CONCLUZII

Delincvenţa juvenilă este o ramură a ceea ce poate fi numit fenomen deviant

în general, motiv pentru care trebuie să ii acordăm o atenţie deosebită ca şi în cazul
infracţionalităţii, criminalităţii, traficului de fiinţe umane, traficului de droguri.
Fenomenul delincvenţei juvenile afectează un segment de populaţie aflat în plină
dezvoltare-minorii, iar viitorul acestora din urmă şi implicit viitorul unei societăţi
depinde de alegerile pe care le fac aceşti tineri, de modul lor de a acţiona. Dacă
tinerii învaţă un mod greşit de a alege şi un mod greşit de a acţiona ( să fure în loc
să muncească pentru a caştiga bani ) societatea, în cel mai scurt timp va dispărea.

În consecinţă, justiţia nu poate fi eficient administrată izolat de comunitatea

pe care o serveşte şi o apără: are nevoie atât de acceptare, cât şi de respectul
publicului. Acest nivel de încredere şi angajare poate fi obţinut dacă membrii
societăţii sunt încurajaţi şi au posibilitatea de a participa la administrarea justiţiei.
Implicarea comunităţii într-o măsură tot mai activă şi eficientă în domeniul
combaterii faptelor criminale contituie o condiţie “sine qua non“ 1a realizării
exigenţelor exercitării unui control social eficient.

Publicul larg are dreptul să cunoască sancţiunile şi măsurile comunitare

existente, condiţiile de aplicare ale acestor sancţiuni, drepturile şi responsabilităţile
infractorului, cât de eficientă este aplicarea acestor măsuri. Conştientizarea
publicului poate fi promovată prin folosirea diverselor mijloace de comunicare în
masă (mass-media). De asemenea se pot organiza conferinţe, seminarii, cursuri
pentru a difuza aceste informaţii şi pentru a sensibiliza opinia publică.

1
Durnescu, I., Manualul consilierului de reintegrare socială şi supraveghere, editura Themis, Craiova, 2001, p.147
 Implicarea comunităţii în controlul fenomenului deviant facilitează accesul
la o gamă variată de resurse materiale, umane şi la o varietate de servicii de
asistenţă socială. Persoanele care au adoptat un comportament deviant pot stabili
astfel legături cu voluntarii din organizaţiile neguvernamentale, cu sindicate şi
asociaţii profesionale, cluburi de distracţie şi de petrecere a timpului liber, grupări
religioase, diferite pesoane care pot oferi asistenţă şi sprijin respectivelor persoane.
În cadrul comunităţii este mobilizat un mare şi variat suport suplimentar pentru
lupta împotriva fenomenului criminalităţii.

Participarea comunităţii la exercitarea controlului social poate avea efecte

importante asupa infractorului, deoarece comunitatea deţine mecanisme subtile şi
foarte eficiente de control social. Este mai probabil ca atitudinea acestuia faţă de
societate să devină responsabilă atunci când devine conştient de interesul
comunităţii faţă de îmbunătăţirea situaţiei sale personale şi sociale. În acelaşi timp
prin implicarea comunităţii în prevenirea şi combaterea fenomenului deviant, se
oferă persoanei care a comis infracţiuni ocazia de a iniţia sau a relua legături
importante în cadrul comunităţii şi posibilităţi de a stabili contacte sau de a
beneficia de sprijin, pe care respectiva persoana le-a avut înainte de a comite fapta
penală şi pe care le-a pierdut o dată cu săvârşirea ei.