Pestele proaspat se verifica astfel: daca este pus într-un vas cu apa si cade la

fund, înseamna ca e bun.

Daca pestele proaspat are miros de mâl, se tine 1 ora în apa rece si otet (2-3
linguri otet la 1 l apa).

La prepararea icrelor este bine sa se foloseasca neaparat apa minerala sau sifon
rece, pentru a le face mai emoliente.

Crapul are un os amar în forma de triunghi, în locul în care se leaga sira spinarii
de cap; acesta trebuie scos înainte de pregatirea pestelui.

Bibanul se poate curata de solzi daca se scufunda în apa clocotita câteva secunde.

Pentru pastrarea dulcetii pestelui, pestele curatat nu se tine în apa, doar se

spala repede.

Icrele de mreana fiind toxice crude, nu se consuma decât fierte sau prajite.

La curatarea pestelui mare trebuie sa se aiba în vedere eventuala prezenta a

teniei, fapt care interzice consumarea pestelui.

Friptura de peste se fragezeste numai cu vin alb; vinul rosu da fripturii un gust
rau.

Pestele se curata mai usor de solzi daca îl bagam în apa clocotita si pe urma în
jet de apa rece.

Laptii de peste trebuie tinuti 10 minute în apa cu putina lamâie. Apoi se zvânta si
se prajesc, usor tavaliti, în prealabil, prin faina.

La preparatele de peste se serveste numai vin alb sec.

Preparatele de peste se servesc pe farfurii ovale. Se va încojura pestele cu frunze

mici de patrunjel verde si cu felii de lamâie si masline.

Icrele se pastreza amestecate cu multa sare.

Înainte de a frige fileul de peste, ungeti-l cu putin suc de lamâie. În acest mod,
carnea devine foarte tare si nu se mai farâma.

Sarea si acreala fac sa se coaguleze mai repede substantele albuminoide din carne
si aceasta sa nu se sfarâme.

Odata congelat, pestele nu mai poate fi recongelat. Nu numai ca-si pierde

calitatile nutritive, dar nu mai are nici gustul placut.