 = cod control intern.
REGULAMENT ANSVSA. Ordin presedinte ANSVSA 58/2009 comisie monitorizare.
Ce informatii cauti? Prin ce metoda – analiza de doc, interviu, observare, studiere dosare
beneficiari? Instrum de construit – ghid interviu, plan de ancheta, grile de evaluare

PLAN DE LUCRU = repartizarea muncii, orar.

2.2.4.1. PLANIFICAREA OPERATIUNILOR SI ACTIUILOR ACTIVITAII

misiuni de control planificate
misiuni de control ad-hoc
2.2.4.1.1. MISIUNILE DE CONTROL PLANIFICATE = program national
cadru de inspectie aprobat de presedintele ANSVSA si sa mor daca inteleg
ceva sau daca ma intereseaza. E cu analiza institutiei controlate.

REGULILE MUNCII IN ECHIPA = PROVOCARI cum impaci si capra si varza?

RISCURI = pierderea info, invel inegal de informare, pierderea obiectivitatii comune, tensiuni,
incoerenta raportului.
BUNE PRACTICI = roluri stabilite, repartizare sarcini, comunicare, sedinte de progres partial. 2
inspectori in echipa pt interviuri si vizite.
Disensiuni? Call mommy ansvsa.
REGULI SPECIFICE PT ORGANIZAREA UNEI MICIUNI COMUNE = inspectori si controlori
din diferite autoritati publice. PROVOCARI legalitate, cooperare, acoperire. RISCURI suprapunere
rapoarte, pierdere coerenta, pierdere credibilitate, lipsa comunicare.
Concluziile nu ma intereseaza

2.2.4.1.2. MISIUNILE DE CONTROL AD-HOC = primesti OBLIGATORIU

SESIZARE/RECLAMATIE, DESEMNEZI ECHIPA DE CONTROL PT
SOLUTIONARE. Daca e risc de sanatate spre ex. Inspectii de 24-48h, max 7
zile.
PROVOCARI = securitate juridica si metodologica, coordonare cu procurorul, sponsorul sa fie lasat
sa ia masuri pt siguranta persoanelor? Wtf is this mancatias crezi ca stiu eu asa ceva?
RISCURI = nerespect buna practica pt ca nepregatire, indif, tensiuni cu ala inspectat, context social
si media.
BUNE PRACTICI = echipa sa aiba experienta si competente, metodologia la fel ca mai sus,
respectarea secretului profesional pe toata durata inspectiei. Dezinformarea inspectatului ajuta la
pastrarea documentelor, dovezilor, obiectivitatea inspectiei. INSPECTORILOR LI SE POATE
REFUZA ACCESUL IN INCINTA.
Ancheta in paralel cu politia – deci ai grija ce doc iau ei inainte si nu poti tu lua. Informeaza
parchetul.
Prima vizita = prezentarea inspectiei

CURS INSPECTIE DE URGENTA ARE 3 pasi

1. analiza rapida a evenimentului
2. argument decizia finala pt efectuarea inspectiei
3. 24-48h sau in 2 etape PRIMA si a DOUA VIZITA
PRIMA VIZITA = sedinta de deschidere. Raport. Primele masuri propuse/ masuri de precautie gen
suspendarea ctivitatii
A DOUA VIZITA = ???
4. RAPORT DE INSPECTIE SI PROPUNERE DE MASURI.

DESFASURAREA INSPECTIEI: INVESTIGATII LA FATA LOCULUI

1. sedinta de deschidere
- comunicare componenta echipa
- mandat de control
- punere la dispoz echipei resurse
- colectare dovezi
- documentatie dovezi intocm
- solicitari
PROVOCARI transparenta, obiectivitatea, buna performanta si eficienta inspectiei, limitarea
tensiunilor
RISCURI pierdere timp, nu e docum, obstacole in control, indispon interloc, tensiune, lipsa rigoare
metod, obs fragmentara, fragil raport.
BUNE PRACTICI protocol inspectie/grila i. Reguli comportament. Respect viata privata.
Inspectorul reaminteste reglementarile, dar nu da sfaturi.

CITIT. VAZUT. AUZIT: interviuri, prelevare probe, consultare, documente, masuratori instrum
proprii

ABORDEAZA PERSPECTIVA CONSUMATORULUI, NU A CEO-ULUI.

2. constatarea deficientelor
- info suplim
- raport
- proces verbal contraventii
3. sedinta inchidere misiune control = cu patronul – informezi despre nereguli si penalizari
interviuri: cuprinzatoare, folositoare, info procesate bine. Dar poti avea staff inapt, comportament
inadecvat, sfera limitata, dificultatii colectare info utile..
TEHNICA INTERVIULUI SEMI-STRUCUTRAT. Interviul trb sa fie pregatit si sa permita
colectarea elem asteptate + neasteptate
2 persoane. Cine sunteti, ce scop aveti. Scopul si durata, metode alegere voi 2. caracter confidential
sedinta – zici ca e asa. Sefii de servicii implicati trb audiati.
Daca cel pe care il intervievezi isi aduce avocat, poate fi prezent, dar sa nu scoata vreun cuvant.
CE, CINE, UNDE, CAND, CUM, CAT, DE CE CCUCCCD

2.2.5. URMARIREA IMPELEMNTARII MASURILOR DISPUSE DE

CONTROL-INSPECTIE
1. MASURI CORECTIVE = a. NECOERCITIVE, b COERCITIVE, c. SANCTIONARE
ADMIN. Constatari ca ABATERI MAJORE sau ABATERI.
2. SANCTIUNI ADMINISTRATIVE = IN CELE MAI GRAVE SITUATII. FINANCIARE,
INCHIDERE, INCETARE, SUSPENDARE, INTERZICERE CONDUCE,
RETRAGERE/SUSPENDARE AUTORIZATIE
3. RECOMANDARI SAU REFERIRI LA LEGE – propuneri de masuri. Astea nu-s
contraveniente sau sanctionabile. Identif riscuri non-majore. Sunt sfaturi.
4. GARANTAREA SIGURANTEI ALIMENTARE LA NIVEL EUROPEAN. UE art 168sp
169 prot consdin ceva tratat.

DE LA FERMA LA FURCULITA ONE HEALTH

2.2.6. COMITETUL PERMANENT PT LANTUL ALIMENTAR SI SANATATEA

ANIMALA = sprijin comisie masuri produse alimentare. CE 178/2002 Parlam UE. 1
comitet perm pt lant alimentar si sanat animala to rule 4 others: produse alim, nutritie
animala, veterin, plante.
SECTIUNI = legislatie alimentara generala, biosec lant alimentar, siguranta toxicologica a lantului,
conditii controale si importuri, hrana animalelor, GMOs, riscurile lor de mediu, bunastare animale,
probleme fitofarmaceutice

MISIUNI – COMITETUL E DE REGLEMENTARE – luare masuri dupa aviz pozitiv al statelor

membre. Poate da masuri provizorii. 10Z lucr – masurile primesc rezultat. Deciziile comisiei sunt
toate publice. Probleme one health.

EFSAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA

Comitetul se ocupa cu prod fitosanitare, pesticide pe fructe si legume, cereale, alim orig animala,
prod orig veg..., criza alimente si furaje...

UE – CE – celula de criza – colecteaza si evalueaza date + identifica optiunile disponibile pt

gestionarea crizei + moduri informare public.
Comitetul se intruneste regulat. Celula de criza se instituie cand riscul creste.

INFORMATII DE CRIZA pot proveni de la SISTEMUL DE ALERTA RAPIDA PENTRU

ALIMENTE SI FURAJE RASFF, autorit nationale, EFSA, Oficiul Alimentar si Veterinar, tari terte,
mass-media, grupuri de consumatori...

2.2.7. ALERTELE SANITARE = ALERTA DE SANATATE se semnaleaza cu afis

la market/anunt la radio.

O ALERTA ALIMENTARA APARE IN 2 SITUATII: 1) evidentierea unei anomalii la un produs,

adica o neconformitate – germeni, contam chimici, anomalie vizuala, miros anormal + 2) aparitia
unor persoane bolnave
SCOPURILE UNEI ALERTE = oprirea expunerii consumatorului la produs – scoaterea prod de pe
raft, evitarea contaminarii altor produse, informarea consum care a achizitionat deja produsul.
3 ACTORI IMPLICATI = profesionisti responsabili de calitatea produsului, serviciile de control
ANPC ANSVSA, consumatorul responsabil – respectarea bunelor practici de igiena, respectarea
termenelor de expirare.

O CRIZA DA FRICA SI NESIGURANTA IN POP.

GESTIONAREA ALERTELOR SANITARE

Alertele – in urma controalelor, exam mv, plangeri... toxiinf, contact cu animalele...

ANSVSA = elab planuri si proceduri privind managementul crizelor din domeniul sigurantei
alimentelor, respectiv Planul de contingenta al Ro privind managementul crizelor in domeniul alim.

INCIDENT ALIMENTAR = orice eveniment care poate genera ingrijorari cu privire la amenintarile
actuale sau suspicionate, cu implicatie asupra sigurantei sau calitatii unui produs alimentar si care ar
necesita interventie pt a proteja interesele consumatorilor
CRIZA POTENTIALA = situatie in care prin evolutia necontrolata a incidentelor alimentare s-ar
putea ajunge la o situatie de criza generata de alimente si in care trebuie aplicate masuri urgente,
coordonate in mod adecvat, la un nivel mai inalt pt a nu evolua intr-o criza.
CRIZA = situatia care implica un risc grav direct sau indirect pentru sanatatea umana generata de
alimente si/sau e perceputa sau mediatizata ca atare si care nu poate fi gestionata in mod adecvat
prin aplicarea legislatiei si a procedurilor existente. Riscul are o raspandire geografica larga si/sau
pe o parte semnificativa a lantului alimentar si in aceste situatii trebuie luate masuri si actiuni
urgente, coordonate, cu alocarea de resurse suplimentare pt restabilirea normalitatii.

CRIZA are urmatoarele CARACTERISTICI:

1. AMENINTAREA = declanseaza criza. Trb sa fie credibila
2. URGENTA = amenintare mare
3. SURPRIZA = amenintare neanticipata
4. PRESIUNEA TIMPULUI = nu ai plan, trb sa gandesti pe t scurt
5. INCERTITUDINEA = dezvoltare pe care nu o poti anticipa
6. INTENSITATEA MARITA

PREVENIREA CRIZEI. CAUZELE

– contaminarea directa a alimentelor =
– fraude alimentare
– deteriorarea calitatii factorilor de mediu
– perceptia publica eronata
– managementul defectuos al incidentului/crizei potentiale
– evidente noi

2.2.8. CATEGORII DE PERICOLE IN DOMENIUL SIGURANTEI

ALIMENTELOR ==== PICA LA EXAMEN !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
PERICOLE BIOLOGICE = cele mai naspa. Efecte acute.
PRIONI = Scrapie, Visna Maedi, ESB
VIRUSURI =
ADN dublucat
ADN monocat
ARN dublucat
ARN monocat
PicoRNAviridae
gen Enterovirus
Virusul poliomielitic
Virusul ECHO
gen Hepatovirus
 virus Hepatita A
Sapovirusuri
Fam Astroviridae – astrovirusuri
virus Hepatita E
gen Kobuvirus – Aichi Virus
Coronavirusuri
BACTERII GRAM NEGATIVE =
– Salmonella spp.
– Shigella spp
– E. coli
– Campylobacter spp.
– Arcobacter spp.
– Yersinia spp.
– Vibrio spp.
– Aeromonas spp.
– Plesiomonas spp.
– Pseudomonas aeruginosa
BACTERII GRAM POZITIVE =
– Clostridium spp. = C biotulinum, C. Perfringens
– Staphylococcus aureus
– Listeria monocytogenes
– Bacillus cereus
– Streptococi fecali
MUCEGAIURI =
– Aspergillus spp.
– Penicillium spp.
– Claviceps spp.
– Fusarium spp.
– Byssochlamys
PARAZITI =
PROTOZOARE = Entamoeba histolytica, Giardia lamblia, Toxoplasma gondii, Cyclospora
cayetanesis
HELMINTI = Anysakis, Fasciola hepatica, Taenia solium, Diphyllobothrium latum,
Trichinella spiralis

PERICOLE CHIMICE = reactii adverse la subst din alimente. Alergiile sunt reactii individuale
patologice la componente particulare ale alimentelor
1. ALERGENI = cereale, soia, arahide, nuci, crustacee, peste, lapte, oua, kiwi
2. ADITIVI ALIMENTARI
3. REZIDUURI =
1. PESTICIDE = insecticide – organoclor, organofosf, carbamati, piretroizi desinteza,
imsecticide botanice, fungicide – anorg, organice nesistemice, de contact, organice
sistemice, ierbicide – dinitrofenoli, fenilcarbamati, acizi fenoxialchil-carbonici, subst
fenilureice, triazine, compusi cuaternari de amoniu
2. MEDICAMENTE DE UZ VETERINAR = antimicro/antibiotice, anabolizanti,
antihelmintici, coccidiostatice, tranchilizante, betaagoniste, promotori crestere nehormon
3. subst care pot migra in alimente din materialele care vin in contact cu acestea
4. CONTAMINANTI =
1. DE MEDIU = hidrocarburi aromatice, dioxine
2. CONTAMINANTI ANORGANICI, METALE GRELE, NITRITI SI NITRATI
3. DE PROCES = hidrocarburi aromatice policiclice, amine heterociclice, acrilamida,
furan, trihalometani, nitrti si nitrati
 4. MICROBIOLOGICI = micotoxine – aflatoxine, ochratoxina, fumonisina,
deoxinivalenol, toxinele T2 si HT2, zearalenona, patulina,,, biotoxine marine
5. SUBSTANTE ENDOGENE = alcaloizi, amine biogene gen putresceina,
cadaverinaspermidina, spermina, histamina, triptamina, tiramina, feniletilamina

PERICOLE FIZICE
1. NERADIOACTIVE = prezenta in alimente a unor materii suplimentare sau obiecte care in
mod normal nu trebuie sa fie prezente si care pot cauza vatamarea, boala sau trauma
psihologica a organismului uman
ex: minerale = sol, pietre, praf, metale, sticla, fibre, fulgi de vopsea / vegetale = ierburi,
frunze, tulpini / animale = insecte, rozatoare, acarieni
2. RADIOACTIVE = invizibila, fara efect asupra perceptiei consumatorului. Detect cu instrum
specifice. F periculoasa, cu leziuni

2.2.9. INCIDENTELE ALIMENTARE

CLASIFICAREA INCIDENTELOR ALIMENTARE (problema standard – evenimente inopinate –

riscuri grave cu masuri urgente – crize!)
FACTORI/CRITERII pt a vedea daca degenreaza in criza
– numarul de consumatori afectati,
– severitatea riscului/bolii,
– aria de distributie,
– volumul de alimente incriminate
– precedente in cazuri similare, decizii anterioare de management al riscului
– numar de rapoarte.notificari/sesizari
– resurse solicitate
– segmente ale lantului alimentar implicate
– trasabilitatea produselor incriminate
– daca contaminantul e cunoscut or not
– numar de autoritati implicate
– perceptia publica/mass-media
– implicatii comerciale, internationale
1. INCIDENTE ALIM MINORE = cu impact asupra sigurantei alimentelor, ef localizate,
gestionare teritoriala
2. MEDII = pot afecta sanatatea publica, pe o arie mai mare, coordonare centrala
3. MAJORE = incidente severe – imbolnaviri grave, potential decese, sunt complexe cu nr
mare de pers si de produse implicate, un nivel ridicat de resurse pt gestionare, larg
raspandite, care genereaza un nivel ridicat de ingrijorare in randul populatiei. Coordonare
centrala. SUNT CRIZE POTENTIALE SAU CRIZE PE BUNE

MODEL incadrare incidente alimentare FĂ! VEZI CĂ E GREȘIT! IA POZELE

– SEVERITATE = 1-3 aici am 3 cu 3 cu 3
– GRAVITATE = risc mic 1, mediu 2, mare 3 manual procedural RASFF
– NUMAR DE CONSUMATORI AFECTATI = 3 cons 1, 4-50 cons 2, peste 50 (51 incolo)
cons 3
– NUMAR/LOTURI DE PRODUSE INCRIMINATE – GRESIT /// CORECT POZA ---
PERCEPTIA PUBLICA = interes scazut nivel teritorial 1, interes national 2, interes
international 3 /// = 1 produs 1, 2-10 p 2, peste 10 p 3
ex 25 oameni spitalizati listeria monocytogenes
– SEVERITATE MICA = 3-4 total / MEDIE 5-7 total / MARE 8-9 total
– COMPLEXITATE = la fel
– ARIA DE DISTRIBUTIE = teritoriala 1, nationala 2, internationala 3
 ///////// ASTA NU!!!! E GRESIT PUSA AICI!!! ///////// PERCEPTIA PUBLICA =
interes scazut nivel teritorial 1, interes national 2, interes international 3
– NUMAR / LOTURI DE PRODUSE INCRIMINATE = 1 p 1, 2-10 p 2, peste 10 3
– NUMAR ESTIMAT DE PARTI IMPLICATE IN GESTIONAREA INCIDENTULUI =
institutii implicate, segmente ale lantului alimentar... o singura institutie 1, mai multe
national 2, institutii pt asigurarea fct de sprijin – risc de moarte 3
– TRASABILITATEA PRODUSELOR INCRIMINATE = trasab cunoscuta 1, incompleta
2, lipsa de trasabilitate 3
– COMPLEXITATE 4-12
– mica = 4-6
– medie = 7-9
– mare = 10-12

sau model 2
VARIANTA I = media aritmetica a pct de la criteriile de mai sus
– severitate mica = 1 – 1,3 = 3:3 – 4:3
– s medie = 1,66 – 2,3 = 5:3 – 7:3
– s mare = 2,6 – 3 = 8:3 - 9:3
– complexitate mica = 1 – 1,5 = 4:4 – 6:4
– c medie = 1,75 – 2,25 = 7:4 – 9:4
– c mare = 2,5 – 3 = 10:4 – 12:4

se realizeaza mediile aritmetice intre severitate si complexitate

– s mica/c mare = (1+1)/2=1
– s mare/c mica = (2,6+1)/2=1.8 /// (3+1,5)/2=2,25
– s medie/c mare = (1,66+2,5)/2=2,08 /// (2,3+3)/2=3
– c medie/s mare = (1,74+2,6)/2=2,17 /// (3+3)/2=3
– c mare/ s mare = (2,6+2,5)/2=2,55 /// (3+3)/2=3
concluzia – pretinde ca e oh shit

2.2.10. MODUL DE OPERARE AL STRUCTURILOR IMPLICATE IN

PREVENIREA SI GESTIONAREA CRIZEI
Centrul operativ pentru situatii de urgenta din cadrul ANSVSA = receptioneaza informatia primara,
prin intermediul directiilor tehnice specializare ale institutiilor si autoritatilor publice, alte centre
operative, mass-media, SRAAF/RASFF, tel verde sau alte surse de informatii.
Pe baza info primite, Centrul operativ realizeaza o evaluare primara si in cazul in care incidentul e
considerat major, propune Secretarului de stat al ANSVSA activarea si convocarea Celulei de Criza
de la nivel central (CC). Aceasta se realizeaza prin decizie a Secretarului de Stat, presedinte
ANSVSA.
Evaluarea primara a incidentului + cauza incid + lantul alimentar pt produsul incriminat +
cantitatile existente + impactul incidentului (informatii privind teritoriul afectat si consecintele
pentru sanatatea umana si animala) --- se realizeaza utilizand inclusiv indicatiile care urmeaza (is
multe rau)
CENTRUL OPERATIV PENTRU SITUATII DE URGENTA AL ANSVSA actioneaza ca un prim
filtru si verifica daca circumstantele existente au potentialul de a genera o criza:
– incidentul se poate rezolva prin aplicarea anumitor masuri de catre ANSVSA?
– De cand se stie despre problema?
– Mesajul indica clar ce s-a petrecut, cand, unde, cum?
– Sunt informatiile disponibile din mai multe surse?
– Exista o alerta rapida cu informatii detaliate disponibile?
– Dupa incidet, informatiile au fost prompt transmise?
– Cine a descoperit problema?
– Care au fost info transmise?
– Care e statusul perceptiei publicului/mass media?
– Poate fi efectuata o prima eval bruta a situatiei, pe baza info dispon?
– Au existat cazuri similare?
– Poate fi efectuata o prima evaluare bruta a situatiei, in baza informatiilor disponibile?
– Au existat cazuri similare?
– Pot fi efectuate actiuni derivate din cazuri similare?
– Este disponibila o prima evaluare a situatiei?
– Este disponibila o evaluare a ANSVSA sau a fost deja solicitata?
– Este necesara o expertiza realizata de experti din afara autoritatilor prublice/personalitati
stiintifice?
– Poate fi cuantificata dimensiunea potentiala a incidentului?
– Pericolul potential poate fi evaluat cu suficienta certitudine sau sunt necesare alte
evaluari/rapoarte toxico/epidemio?
– Suspiciunea asupra sursei de contaminare a fost confirmata prin date analitice sau
anamnetice
– sunt necesare clarificari suplimentare in vederea evaluarii riscului asupra sanatatii?
– Au fost luate in considerare toate deciziile relevante si informatiile disponibile pt prima
evaluare sau e necesara obtinerea de informatii aditionale de genul:
– orig crizei + evo incid pana in prezent
– produsele afectate – trasabilitate
– cant existente in Ro si locatia lor
– disponib metodelor si capacitatii de analiza
– masurile ce au fost deja luate de DSVSA – retragere, rechemare
– efectele asupra populatiei si simptomele – risc acut, cronic sau latent
– originea crizei/sursa de contaminare
– ce informatii lipsesc pt o prima carac dpdv legal
– a fost stabilit un nivel maxim sau o limita de toleranta legala si care pot fi actiunile de
implementare
– prevederile legislative nationale sau internationale solicita implicarea anumitor parti
– au fost elaborate concepte de solutii initiale
– trebuie luate masuri de urgenta? Cine sa le ia?
– exemplele de boli ale pop afectate sunt dispon si confirma info?
– Cati oameni sau care segmente de populatie sunt afectato sau prezinta riscuri in mod
particular?
– Mijloacele de distributie ale produselor afectate sunt cunoscute si tinute sub supraveghere
– ce concluzii pot fi trase din datele analitice?
– care sunt expertii nationali competenti pt problema de fata? E necesara implicarea acestora?
– Au fost evaluate primele rezultate analitice disponibile? Cine a furnizat aceste rezultate?
Metodologia e valida?
Toate tampeniile astea dau evaluarea incidentului. Daca se convoaca celula de criza, presedintele
ansvsa stabileste un coordonator operational, in fct de specificul incidentului, care sa coordoneze
activitatea CC si sa reprezinte CC in alte structuri pt situatiile de urgenta. Cc se constituie din reprez
directii/servicii ANSVSA si specialisti din cadrul autoritatilor admin publice/institutiilor

2.2.11. SISTEMUL RAPID DE ALERTA PENTRU ALIMENTE SI FURAJE

EUROPEAN RASFF/SRAAF – romanesc = instrument prin care se schimba info
intre autoritatile competente centrale pt alimente si furaje din cadrul statelor membre
in cazurile in care s-a identificat un risc la nivelul UE pt sanatatea publica si au fost
luate masuri adecvate cum ar fi retinerea, retragerea, confiscarea sau respingerea
produselor in cauza
Acest schimb rapid de info permite Statelor Membre SM să:
- identifice imediat daca sunt afectate de o problema
- ia masurile adecvate, in acest fel asigurand actiuni coerente si simultane
- asigure siguranta consumatorilor
Acest instrument-cheie pentru asigurarea fluxului de informatii care sa permita o reactie rapida
atunci cand sunt detectate riscuri pentru sanatatea publica in lantul alimentar este SISTEMUL
RAPID DE ALERTA PENTRU ALIMENTE SI FURAJE. Infiintata in 1979, RASFF permite
schimbul eficient de info intre mb sai – Autoritatile nationale... din UE, Comisia, EFSA, ESA,
Norvegia, Liechtenstein, Islanda, Elvetia + ofera un serviciu 24/24h pt a se asigura ca notif sunt
trimise, primite si procesate colectiv si eficient. Datorita RASFF, multe riscuri pt sig alim au fost
evitate inainte ca acestea sa faca rau. Informatiile schimbate prin RASFF pot duce la
RETRAGEREA produselor de pe piata. Un sistem robust, care s-a maturizat de-a lungul anilor,
RASFF continua sa-si arate valoarea in asigurarea sig alim in UE si nu numai. NOUA
PUBLICATIE RAPORT ANUAL ACN 2021

Acte normative SRAAF = reg CE 178/2002, CE 16/2011/ Ordin MADR/ANSVSA/ANPC

772/68/859/442/2005

2.2.11.1 SCOPUL SRAAF

– prevenirea patrunderii pe piata sau asig retragerii de pe piata ori de la consumatorul final a
alimentelor care prezinta un risc pt sanatatea publica
– prevenirea patrunderii in consumul animalelor a unor furaje care pot afecta indir san pub
– prevenirea patrunderii pe piata a oricarui material sau produs care vine ori poate veni in
contact cu alimentele si furajele care reprez risc...
– informarea rapida intre Autoritatile competente in domeniul sigurantei alimentelor, la cele 3
niveluri = central, judetean, local, asupra pericolelor sau riscurilor cu privire la alimentele si
furajele care nu indeplinesc cerintele impuse de legislatia privind sig alim, a i acestea pot sa
constu=ituie un factor de risc in lantul alimentar pt consumatori
– Schimbul rapid de info intre CE si ANSVSA, in calitatea sa de coorodonator la nivel
national al SRAAF

MEMBRII RASFF
– CE – DG SANTE
– EFSA
– Autoritatea de Comert Liber European
– EFTA
– colab cu WHO-INFOSAN
– Statele membre

SRAAF – 4 autoritati competente

1. ANSVSA
2. Min Sanatatii
3. Min Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
 4. ANPC

2.2.11.2. Rolul ANSVSA in cadrul SRAAF

ANSVSA e PUNCTUL NATIONAL DE CONTACT PNC in RO pt SRAAF.
Coord national SRAAF
schimb rapid de info intre laboratoarele de profil si integratorii locali SRAAF, struct jud, locale....,
n-am chef take this

SRAAF e de la productie pana la comert

NU SE APLICA SRAAF LA PROD FARMACEUTICE VETERINARE = animale vii si produse
contaminate radioactiv ca urmare a unui accident nuclear

2.2.11.3. MASURI LUATE IN CAZURI DE URGENTA

apoi verso
2.2.11.4. comunicare si confidentialitate – doar de la centru sau cu acord de la
centru

2.2.11.6. ACTIVITATI ACN

 2.2.11.7. COMERTUL ELECTRONIC – curu

CAPITOLUL 3 == IMPLEMENTAREA PRINCIPIULUI ONE HEALTH PRIN INTERMEDIUL

PLANULUI NATIONAL UNIC DE CONTROL – PNC – INTEGRAT PENTRU ROMANIA

8.1. TRANSPUNEREA PLANULUI HACCP IN PRACTICA

8.2. mortii mei
8.3. mortii ma-sii
...
8.10.6.1. PLANUL HACCP
este documentat in Studiul HACCP = contine info pt punct critic de control stabilit
1) pericolul pt siguranta alimentului care trebuie sa fie controlat prin PCC
2) masurile de control
3) limitele critice
4) procedurile de monitorizare
5) corectiile si actiunile corective necesare in cazul in care limitele critice au fost depasite
6) responsabilitati si autoritati
7) inregistrari ale monitorizarii

CAP 4
4.1. PRINCIPIILE LEGII GENERALE A ALIMENTULUI

definitii

PRODUS ALIMENTAR / ALIMENT = orice subst sau produs prelucrat/partial

prelucrat/neprocesat, destinat a fi ingerat de oameni. Produsele alimentare includ orice incorporat in
mod intentionat in produse alimentare in timpul producerii, prepararii si tratarii lor. NU INCLUD:
hrana pt animale, animalele vii daca nu-s pt consum uman, plantele inainte de a fi recoltate,
medicamentele, cosmeticele, tutunul si produsele din tutun, substantele stupefiante, reziduurile si
substantele contaminante

LEGISLATIE ALIMENTARA = actele referitoare la produse alimentare, in general, si la siguranta

produselor alimentare in special, la nivel comunitar sau national. Legislatia in acest domeniu
acopera toate etapele de productie, prelucrare si distributie a produselor alimentare si a hranei pt
animale utilizata pt alimentatia animalelor de la care se obtin produse destinate consumului
alimentar.

INTEPRINDERE CU PROFIL ALIMENTAR =

 4.1. PRINCIPIILE LEGII GENERALE A ALIMENTULUI

– SIGURANTA
– CORECTITUDINE
– RESPONSABILITATE
– TRANSPARENTA
– TRASABILITATE
– RETRAGERE DE PE PIATA //// la principii, mai ai doar Libera circulatie a alimentelor
sigure si nutritive SAU prin precautiei
– COLABORARE
legea privind siguranta alimentelor = actul normativ de baza care are ca obiectiv principal =
asigurarea unui nivel inalt de protectie a sanatatii oamenilor si a intereselor consumatorilor in ceea
ce priveste alimentele

PRODUS ALIMENTAR / ALIMENT = orice subst sau produs prelucrat, partial prelucrat sau
neprocesat, destinat de a fi ingerat de oameni...
vezi ca e mai devreme