INGINERIA CALITĂŢII

Cap.2. CONCEPTUL DE CALITATE

NOŢIUNI DE BAZĂ, DEFINIŢII, TERMINOLOGIE

2.1.Funcţiile calităţii
În 1911, F.W. Taylor îşi începea un articol în „Scientific Mangement” cu următoarea
obsrvaţie.” În trecut omul a fost primul, în viitor sistemul va fi primul”. Este una din primele
observaţii scrise, care conştientizează rolul calităţii în activitatea omului. Calitatea face parte din
viaţa noastră, ocupând practic orice domeniu de activitate: calitatea este prezentă atunci când
judecăm opere de artă, când evaluăm lucruri făcute de noi sau de alţii, când descriem experienţele
noastre; calitatea este cea care evidenţiază valoarea unui lucru, care ne face viaţa mai uşoară, mai
simplă, mai eficientă în viitor, în raprt cu perioade anterioare.

2.1.1. CALITATE ↔ CIVILIZAŢIE, CULTURĂ, ISTORIE

Calitatea face parte din viaţa oamenilor, din cultura lor, din istoria pe care au trăit-o/ o
trăiesc de generaţii.

Exemple: Sfinxul din Giza, realizat acum 11.000 de ani simbolizează puterea generaţiilor
de atunci, care l-au construit; în acelaşi timp, frumuseţea liniilor arhitectonice, modul de realizare,
materialele folosite, evidenţiază aspectele calitative ale activităţilor în construcţii, şi calitatea
modului de rezolvare a problemelor de management operaţional, care a făcut posibilă acea
realizare.

Piramidele din Valea Regilor redau azi aspecte din viaţa socială, culturală,
religioasă, ale civilizaţiilor egiptene de acum 5000de ani; dar nu se pot neglija aspectele legate de
cunoştinţele inginereşti, şi nivelul de organizare din acea vreme, care au făcut posibile asemenea
realizări, rezistente peste milenii.

Picturile rupestre, realizate acum 20.000 de ani redau, succesiv aspecte specifice
din viaţa triburilor aborigene nomade din Australia, azi ele sunt considerate „fresce istorice ”
realizate de triburile nomade, care adăugau periodic la picturile existente noi informaţii legate de
cultura, civilizaţia, şi momentele relevante trăite de întregul trib într-o anumită perioadă de timp;
soluţiile folosite pentru a conserva imaginile în timp, constituie şi azi necunoscute pentru
specialiştii din domeniul chimiei.

Marile civilizaţii au creat numeroase monumente arhitectonice, sculpturi,

construcţii specifice, prin care încercau să prezinte esenţa filozofiei (de obicei de tradiţie sau
inspiraţie religioasă), care stătea la baza culturii respective: Hinduşii – temple şi statui; Evreii –
temple şi sinagogi, Civilizaţiile nordice - pietrele de la Stonehenge, Buddiştii – spaţii pentru
manifestări religioase şi temple buddiste, Creştinii – catedrale şi statui cu motive religioase,
Musulmanii – maschei. Prin unicitatea, frumuseţea, măreţia lor, aceste simboluri, devenite
INGINERIA CALITĂŢII

reprezentative pentru cultura respectivă, au traversat milenii, făcând dovada unei culturi perene,
percepută azi, care s-a impus prin calitatea ideilor promovate , dar şi prin calitatea aspectelor
tehnice şi de management, care au făcut posibile aceste realizări.
Civilizaţia zilelor noastre transmite un nou sens conceptului de calitate prin
realizări tehnice remarcabile, în toate domeniile de activitate; diferenţa, faţă de civilizaţiile
anterioare o constiuie faptul că aceste realizări remarcabile sunt concepute să slujească intersele
oamenilor;podurile suspendate, oraşele supraetajate, marile aglomerări urbane, trenurile de mare
viteză, avioanele supersonice, reprezintă pentru oamenii zilelor noastre, ceea ce reprezenta pentru
cei din civilizaţiile anterioare templele şi monumentele; ele însă, contribuie la realizarea unui salt
calitativ relevant în domeniul în care sunt realizate, calitatea este completată de utilitate, de
funcţionalitate, performanţă. Desigur că noile materiale, noile tehnologii, noua viziune
tehnologică şi structurală, produc schimbări profunde în realizarea acestor obiective, dar,
răspunsul la aspectul estetic, frumosul căutat în designul practicat, valoarea durabilităţii în timp a
obiectivului, şi alte calităţi inginereşti rămân neschimbate; ba chiar putem spune că ele devin mai
relevante azi, pentru civilizaţia noastră.

2.1.2 CALITATE AVANTAJE TEHNOLOGICE

Conceptul de calitate este perceput, la nivelul membrilor unei societăţi, prin intermediul percepţiei
factorilor care asigură bunăstarea; de cele mai multe ori nivelul bunăstării este asimilat cu
avantajele tehnologice, volumul producţiei ş.a,regăsite în funcţiile calităţii; conexiunea între
calitate ca şi concept şi avantajele tehnologice este biunivocă în timp; fig. 2.1. evidenţiază acest
tip de conexiune.

MEMBRII FACTORII PT.

SOCIETĂŢII FUNCŢIA ASIGURAREA
CALITATII NIVELULUI
exprimată prin BUNĂSTĂRII
Avantajele tehnologice OAMENILOR.(sociali,
politici economici, de
Fig. Nr. 2.1.Conexiunea calitate-avantaje tehnologice.
conjunctură, de mediu
O exemplificare a acestei conexiuni o constiuie unităţile de măsură ale sistemului de protecţie
ambiant,etc
radiologică, Tabelul nr.2.1.
Tabelul nr. 2.1.Evoluţia unităţilor de măsură pentru sistemul de protecţie radiologică
U/M pentru: Perioada Perioada Ordinul de mărime al
1960/ 1970 1992/ 2007 U/M între cele două
perioade:
O DOZĂ ABSORBITĂ RAD (RAZI) GRAY 100/ 1
O DOZĂ ECHIVALENTĂ REM (REMI) SIEVERT 100/ 1
Se observă clar că dezvoltarea tehnologică a permis realizarea de echipamente de măsură /
control care să măsoare nivele de radiaţii de 100 de ori mai puţin intense decât in perioa
INGINERIA CALITĂŢII

deceniului şase; aceastea, la rândul lor, a permis realizarea unui Sistem de Protecţie Radiologică
mult mai sensibil, adaptat noii situaţii., specifice sfârşitului de mileniu.
În acelaşi timp, creşterea nivelului calităţii a permis dezvoltarea pe orizontală a unor noi
tehnologii, generatoare de noi industrii; un exemplu în acest sens îl reprezintă evoluţia în timp a
procesului de „spălare a hainelor cu echipamente specifice”, conform figurii 2.2.
Fiecare etapă utilizată a dus la dezvoltarea unor tehnologii noi. specifice în industria materialelor ,
industria chimică, industria uşoară, industria confecţiilor, ş.a, punându-se în valoare noi funcţii ale
calităţii.

VÂLTOAREAA
PLACA DE
SPĂLAT

MAŞINĂ DE
MAŞINĂ DE SPĂLAT MAŞINA DE SPĂLAT
SPĂLAT CU CU BULE DE AER
AUTOMATĂ
MELC/ PALETĂ
ŞI PRESATOR CENTRIFUGALĂ
MANUAL/ / STORCĂTOR/
STORCĂTOR CU REGIM
CENTRIFUGAL CONTROLAT
SEPARAT

MAŞINA DE
SPĂLAT CU
MICROUNDE ???

Fig.nr.2.2. Principalele momente ale evoluţiei procesului de spălare a hainelor cu

echipamente specifice.

2.1.3. CALITATE VOLUM DE PRODUCŢIE

O altă funcţie a calităţii percepută de membrii societăţii ca o necesitate, în condiţiile dezvoltării
societăţii de consum, este volumul de producţie; vectorul calităţii este perceput diferenţiat, în
funcţie de volumul producţiei. Pentru:
INGINERIA CALITĂŢII

PRODUCŢIE DE UNICATE - CALITATEA MANOPEREI DE PRELUCRARE (aici din

multitudinea componentelor care definesc conceptul de calitate, accentul se pune pe:calitatea ideii
de realizare a prototipului, calitatea proiectului, calitatea materialelor incluse în proiect, calitatea
resursei umane folosite, calitatea/ nivel de pregătire al utilizatorului).

PRODUCŢIA DE SERIE- CALITATEA PROCESELOR TEHNOLOGICE

(aici din multitudinea componentelor care definesc conceptul de calitate, accentul se pune pe
calitatea proiectului cu referire la: interschimbabilitate, fiabilitate, termene de livrare; calitatea
materialelor folosite, conformă cu cerinţele proiectului;calitatea operaţiilor efectuate, ca o
reuniune/ succesiune de activităţicu un anumit grad de repetabilitate;)

PRODUCŢIA DE MASĂ CALITATEA FUNCŢIONĂRII PRODUSULUI ÎN TIMP

CONFORM DOCUMENTAŢIEI ELABORATE. (aici din multitudinea componentelor care
definesc conceptul de calitate, accentul se pune pe durabilitatea produsului, conformă cu
condiţiile impuse în proiect, evaluarea fiabilităţii componentelor din structura produsului, în
vederea asigurării unei durabilităţi în condiţii cât mai economice, cu interschimbabilitate redusă;
calitatea activităţilor de execuţie/ montaj exprimată prin sincronizarea operaţiilor de montaj, prin
sincronizarea operaţiilor de alimentare a depozitelor intermediare cu componente aferente, prin
respectarea graficelor de montaj la nivelul fiecărui loc de muncă, prin utilizarea de resurse umane
instruite , performante cu o putere de muncă si un autocontrol deosebit. Managementul calităţii
proceselor se referă la aspectele legate de necesitatea asigurării unui control total al calităţii
utilizând metode specifice operaţiilor sau grupurilor de operaţii: metoda zero defecte la controlul
componentelor produsului, prelucrarea statistică a datelor, pentru a menţine procesul sub control;
locurile de muncă operaţionale vor fi alternate cu locuri de muncă de control, pentrua
preîntâmpina trcerea spre faze superioare a componentelor cu defecte, în vederea reducerii
continue şi constante a costurilor se va aplica analiza/ ingineria valorii)

2.2Sensurile noţiunii de calitate şi control.

ORIGINEA cuvântului CALITATE vine din limba greacă:

CALITATE QUALITAS (QUALIS) FEL DE A FI
Ce adaugă valoare unui produs? Ce este de fapt calitatea? Cum poate fi ea definită?
Calitatea, după unii, nu poate fi definită, dar putem percepe mereu efectele ei asupra produselor -
Teorie regăsită în filozofia antică (Plato – 500 Î.Ch.), dar şi în filozofia contemporană (Robert
Pirsing - 1975).
DEFINIŢIILE existente la această oră în literatură (peste 200 de definiţii) au in vedere diversele
aspecte relevante cu referire la conceptul de calitate:

TUDOR BARON 1. EXPRESIA GRADULUI DE UTILITATE SOCIALĂ A

PRODUSULUI,
INGINERIA CALITĂŢII

2 MĂSURA ÎN CARE PRIN ANSAMBLUL

CARACTERISTICILOR SALE TEHNICO – FUNCŢIONALE,
PSIHOSENZORIALE ŞI AL PARAMETRILOR ECONOMICI –
SATISFACE NEVOIA PENTRU CARE A FOST CREEAT ŞI
3.RESPECTĂ CONDIŢIILE IMPUSE DE INTERESELE
GENERALE ALE SOCIETĂŢII PRIVIND EFICIENŢA SOCIAL –
ECONOMICĂ, PROTECŢIA MEDIULUI NATURAL ŞI SOCIAL.

W GEIGER O ÎNSUŞIRE PRIN CARE SE RECUNOAŞTE / IDENTIFICĂ

O ENTITATE, SAU PRIN CARE SE DEOSEBEŞTE DE O
ALTĂ ENTITATE.

D.GARWIN: DIMENSIUNEA CALITATEA POATE FI CONSIDERATĂ O

ÎNSUMARE DE CARACTERISTICI SPECIFICE CU
REFERIRE LA CALITATEA PRODUSULUI SAU A SERVICIULUI.
(Figura nr.2.3.)
CELE MAI RELEVANTE CARACTERISTICI DE CALITATE SUNT:
CARACTERISTICI DE BAZĂ, - funcţiile de bază ale produsului
CARACTERISTICI COMPLEMENTARE, -funcţiile produsului
FIABILITATEA, CONFORMITATEA, DURABILITATEA,
MENTENABILITATEA – comportarea produsului în timp
CARACTERISTICI ESTETICE- designul, moda, legate de produs
DIMENSIUNEA CALITĂŢII PERCEPUTĂ DE CLIENT.

DIMENSIUNEA Σ CARACTERISTICI
CALITĂŢII
Figura nr, DE CALITATE
2.3. Relaţia dimensiunea calităţii - caracteristici de calitate ale unui produs.
M. OLARIU – PROPRIETĂŢI (ÎNSUŞIRI) ALE ENTITĂŢILOR PRIN
INTERMEDIUL CĂRORA SE EVALUEAZĂ LA UN MOMENT DAT,
GRADUL DE SATISFACERE A NEVOILOR CLIENŢILOR.
CATEGORII DE CARACTERISTICI DE CALITATE:

SENZA: CALITATEA UNUI PRODUS ESTE DEFINITĂ DE:

CARACTERISTICILETEHNICO-FUNCŢIONALE, CONSTRUCTIVE,
DE DISPONIBILITATE, ESTETICE, ECONOMICE, ECOLOGICE.

VASILIU: DEFINEŞTE CALITATEA. DUPĂ NATURA

CARACTERISTICILOR DE CALITATE: CARACTERISTICI FUNCŢIONALE
(TEHNICE ŞI ECONOMICE), CARACTERISTICI PSIHOSENZORIALE,
CARACTERISTICI SOCIALE, CARACTERISTICI DE DISPONIBILITATE
INGINERIA CALITĂŢII

GHEORGHIU: DEFINEŞTE CONCEPTUL DE CALITATE PRIN CARACTERISTICILE

DE CALITATE TEHNICE, ECONOMICE, SOCIALE ŞI DE UTILIZARE

SID KEMP, PMP EXPERIMENTELE CU REFERIRE LA CALITATE EVIDENŢIAZĂ

PATRU NIVELE PE CARE SE DETERMINĂ EXISTENŢA CALITĂŢII
SAU A LIPSEI DE CALITATE: NIVELUL UNIVERSAL, NIVELUL
CULTURAL, NIVELUL SOCIAL ŞI NIVELUL PERSONAL.

K.ISHIKAWA - ORICE DIMENSIUNE, PROPRIETATE CHIMICĂ,

SAU ORGANOLEPTICĂ (GUST, MIROS), CARE CONFERĂ
PRODUSULUI ATRIBUTUL DE A FI CORESPUNZĂTOR PENTRU
UTILIZARE. (DURATA DE SERVICIU, FIABILITATEA,
MENTENABILITATEA, DISPONIBILITATEA, REDONDANŢA).

J.M.JURAN DEFINEŞTE CONCEPTUL DE CALITATE PRIN CAPACITATEA

UNUI PRODUS/ SEVICIU DE A FI CORESPUNZĂTOR PENTRU
UTILIZARE.
Pentru prima oară dezvoltarea conceptului de calitate Juran introduce
noţiunea de FUNCŢIE A CALITĂŢII definită ca: ANSAMBLUL DE
ACTIVITĂŢI/ CARACTERISTICI PRIN CARE SE OBŢIN BUNURI
PENTRU UTILIZARE.
J.M.JURAN –FUNDAMENTUL PE CARE ESTE CONSTRUIT
CONCEPTUL DE CALITATE A UNUI PRODUS, ARE LA BAZĂ
MULŢIMEA CARACTERISTICILOR DE CALITATE ALE
PRODUSULUI; ACESTEA SE DIVID PE TREI NIVELE DISTINCTE:
(TETRAEDRUL CALITĂŢII Figura nr.2.4).
Pentru prima dată în literatura de specialitate CALITATEA, ca şi concept, este abordată la nivel
de sistem.(producător – utilizator – mediul ambiant.)
NIVELUL UTILIZATORULUI – Siguranţă în funcţionare a produsului.(≈ 5%)
NIVELUL INTERMEDIAR – Comportare în timp - fiabilitate, durabilitate ,comoditate-(≈ 10%)
NIVELUL PRODUCĂTORULUI - Caracteristici constructive, tehnice, economice,genetice,
ecologice,estetice, ş.a.-(≈85%)
INGINERIA CALITĂŢII

CARACTE-
Caracteris RISTICI
CARACTE- tici ECONO-
RISTICI genetice/ MICE
TEHNICE ecologice

COMODI DURABI
-TATE ÎN -LITATE
UTILIZA-
RE

SIGURAN-
ŢA ÎN
FUNCŢIO-
NARE
Asistenţ
Caracte ă după
ristici vânzare
estetice FIABIL
ITATE

Figura nr. 2.4.

Tetraedrul calităţii.
CARACTE-
RISTICI
CONSTRUC
-TIVE

2.3. Prevederile standardului ISO 8402 privind conceptul de calitate

CALITATEA se defineşte: ANSAMBLUL CARACTERISTICILOR UNEI
ENTITĂŢI CARE ÎI CONFERĂ APTITUDINEA DE A
SATISFACE NEVOILE EXPRIMATE SAU
IMPLICITE ale utilizatorilor;
În timp, are loc un proces succesiv/ iterativ de satisfacere a necesităţilor clienţilor prin
modificarea/ adaptarea caracteristicilor/ funcţiilor produsului. (Figura nr.2.5).

Conform acestei definiţii:

1. Calitatea se exprimă printr-un ansamblu de caracteristici,
2. Calitatea se poate evidenţia numai în raport cu necesităţile clienţilor,
INGINERIA CALITĂŢII

3. Calitata este o variabilă continuă şi nu discretă,

4. Prin calitate se satisfac nu numai nevoile exprimate , ci şi cele explicite.
(În domeniul nuclear necesităţile sunt specificate în detaliu şi pe termen lung)

ENTITATE  ACTIVITATE, PROCES, PRODUS, ORGANIZAŢIE,

SISTEM, PERSOANĂ, SAU O COMBINAŢIE A LOR.
PRODUS  REZULTATUL UNOR ACTIVITĂŢI SAU PROCESE
(MATERIAL, SAU IMATERIAL SAU O COMBINAŢIE);
Se introduc 4 CATEGORII DE CLASIFICARE A PRODUSELOR:
 HARDWARE (COMPONENTE, SUBANSAMBLE)
 SOFTWARE (PROGRAME, PROCEDURI, INFORMAŢII, DATE)
 MATERIALE PROCESATE (PROCESSED MATERIALS)
 SERVICII (BANCARE, DE ASIGURĂRI, TRANSPORTURI)

HARDWARE ANSAMBLUL COMPONENTELOR SIN STRUCTURA UNUI

PRODUS, INTERCONECTATE ÎN VEDEREA ASIGURĂRII FUNCŢIILOR PENTRU CARE
A FOST CONCEPUT/ PROIECTAT.
SOFTWARE SR ISO 9000 – 3/ 1955 CREAŢIA INTELECTUALĂ CARE CUPRINDE
PROGRAME, PROCEDURI, REGULI ŞI ORICE DOCUMENTAŢIE ASOCIATĂ,
REFERITOARE LA FUNCŢIONAREA UNUI SISTEM DE PRELUCRARE A DATELOR;
“PRODUS SOFTWARE” ANSAMBLUL COMPLET DE PROGRAME, PROCEDURI,
DOCUMENTAŢIA ASOCIATĂ PENTRU CALCULATOR ŞI DATELE DESTINATE
LIVRĂRII CĂTRE UN UTILIZATOR.
MATERIALE PROCESATE PRODUSE FINITE SAU INTERMEDIARE, REALIZATE
PRIN TRANSFORMĂRI, CONSTÂND DIN SOLIDE, LICHIDE, GAZE, SAU COMBINAŢII
ALE ACESTORA, INCLUSIV MATERIALE PULVERULENTE, LIGOURI, FILAMENTE
SAU LAMINATE.
SERVICII REZULTATUL ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE DE INTERFAŢA
FURNIZOR/ CLIENT ŞI ALE ACTIVITĂŢLOR INTERNE ALE FURNIZORULUI, PENTRU
SATISFACEREA CERINŢELOR CLIENŢILOR.
INTERFAŢA FURNIZOR/ CLIENT (F/C):
PARTICIPANŢII LA F/C POT FI PREZENŢI, SAU POT FI REPREZENTAŢI PRIN
ECHIPAMENTE;
ACTIVITĂŢILE LA F/C POT FI DE ESENŢĂ SAU PRESTĂRI DE SERVICII;
PRESTAREA SERVICIULUI POATE INCLUDE FURNIZAREA SAU UTILIZAREA
UNOR PRODUSE MATERIALE;
UN SERVICIU POATE FI ASOCIAT FABRICĂRII SAU LIVRĂRII DE PRODUSE
MATERIALE.
INGINERIA CALITĂŢII

SE RECOMANDĂ CA TERMENUL DE “CALITATE”SĂ FIE UTILIZAT ÎNTR-UN

CONTEXT GLOBAL PENTRU A EXPRIMA UN CONTEXT COMPARATIV/DE
RELATIVITATE:
CALITATE RELATIVĂ - (RELATIVE QUALITY)
NIVELUL CALITĂŢII - (QUALITY LEVEL)
MĂSURA CALITĂŢII – (QUALITY MEASURE).
CLASA DE CALITATE (GRADE) - RANGUL ATRIBUIT ENTITĂŢILOR CARE
ÎNDEPLINESC ACELEAŞI FUNCŢIUNI, dar DIFERĂ PRIN CERINŢE REFERITOARE LA
CALITATE. (POZIŢIA LA VOLAN A CONDUCĂTORULUI AUTO).

CERINŢE PENTRU CALITATE (REQUIREMENT FOR QUALITY) – EXPRESII ALE

NECESITĂŢILOR CLIENŢILOR (ANSAMBLU DE CERINŢE), EXPRIMATE ÎN TERMENI
CANTITATIVI SAU CALITATIVI PRIVIND CARACTERISTICILE UNEI ENTITĂŢI.

NECONFORMITATE – ABATEREA SAU ABSENŢA UNEIA SAU A MAI MULTOR

CARACTERISTICI DE CALITATE, SAU A ELEMENTELOR SISTEMULUI CALITĂŢII, ÎN
RAPORT CU CERINŢELE SPECIFICATE.

DEFECT – NESATISFACEREA UNEI CERINŢE SAU A UNEI AŞTEPTĂRI

REZONABILE PRIVIND UTILIZAREA PREVĂZUTĂ, INCLUSIV A CELOR
REFERITOARE LA SECURITATE.
Apariţia defectului la un produs, generează răspunderea juridică faţă de produs.

RĂSPUNDERA JURIDICĂ (PRODUCT LIABILITY) – TERMENUL GENERIC CE

DESCRIE OBLIGAŢIILE CE REVIN PRODUDUCĂTORULUI, SAU A UNEI ALTE PĂRŢI,
DE A DESPĂGUBI PENTRU PIERDERILE DATORATE UNOR DAUNE CORPORALE,
MATERIALE SAU DE ALTĂ NATURĂ, CAUZATE DE UN PRODUS ACHIZIŢIONAT.

Figura nr.2.5. Procesul iterativ de satisfacere a necesităţilor clienţilor prin modificarea/ adaptarea
caracteristicilor produsului

CONCEP- NEVOILE
ANSAMBLUL
ANSAMBLUL TUL DE UTILIZATORILOR
CARACTERISTICILOR
CARACTERISTICILOR CALITATE
DE
DE
CALITATE
CALITATE
INGINERIA CALITĂŢII

2.4.Standarde pentru managementul şi asigurarea calităţii produselor şi serviciilor

Standardele care vizează managementul şi asigurarea calităţi produselor / serviciilor, au constituit
elementele unei strategii în domeniul calităţii, elaborată la nivel naţional, care are ca obiectiv
principal elaborarea de standarde care vizează calitatea produselor/ serviciilor, cu caracter
general, care să se alinieze în acelaşi timp, la standardele UE, odată terminată această etapă, a
început etapa de elaborare de standarde şi norme tehnice, care vizează activităţi specificecum ar
fi:standarde de mediu, standarde pentru industria automobilelor, standarde pentru industria
alimentară; În tabelul nr.2.2 se prezintă sintetizarea principalelor standarde care constituie
structura de bază pentru implementarea sistemului de management al calităţii în ţara noastră;
standardele sunt structurate pe trei direcţii (categorii) esenţiale:
 Standarde din categoria ghiduri de selecţie şi utilizare.
 Standarde model pentru asigurarea externă a calităţii
 Standarde ghid pentru sistemul demanagement al calităţii.

Tabelul nr. 2.2.Standarde utilizate în România conforme cu standardele U.E.

Standarde ghid pentru Standarde model pentru Standarde ghid pentru
selecţie/ utilizare asigurarea externă a calităţii implementarea sistemului
de managemnt al calităţii.
1.ISO 9000-1/ 1994 (SR 1. ISO 9001/1994 (SR ISO 9004/ 1994.
/ 1996) /1995) Sistemele calităţii. Managementul calităţii şi
Standarde pentru manage Model pentru asigurarea elementele sisremului
mentul/ asigurarea calităţii, calităţii în proiectare/ calităţii; partea 1.Linii
Partea 1. Linii directoare dezvoltare, producţie, directoare
pentru selecţie şi utilizare instalare şi service.
2.ISO 9000-2/ 1997 (SR 2.ISO 9002/1994 (SR 1995) 1.ISO 9004-2/ 1991 (SR
1995, (ediţia din 1993) Sistemele calităţii, model 1995) Managementul
Standarde pentru pentruasigurarea calităţii în calităţii şi elementele
managementul şi asigurarea producţie, instalare şi sisremului calităţii; partea 2
calităţii- partea 2. Linii service. Linii directoare pentru
directoare pentru aplicarea servicii
ISO 9001, ISO 9002 şi ISO
9003
3. ISO 9003/1995 (SR 1995 3. ISO 9003/ 1994 (SR 3.ISO 90004-3 / 1991 )SR
editia din 1991) 1995) 1995)
Standarde pentru Sistemele calităţii, model Managementul calităţii şi
managementul şi asigurarea pentru asigurarea calităţii în elementele sisremului
calităţii- partea 3. Linii inspecţie,şi încercări finale. calităţii; partea 3. Linii
directoare pentru aplicarea directoare pentru materiale
ISO 90001 în dezvoltarea, procesate.
livrarea şi mentenanţa
INGINERIA CALITĂŢII

software-ului.
4. ISO 9000-4/ 1993 (CEI 5. ISO 9004/ 1993 (PSR
300-1) 1998)
Standarde pentru Managementul calităţii şi
mangementul şi asigurarea elementele sisremului
calităţii- partea 4. Linii calităţii; partea 4:Linii
directoarepentru directoare pentru
managementul siguranţei în îmbunătăţirea calitîţii.
funcţionare.
CEI/ DIS 300-2
MANAGEMENTUL
SIGURAN ŢEI ÎN
FUNCŢIONARE-PARTEA
2. Elemente şi sarcini ale
programului de siguranţă în
funcţionare.

Din punct de vedere al domeniului de aplicare, în prezent se utilizează următoarele standarde ca şi

ghiduri specifice următoarelor domenii.
1. GHIDURI PENTRU IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL
CALITĂŢII (SMC):
 1.1. ISO 8402/ 1994 (SR /1995); Managementul şi asigurarea calităţii
-Vocabular
 1.2.ISO 10.013/ 1995 (SR /1997); Ghid pentru elaborarea manualelor calităţii.
2. STANDARDE PENTRU MANAGEMENTUL CALITĂŢII
 ISO 10005/ 1995 Managementul calităţii.Ghid pentru planurile calităţii.
 ISO/ DIS 10006/ 1995 Managementul calităţii.Ghid pentrucalitatea
managementului proiectului.
 ISO 10007/ 1995. Managementul calităţii.Ghid pentru managementul
configuraţiei.

 BS 7000/1985 Ghid pentru managementul concepţiei produsului

 MIL – STD – 882C/1993 Crinţele programului de securitate a sistemelor.
 MIL – STD – 1521B/1985 Analize tehnice şi audituri pentru sisteme, echipamente
şi software.

 ISO/ DIS 10014 Efectele economice ale calităţii.

 ISO/ DIS 10015 Instruire continuă
 ISO/ DIS 10016 Documente referitoare la calitate.
INGINERIA CALITĂŢII

3.STANDARDE PENTRU AUDITUL CALITĂŢII

 ISO 10011-1/ 1990 (SR/ 1993) Linii directoare pentru auditareaSQ. Partea 1.
Auditarea.
 ISO 10011-2/ 1991 (SR 1993) Linii directoare pentru auditarea SQ.Partea 2 –
Criterii de calificare pentru auditorii SQ.
 ISO 10011-3/ 1991 (SR 1993) Linii directoare pentru auditarea SQ.Partea 3 –
conducerea programelor de audit.
3. Standarde pentru asigurarea calităţii echipamentelor de măsudare.
 ISO 10012-1 /1992 (SR EN 30012-1/ 1995) Cerinţe privind AQ
echipamentelor de măsurare Partea 1.confirmarea metrologicăa
echipamentelor de măsurare.
 ISO/ DIS 10012-2 Cerinţe privind AQ echipamentelorde măsurare. Partea
2 – Cerinţe privind controlul procesului de măsurare.

COMENTARII, EXPLICAŢII, LĂMURIRI.

1. Exprimaţi relevanţa”Conceptului de calitate”pentru un anumit tip de civilizaţie.
(antichitate, prima revoluţie indusrială, civilizaţia sfârşitului de mileniu 2 şi început de
mileniu 3.)
2. Analizaţi câteva modalităţi de concretizare a parametrilor care definesc conceptul de
calitate în cultura unei civilizaţii.
3. Analizaţi câteva aspecte legate de avantajele tehnologice generate de necesitatea
implementării conceptului de calitate la nivelul unui sistem complex.
4. Analizaţi trei cazuri concrete de corelarea relaţiei” Calitate - Volum de producţie” pentru
sistemele complexe, specifice societăţii de consum (televizor, calculator, casă/
apatrament /locuinţă, automobil)
5. Pentru produsele selectate la punctul 4, întocmiţi o matrice cu parametrii care
caracterizează produsul, conform tetraedrului calităţii.;matricea vizează nivelele utilizator,
intermediar, producător.
6. Pentru produsele selectate, explicaţi sensul concret al termenilor care vizează conceptul
de calitate, conform standardului ISO 8402.