Limba si literatura română (30 de puncte)

1.
a) curajos
b) Lupoaica
c) adjectiv pronominal de întărire
d) învățătură
e) să vină
f) Să alerge și el cu noi în această cursă!
g) Cuvântul Lupoaica este scris cu majusculă deoarece a devenit un substantiv propriu, dat fiindcă
este numele unui personaj din text.
h) Prin această afirmație, Baloo dovedește bunătate și înțelepciune. El știe că un pui de om estenevi-
novat și neputincios. Educația și mediul în care trăiește transformă omul într-o ființă rea sau bună.De
asemenea, prin această cugetare, el îi îndeamnă pe ceilalți să nu le fie frică și îi încurajează să ia o decizie
înțeleaptă pentru a nu respinge această făptură inofensivă.

2. Redactați un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să prezentațiparticularită!ile de re-

alizare a structurii discursului poetic pornind de la două texte poetice aparținând lui Mihai Eminescu.
In elaborareaeseului,veți avea în vedere următoarele repere:
—numirea a trei trăsături ale poeziei romantice prezente în operele literare alese;
prezentarea a trei concepte operaționale de construcție a discursului poetic din textele lirice selectate
(de exemplu: titlu, motiv literar, idee poetică, instanțele comunicării lirice, elemente de prozodie);
—prezentarea a câte unei figuri de stil relevante în fiecare dintre cele două texte poetice, semnificative
pentru construcția discursului poetic eminescian.

Romantismul este un curent literar de mare complexitate, apărut în Europa la sfârșitul sec. al
XVIII-Iea, ca reacție la rigorile clasicismului rațional. Poezia romantică aduce o formă nouă a esteticii
literare în care predomină gustul pentru imaginație și mister, iar evadarea în trecut sau în viitor devine
principala modalitate de exprimare. Printre altele, poezia romantică pune accent pe pitorescul naturłi'
descrierea infinitului spațial și temporal și valorifică creațiile populare.
Poezia romantică românească debutează cu generația pașoptistă și atinge apogeul în opera lui Mihai
Eminescu. Dintre temele specifice romantismului, trecerea ireversibilă a timpului apare ca o supratemă
în creația eminesciană, care excelează prin multitudinea perspectivelor de abordare a timpului individual
și cosmic. În poeziile Revedere și Ce te legeni?... influențele romantismului se regăsesc în tematica
abordată, trecerea ireversibilă a timpului prin succesiunea anotimpurilor, dragostea poetului pentruo
natură și prozodia specifică poeziilor [Link] cele două opere, modul de expunere este similarși ia
forma unui dialog între om și codruț motiv literar frecvent întâlnit în lirica eminesciană.
În Revedere, perspectiva este mai optimistă. Sunt prezente mai multe aspecte care aduc în atenție
speranța și bucuria: cântecul „Mi-o cântă femeile” și capacitatea codrului de a întineri, prin care este
marcat timpul cosmic „Tu din tânăr precum ești/Tot mereu întinerești", spre deosebire de ființa umană
[Link]
104
limitată doar la timpul individual.. Poezia Ce te legeni?
... pornește tot de la motivul codruluițînsă ex-
primă puternice sentimente de melancolie. Codrul personificat
empatizează cu ființa umană și simte
singuratateași sentimentul pustiirii, în atmosfera creată de venirea iernii,
când este lipsit de clementele
care aduc bucurie „frunzișul mi-l rărește", rândunelele au plecat ducând
„gândurile mele/ Și norocul
meu cu ele", asemănător cu tristețea ființei umane, care meditează
la anii tinereții care se duc, lăsând în
urmă nostalgie și neputință. Încă din titlu, poetul accentuează melancolia și meditația prin interogația
retorică,urmată de punctele de suspensie. Ambele poezii sunt creații lirice pentru că autorul își exprimă'
în mod direct sentimentele; imaginând un dialog prietenesc între el și codru, în patru secvențe lirice în
Revedere, respectiv în două secvențe lirice în Ce te legeni?...
Deși au puternice influențe folclorice; originalitatea poetului se reflectă prin profunzimea ideilor fir
lozoficHransmise. Sintagma „Vreme trece, vreme vine” din Revedere apare și în Glossa și este o sinteză
a viziunii autorului cu privire la trecerea ireversibilă a timpului, inspirată din filozofia schopenhauriană.
Ambele creațiiureflectă un mod unig, specific lui M. Eminescu de a îmbina idei filozofice profunde cu
simplitatea limbajului popular așa cum bine remarca G. Călinescu capacitatea acestuia „de a face poezie
popularăfără să imite", coborând la „acel sublim impersonalism poporan".
Motivul codrului este frecvent întâlnit în lirica eminesciană și predominant în operele amintite. Pe
lângăacesta apare și motivul izvorului în Revedere „Pe cărarea spre izvor", dar și în sublima și atotcu-
prinzătoarea metaforă „Marea și cu râurile,/ Lumea cu pustiurile,/ Luna și cu soarele,/ Codrul cu izvoa-
rele". Dintre figurile de stil folosite de autor se remarcă personificarea și antiteza. prin personificare,
codrul primește în ambele opere atribute omenești: gândește, participă la discuție și simte tristețea și
dorul, putând astfel să empatizeze cu ființa umană trecătoare: „doru-mi alungă", „Ducând gândurile
mele” (Ce te legeni?...) și „Ia, eu fac ce fac demult", „Vara doina mi-o ascult” (Revedere)
Specificul liricii populare se observă în ambele creații eminesciene prin prozodia caracteristică poe-
ziilor populare: ritm trohaic, rima împerecheatăo,vânt/pământ”, „clipele aripele”, măsura versului de
7-8 silabe, tonalitatea tristă împrumutată de la doinele populare, regionalisme și prin prezența dativului
etic, de exemplu „mi-l rărește", „mi-i alungă” (Ce te legeni?..,) și „mi-i vremea", (Revedere). Dativul
etic este o figură de stil prin care autorul își arată interesul deosebit față de caracteristicile codrului; prin
ale cărui caracteristici sunt transmise gândurile și sentimentele autorului referitor la trecerea timpului
și modul diferit în care această trecere afectează natura și ființa umană.
Atât de asemănătoare și, totuși, atât de diferite, Revedere și Ce te legeni?... rămân două elocvente
mărturiiale măiestriei și geniului poetului Mihai Eminescu, care dăinuie peste veacuri datorită profun-
zimii și tematicii mereu actuale, prin care răscolesc sufletul oricărui cititor.

Înainte de a pleca la examen, amintește-ți:

Mihai Eminescu: Revedere și Ce te legenP

Trasături ale romantismului specifice ambelor poezii:
—trecerea ireversibilă a timpului prin succesiunea anotimpurilor
dragostea poetului pentru natură
—prozodia specifică poeziilor populare

[Link] 105