Sisteme Informaţionale Economice

(SIE)

Conf. dr. Radu Mogos

ASE, CSIE

1
Analiza informaţional-decizională
(AID)

2
Content
1. AID - Ce este şi când este necesară?
2. Etapele AID
3. Tehnici şi instrumente bazate pe matrice informaționale
4. Metode bazate pe indicatorii cantității de informație și teoria
grafurilor
4. I Indicatorii cantităţii de informaţie (ICI)
4.2 Aplicaţii ale ICI în analiza informaţională
4.3 Noţiuni generale de teoria grafurilor. Matrice asociate grafurilor
informaţionale. Aplicaţii în analiza informaţională

3
 AID –
Ce este şi când este necesară?

4
 AID – Ce este şi când este necesară?
 Orice organizaţie economică privită ca sistem complex poate fi
analizată ca un obiect care decide asupra propriei activităţi şi care
are anumite proiecte de dezvoltare.
 Din această perspectivă, la nivelul oricărei organizaţii economice
se identifică două sisteme:
◦ sistemul condus (operant) - SO
◦ şi sistemul conducător (managerial) - SM

 Sistemul informaţional asigură intermedierea între SM si SO.

 Astfel, SM:
◦ primeşte informaţii despre SO
◦ şi transmite decizii către acesta.

5
 AID – Ce este şi când este necesară?
Abordarea informaţională a unei organizaţii poate fi făcută din două
puncte de vedere:
• ca sistem operant (SO) - când asigură transformarea unui flux de
intrări într-unul de ieşiri (figura 1.a);
• ca sistem managerial (SM) - capabil pe baza informaţiilor care
reprezintă activitatea SO să reacţioneze, luând decizii în scopul
atingerii obiectivelor propuse (figura 1.b).

Materii prime Sistemul Produse finite

operant 1.a
(SO)

Sistemul
managerial
(SM)

Sistem
Decizii 1.b
informational

Sistemul Iesiri
Intrari
operant (SO)

Fig. 1. Mecanismul economic

6
AID – Ce este şi când este necesară?
Când este necesară o AID ?

Analiza informaţional-decizională la nivelul sistemului economic al

organizaţiei poate fi declanşată de următoarele cauze:
 când se creează / suprimă / modifică o activitate de natură tehnică;
(sectie noua/modificare una existenta; lansare produs nou, etc...)

 când apar modificări ale unor condiţii care influenţează organizarea

informaţională, respectiv când apar dispoziţii legale sau condiţii noi privind
organizarea;

 când se constată imperfecţiuni în organizarea informaţională (greşeli de

administrare, lipsa informării adecvate la diferite niveluri ierarhice, sosirea cu
întârziere a unor informaţii etc.);

 când apar noi mijloace de organizare şi de prelucrare a informaţiilor

(teleprelucrarea datelor, dezvoltarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor);

 când de la ultima analiză informaţională s-a scurs un interval de timp

îndelungat, iar sistemul nu mai corespunde cerinţelor de informare.
7
AID – Ce este şi când este necesară?
Cum se efectuează analiza?

Metodologiile pentru analiza şi proiectarea informaţional – decizională sunt

de două tipuri:
1. metodologii ameliorative - analiza se desfăşoară pornind de la sistemele
informaţional-decizionale existente, iar printr-un şir de procedee iterative se urmăreşte
îmbunătăţirea sau reproiectarea sistemelor în funcţiune;

2. metodologii constructive - se bazează pe ideea că întregul sistem informaţional-decizional

trebuie edificat pornind de la obiectivele acestuia. Această metodă se foloseşte pentru
elaborarea sistemelor informaţional-decizionale noi.

 În procesul de fundamentare a deciziilor, informaţiile sunt supuse şi unui proces de

compatibilizare cu cerinţele sistemului de conducere, obţinându-se astfel
informaţiile finale, care pot fi folosite direct în modelele decizionale
 În practică, procesul de compatibilizare se iniţializează în cazuri în care apare
incompatibilitatea informaţională, care poate fi de domeniu sau de latură
semantică. În situaţia incompatibilităţii de domeniu, informaţia se va compatibiliza
prin procese de agregare-dezagregare

 În situaţia incompatibilităţii de latură semantică, informaţia se va compatibiliza

prin operaţii de sintetizare-desintetizare (Fig. 2). 8
AID – Ce este şi când este necesară?

Notiune
NOŢIUNE

Sintetizare
Sintetizare Desintetizare
Desintetizare

Fig. 2. Operaţiile de sintetizare-desintetizare a informaţiilor

9
AID – Ce este şi când este necesară?
Forme de reprezentare a informaţiei

 La nivelul sistemului informaţional economic, în final

informaţia apare sub forma indicatorilor
economici.
 Indicatorii economici pot fi reprezentaţi:
◦ în limbaj normal - utilizat pentru mesajele informaţionale transmise
către sistemul de conducere
◦ sau în limbaj formalizat
 are ca scop descrierea ordonată a părţii de identificare a indicatorilor
economici
 reprezentarea informaţiei în limbaj formalizat implică, pentru fiecare indicator,
identificarea a şase componente:
 de nume
 de obiect
 de funcţie
 de timp
 de subiect
 şi de unitate de măsură 10
Etapele analizei informaţional-decizionale
(AID)

11
 Etapele analizei informaţional-decizionale (AID)
 În domeniul analizei şi proiectării de sistem, metodologiile se grupează
de regulă în două mari categorii:
◦ metodologii structurate
◦ şi metodologii orientate obiect.

 Această clasificare este specifică îndeosebi când vorbim de analiza şi

proiectarea SIE => când vorbim despre rezolvarea problemelor
economice reale prin utilizarea TIC.

În practica proiectării aplicaţiilor informatice se utilizează următoarele

concepte de bază:
 Proiect informatic
 Sistem informatic
 Aplicaţie informatică
 Metodologie
 Metodă (tehnica, algoritm)

12
Etapele analizei informaţional-decizionale (AID)
Modelele utilizate în analiza informaţional-decizională trebuie să
asigure satisfacerea următoarelor cerinţe:

 reflectarea într-o formă simplă şi unitară a tuturor datelor privind

activităţile informaţionale ale sis-temului studiat;
 exprimarea într-o formă concentrată şi riguroasă a procesului de formare
şi a căilor de mişcare a indicatorilor şi documentelor;
 sesizarea existenţei şi caracterizarea intensităţii legăturilor
informaţionale între componentele sistemului;

 structurarea ansamblului indicatorilor în indicatori primari şi derivaţi, la

nivelul sistemului şi pe componentele acestuia;
 evidenţierea gradului de utilizare a indicatorilor în cadrul aceluiaşi subsistem
şi la nivelul întregului sistem;
 determinarea gradului de repetabilitate a indicatorilor;
 estimarea volumului datelor prelucrate într-o perioadă dată de timp;
 evaluarea gradului de utilizare a echipamentelor de prelucrare existente.

13
 Etapele analizei informaţional-decizionale (AID)

 Există două situaţii distincte care preced AID şi care

stabilesc modalitatea de abordare.
◦ Prima situatie - proiectarea unui sistem informaţional nou
sau când sistemul în funcţiune nu permite obţinerea unui
număr suficient de mare de elemente care să se menţină în
noul sistem.

◦ A doua situaţie - reproiectarea, când se evaluează elementele

sistemului informaţional în funcţiune pentru a stabili care dintre
ele rămân în noul sistem.

14
 Etapele analizei informaţional-decizionale (AID)
 Prima etapă în AID o constituie mereu elaborarea unui studiu
selectiv (după metoda parţială) numit studiu de oportunitate
(sau preliminar - SO).
◦ scop SO - evidenţierea stării sistemului informaţional în
funcţiune (prin matricele de stare a sistemului) - se
fundamentează decizia de alegere a modului de abordare (prin
proiectare sau reproiectare).

◦ SO va include: elemente ale SI precum indicatorii economici,

deciziile, mesajele şi/sau documentele, inclusiv fluxurile informaţionale.

◦ Pașii SO:
 Cunoaşterea generală a mecanismului economic
 Analiza structurii organizatorice a unităţii => va rezulta o organigramă a
relaţiilor ierarhice
 Definirea subsistemelor componente ale sistemului.
15
 Etapele analizei informaţional-decizionale (AID)

Exemplu

 Activitatea de aprovizionare, poate fi structurată în 5 subsisteme:

a. stabilirea necesarului de aprovizionat;
b. comenzile şi/sau contractele cu furnizorii;
c. derularea activităţii propriu-zise de aprovizionare;
d. lansarea materialelor în fabricaţie;
e. gestiunea stocurilor.

16
 Etapele analizei informaţional-decizionale (AID)
A. Fluxurile informaţionale la nivel conceptual (FI)
 La nivel conceptual, FI rezultă din proiectarea elementelor sistemului (decizii, informaţii
primare şi informaţii derivate).

B. Cerinţa internă – mulţimea informaţiilor finale

◦ Pentru fiecare decizie corectoare de comportament se determină lista fenomenelor
care influenţează (determină) abaterea fenomenului dirijat, adică acele fenomene
faţă de care comportamentul fe-nomenului dirijat este în relaţii de dependenţă
◦ Controlul nu este permanent, efectuându-se doar la fenomenele dirijate, unde se
organizează continuu sau periodic procese de culegere a informaţiilor de abatere.
◦ Pentru fenomenele nedirijate care contribuie la înlăturarea abaterii se aplică
procese de cunoaştere numai când la nivelul fenomenului corespunzător dirijat
apare o abatere semnificativă, fiind necesară corecţia ei prin decizie (fig. 3).
◦ Stabilitatea unui sistem este asigurată prin:
  fenomenele dirijate
  influenţa fenomenelor dirijate asupra fenomenelor nedirijate
  dirijarea indirectă a fenomenelor nedirijate .
◦ Matricea informaţiilor– decizii potenţiale - serveşte la stabilirea
corelată (Tabelul 1). :
 a gradului de fundamentare a deciziilor
 şi a gradului de consum al informaţiilor
17
Etapele analizei informaţional-decizionale (AID)
Fenomen
C1 C2 nedirijat

* * * md1 md2 Fenomen

dirijat

Timp

* - proces de observare a abaterii

md – moment de luare a deciziei proces de cunoaştere la
apare abatere semnificativă fenomenul nedirijat (c)

Fig. 3. Observarea fenomenelor dirijate şi nedirijate

Table 1. Matricea informaţiilor – decizii potenţiale

18
Etapele analizei informaţional-decizionale (AID)

C. Baza informaţională (BI)

 BI - va fi formată în totalitate din:

◦ informaţii primare propriu-zise,
◦ plus informaţiile primite din afara sistemului (externe – ex.
prețurile furnizorilor)
care pot participa direct sau indirect la formarea
deciziilor.

 prin informaţiile de tip decizie se asigură închiderea

procesului cunoaştere – decizie - acţiune.

19
Etapele analizei informaţional-decizionale (AID)
D. Fluxurile informaţionale la nivel logic (I)

 La nivel logic, FI repartizează elementele proiectate la nivel conceptual

pe elementele spaţiului informaţional (producători şi consumatori de
informaţii).
 La acest nivel există FI externe şi FI interne.
 Fluxurile externe pot fi incidente spre interior/exterior.

 Modelele de obţinere a informaţiilor despre noţiuni se stabilesc în funcţie

de latura semantică reclamată de decizii sau de informaţiile derivate.
 FI la nivel logic incidente spre exteriorul activităţii analizate formează cerinţa
externă de informaţii care, împreună cu cerinţa internă, formează cerinţa totală
de informaţii finale (necesare nevoilor proprii sistemului şi sistemelor din exterior).
 Pentru componenta dirijată (prin reglementări legale) a cerinţei externe,
echipa de analiză este obligată să aplice metodologia de obţinere prevăzută:
◦ metodele de culegere a informaţiei
◦ şi modelele de prelucrare a acesteia.

20
Etapele analizei informaţional-decizionale (AID)

D. Fluxurile informaţionale la nivel logic (II)

 În sistemul de prelucrare se vor regăsi:

◦  informaţii primare
◦  informaţii de ieşire din sistem (care trebuie să se regăsească în cerinţa totală de
informaţii)
◦  informaţii intermediare (care aparţin sau nu cerinţei totale).

 Finalitatea etapei de analiză informaţional-decizională o constituieȘ

◦ asigurarea conexiunii dintre componentele sistemului operaţional din care se culeg
informaţiile,
◦ determinarea elementelor spaţiului informaţional care furnizează informaţii
formând baza informaţională (sursa de latură semantică)
◦ şi identificarea elementelor consumatoare de informaţii şi a legăturilor dintre
sistemul de conducere şi sistemul operaţional.

 Pe fluxurile la nivel logic vor circula doar informaţii, indiferent dacă acestea sunt
culese din propriul sistem sau sunt primite din exterior, menţinându-se redundanţa de
latură semantică
21
 Etapele analizei informaţional-decizionale (AID)
E. Fluxurile informaţionale la nivel fizic

 La nivel conceptual se analizează legătura dintre fenomene, informaţia

despre starea iniţială a acestora trecând în informaţie de tip decizie.
 La nivel logic se asigură legătura dintre componentele sistemului
operaţional în care se află fenomenele la care se referă informaţia.
 La nivel fizic presupun formarea în prealabil a mesajelor informaţionale.

 FI la nivel fizic - se formează în acelaşi mod cu cele la nivel logic, între elementele
spaţiului informaţional. Pe aceste fluxuri vor circula doar mesaje, concretizate
în machete de prezentare – documentele.

 Reprezentarea fluxurilor la nivel fizic se poate face sub formă:

◦ matriceală
◦ grafică
◦ grafuri informaţionale.

22
Tehnici şi instrumente bazate
pe matrice informaționale

23
Tehnici şi instrumente bazate pe matrice informaționale
A. Matricea document – document (I)
 Acest prim model constă în construirea unei matrice booleene, cu patru cadrane,
care pune în evidenţă relaţiile informaţionale dintre componentele sistemului
reprezentate de documente.
Lista spaţiului informaţional
Cod Cadran I
document Cadran II
propriu
1 … j … n 1 … k … P
…
i Aij Aik
…
n
Cod
document Cadran III Cadran IV
extern

n+1
…
l Alj Alk
…
T

24
Tehnici şi instrumente bazate pe matrice informaționale
Elementele matricei pot lua valori :
 +1/-1 - dacă între elementele de pe linie şi cele de pe coloană există o relaţie,
 0 - când relaţia dintre cele două elemente este nesemnificativă.

Cadran I
- Sunt puse în evidenţă activităţile informaţionale din interiorul sistemului, stabilindu-se relaţii
informaţionale numai între elementele proprii sistemului.
- Un element Aij primeşte valoarea:
 1 - dacă documentul propriu de pe linia i participă la formarea documentului propriu de pe coloana j
 0 - când relaţia este nesemnificativă.
o linie din cadranul I va arăta modul de utilizare a unui document propriu în interiorul sistemului;
o coloană va arăta modul de formare a respectivului document propriu.

Cadran II
- Sunt puse în evidenţă relaţiile dintre documentele proprii şi Lista spaţiului informaţional al sistemului prin
reprezentarea fluxurilor informaţionale la nivel fizic, incidente spre exterior.
- Un element Aik primește valoarea :
◦ 1 – dacă documentul propriu i generat de sistem este transmis beneficiarului k ;
◦ -1 – dacă documentul propriu i a fost generat de sistem în staţia informaţională k ;
◦ 0 – când relaţia dintre cele două elemente ale sistemului informaţional este nesemnificativă ;
o linie i - va arăta mulţimea beneficiarilor documentului propriu i;
o coloană - va furniza informaţii referitoare la activitatea informaţionala a staţiei, ca furnizor şi beneficiar al
documentelor proprii.
25
 Tehnici şi instrumente bazate pe matrice informaționale
Cadrul III
- sunt puse în evidenţă relaţiile dintre documentele externe şi documentele proprii.
- un element Alj poate primi valorile:
 1 - dacă documentul extern l participă la formarea documentului propriu j, prin transfer de
latură semantică;
 0 - dacă relaţia este nesemnificativă
- o linie l - indică faptul că documentul extern participă la formarea documentului propriu j (de pe
coloană);
- o coloana - va arăta modul de formare a documentului propriu corespunzător.

Cadranul IV
 sunt puse în evidenţă relaţiile dintre documentele externe şi Lista spaţiului informaţional al sistemului,
reprezentându-se fluxurile informaţionale la nivel fizic, incidente spre interior.
 un element Alk poate primi valorile:
◦ 1 - dacă documentul extern l este transmis beneficiarului k
◦ -1 - dacă documentul extern l este furnizat staţiei informaţionale k
◦ 0 when there is no relation between the two elements
 o linie - will show the beneficiaries of the external document l,
 a column – va indica activitatea informaţională a staţiei, ca furnizor şi beneficiar al
documentelor externe 26
 Tehnici şi instrumente bazate pe matrice informaționale
B. Matricea informaţională indicator – document
 evidenţiază legătura dintre indicatorii şi documentele din sistemul informaţional, permiţând identificarea
apartenenţei unui indicator la un document;
 pentru completarea matricei este necesară clasificarea indicatorilor în indicatori proprii şi indicatori externi.
Indicatorii proprii - se formează exclusiv pe baza informaţiilor conţinute în documentele proprii.
Indicatorii externi - provin din documentele externe.
Matricea contine 4 cadrane astfel:
 doua nule - cadranele II si III;
 doua cu valori semnificative - I si IV

Cod document propriu Cod document extern

Indicatori
I II
proprii
1 … j … n n+1 … l … t
…
i Aij
… Ø
p
Indicatori
externi III IV
p+1
…
k Akl
… Ø
v
27
 Tehnici şi instrumente bazate pe matrice informaționale
Cadran 1:
 poate oferi informaţii în legătură cu repetabilitatea unui indicator în documentele
proprii sistemului, urmând ca în etapa de reproiectare să se analizeze
oportunitatea respectivei repetabilităţi.

 elementul Aij va primi valoarea 1 dacă indicatorul propriu i se regăseşte în

documentul propriu j.
 o linie - va arăta apartenenţa unui indicator la un document (în care document j
de pe coloană este conţinut indicatorul i de pe linie).
 o coloană - va indica conţinutul informaţional al documentelor.

Cadran IV:
 elementul Akl va primi valoarea 1 dacă indicatorul extern k apare în documentul
extern l.
 o linie - va indica modul de formare a indicatorului extern k, ce se preia dintr-un
document extern l.
 o coloană - va indica modul de participare a documentului extern l la formarea
indicatorului extern k.
28
 Tehnici şi instrumente bazate pe matrice informaționale
C. Matricea informaţională indicator – indicator
Permite analiza informaţional-decizională a fluxurilor la nivel conceptual de prelucrare, pe care se transferă latura semantică
între indicatori.
 o linie - arată că indicatorul de pe acea linie contribuie la formarea indicatorului propriu j de pe coloană.
 o coloană – reflectată modul de formare a indicatorului propriu j.
 este o matrice de precedenţă şi se completează pe coloană, folosind lista indicatorilor, coloana „mod de formare”.
 valorile {1} în matrice apar dacă indicatorul participă la formarea indicatorului din coloană.

Indicator Indicatori proprii

propriu
1 … j … n
…
i Aij
…
n
Indicator
extern
n+1
…
l Alj
…
T
29
Tehnici şi instrumente bazate pe matrice informaționale
D. Matricea informaţională indicatori – decizii
 Coloanele matricei indică gradul de fundamentare a deciziilor.
 Liniile matricei indică consumul de informaţii la luarea unei decizii.
 Informaţiile de pe linii se vor numi informaţii de fundamentare.
 Matricea ilustrează lista deciziilor şi cerinţa internă actuală de informaţii. Din mulţimea informaţiilor potenţiale doar o
parte sunt utile în luarea deciziilor. Aceasta formează cerinţa interna efectivă.

Valorile unui element aij:

1, dacă indicatorul Ii participă la fundamentarea deciziei Dj;

 aij =
0, dacă indicatorul Ii participă la fundamentarea deciziei Dj, dar nu face obiectul acesteia,
sau indicatorul Ii nu participă la fundamentarea deciziei Dj, dar face obiectul acesteia.

Decisions
Own indicator
D1 … Dj … Dm
…
i aij
…
n
Indicator
extern
n+1
…
l alj
…
T

30
 Tehnici şi instrumente bazate pe matrice informaționale
E. Matricea cerinţei externe de informaţii
 evidenţiează fluxurile la nivel logic;
 cuprinde toate informaţiile necesare pentru compartimentele din sistem;
 permite identificare relaţiilor existente între două compartimente (un furnizor şi un beneficiar);
 permite identificarea mulţimii indicatorilor utilizaţi / furnizaţi de un compartiment şi gradul de fundamentare
informaţională a indicatorilor din compartimentul beneficiar, pe baza indicatorilor primiţi de la compartimentul furnizor.
 2 cadrane
 valori Aij: 1/-1. Pentru interpretare vezi cartea suport de curs.

Stations (Staţii) - >

Spaţiul informaţional
Indicatori
|
S1 … Sj … Sm
V
Proprii

I1

Ii Aij

Externi

Ik Akj

… 31
 Tehnici şi instrumente bazate pe matrice informaționale
F. Matricea modului de utilizare a indicatorilor
- constituie un prim pas în direcţia evaluării sistemului informaţional analizat
- pentru a construi această matrice se folosesc :
-  matricea indicator – indicator
-  matricea indicator – decizii
-  matricea cerinţei externe de informaţii

Sistem de Sistem de Cerinţa

Indicator prelucrare conducere externă
(SP) (SC) (CE)

… … … …

• Pentru completarea coloanei SP: se va consulta matricea indicator – indicator (pe linii) în care sunt reprezentate
fluxurile conceptuale de prelucrare şi se vor marca acei indicatori care sunt utili în procesul de prelucrare (transferă latură
semantică).
• Pentru completarea coloanei SC: se va consulta matricea indicator – decizii (pe linii) în care sunt reprezentate fluxurile
conceptuale de conducere şi se vor marca acei indicatori care participă la fundamentarea deciziilor.
• Pentru completarea coloanei CE: se va consulta matricea cerinţei externe în care sunt reprezentate fluxurile
informaţionale la nivel logic şi se vor marca acei indicatori care au cerinţă externă de informaţii.

În urma completării matricei modului de utilizare a indicatorului se obţine o situaţie care poate permite analiza indicatorilor
(indicatori utili şi inutili).
• Indicatorii inutili - cei care în matricea modului de utilizare au liniile nule, cu semnificaţia neapartenenţei lor la vreun flux
informaţional (vor fi notaţi cu I - inutili). În faza de reproiectare, indicatorii inutili vor fi eliminaţi din sistem.
• Indicatorii utili - cei marcaţi pe coloana SC. Aceştia reprezintă singurele informaţii din sistem care participă direct la
fundamentarea deciziilor (notaţi cu U – utili).
• Indicatori redundanţi restul. Aceştia se împart în:
- indicatori repetaţi (apar de mai multe ori la acelaşi beneficiar, notaţi cu R),
- indicatori de verificare şi control (sau indicatori de preţ – notaţi la analiză cu VC)
- indicatori de calcul (care apar în formule, notaţi cu C). 32
 Tehnici şi instrumente bazate pe matrice informaționale
G. Evaluarea

Evaluarea unui sistem informaţional poate urmări două obiective principale:

a) stabilirea elementelor existente deja în sistem, care pot fi:
◦ menţinute în aceeaşi formă
◦ cu acelaşi conţinut
◦ şi compatibilizarea acestora (elementele sistemului informaţional pot fi documente, indicatori, fluxuri
informaţionale, decizii);

b) identificarea şi descrierea elementelor noi necesare sistemului care trebuie

reproiectat.

H. Reproiectarea
Etapa consecinţa directă a rezultatelor fazei de evaluare.
Pot apărea următoarele situaţii:
 înlăturarea unor elemente din sistem;
 modificarea formei şi/sau conţinutului unor elemente;
 modificarea unor fluxuri informaţionale.

33
Metode bazate pe indicatorii cantității de
informație și teoria grafurilor

A se vedea cartea suport de curs !

34
Metode bazate pe indicatorii cantității de informație
și teoria grafurilor
Indicatorii cantităţii de informaţie:

 Entropia unui sistem economic

 Cantitatea de informaţie medie
 Entropia sistemelor dependente
 Sinentropia
 Entropia relativă
 Cantitatea de informaţie relativă
 Energia informaţională
 Gradul de neorganizare a unui sistem

35
Metode bazate pe indicatorii cantității de informație
și teoria grafurilor

Aplicaţii ale indicatorilor cantităţii de informaţii în

analiza informaţională

A. Stabilirea gradului de redundanţă a proceselor de cunoaştere aplicate

unui sistem economic

B. Stabilirea cantităţii de informaţie obţinută despre un sistem prin

investigarea altor sisteme

36
Metode bazate pe indicatorii cantității de informație și teoria grafurilor

Noţiuni generale de teoria grafurilor.

Matrice asociate grafurilor informaţionale.
Aplicaţii în analiza informaţională

A se vedea cartea suport de curs !

 Matricea arcelor (conexiunilor directe)

 Matricea drumurilor (conexiunilor totale)
 Matricea de structură
 Matrice latine
 Stabilirea claselor de echivalenţă utilizând matricele de structură
 Identificarea circuitelor informaţionale cu ajutorul matricelor de structură
 Identificarea circuitelor informaţionale cu ajutorul matricelor latine

37
Videos:
- entropie: https://www.youtube.com/watch?v=9r7FIXEAGvs

38