UNIVERSITATEA ,,SPIRU HARET FACULTATEA DE SOCIOLOGIE - PSIHOLOGIE

TEHNICI ANALITICE
BASMUL LEBEDELE

MASTERAND PSIHOTERAPIE ANALITICA ANUL II MARIN (CATANA) PAULA

2008

LEBEDELE
,,Departe de-aici, acolo unde se duc randunelele cand la noi e iarna, indica permanenta realitatii psihice, continuitatea sa. ,,era odata un crai care avea unsprezece baieti si o fata pe care o chema Eliza. Cand ii auzeai, stiai numaidecat ca sunt printi. Eliza este o fata de imparat, are origine regeasca, deosebita de a oamenilor de rand, deci un destin unic, special. ,, Traiau bine copii, dar stadiul infantil uroboric al Eului, al identificarii totale cu Sinele. ,,Tatal lor, craiul, s-a insurat cu o craiasa rea, hapsana careia nu ii erau dragi copiii apare tema parintelui lipsa inlocuit de mama vitrega, a unui destin special care ii cere sa scape din mediul opresiv si sa-si descopere adevarata nastere. Procesul de constientizare a faptului ca Eul este expresie a divinitatii Sinelui, se poate exprima mai intai in aceasta fantezie timpurie a parintelui necunoscut si misterios. Trezirea, constientizarea poate coincide cu inceputul unei perioade de explorare interioara ce poate fi precipitata de o criza. ,, Peste vreo saptamana, craiasa, a dus-o pe Eliza la tara, la niste tarani, iar pe printi atat i-a vorbit de rau fata de crai, ca acesta nici nu s-a mai ingrijit deloc de ei . , ,,- Duceti-va si voi in lumea larga le-a spus craiasa cea hapsana, zburati ca niste pasari fara glas. Dar n-a fost chiar asa de rau cum a vrut ea. Printii s-au prefacut in unsprezece lebede frumoase.lebada - simbol al puritatii, al inocentei. Fratii mai mici, printii transformati in lebede reprezinta animus multiplu, animus neevoluat Eu fragmentar, insular. ,, Cand a implinit cinsprezece ani, Eliza s-a intors acasa. Dar cand a vazut craiasa cat era de frumoasa, i-a fost ciuda pe fata si grozav ar fi vrut s-o schimbe in lebada ca si fratii ei, dar nu a indraznit sa faca asta chiar indata, fiindca craiul vroia sa-si vada fiica. Eroina principala, Eliza, activeaza invidia distructiva din mama vitrega. Problema arhetipala a invidiei si a persecutarii este legata de potentialitatile eului in curs de a se naste.

Apare tema invidiei pe frumusetea Elizei si a relatiei dintre mama si fata, cand mama este narcisica. Eliza este o figura pe care se proiecteaza umbra mamei vitrege, nesiguranta in legatura cu viata. Se consteleaza distructivitatea mamei. La fiica, se consteleaza mama negativa ca si conditie a complexului matern, relatia cu mama este distructiva. Aceasta produce dependenta fetei, Elsa ii face pe plac mamei sale vitrege, este impersonala, neevoluata, inocenta, nu se revolta. Simbolul puritatii sale este reprezentat de transformarea broastelor vrajite (simbol al farmecelor, folosite de catre vrajitoare in incantatiile lor) de mama sa vitrega in flori de mac: ,,Daca broastele n-ar fi fost veninoase si nu le-ar fi sarutat vrajitoarea, s-ar fi prefacut in trandafiri rosii, dar oricum tot in flori au trebuit sa se prefaca, fiindca sezura pe capul si inima Elizei, si Eliza era asa de cucernica si de nevinovata, incat farmecele nu aveau asupra ei nici o putere.- capul si inima simboluri ale ratiunii, respectiv al feminitatii care isi masterizeaza inima. Relatia cu tatal sau evolueaza de la o relatie relativ buna, dar cu un tata distant si nepasator, la o relatie precara in care acesta nu o mai recunoaste ca fiica: ,,Craiasa cand a vazut asa a frecat-o pe fata cu zeama de nuca si a innegrit-o toata, a uns-o pe fata cu o alifie urat mirositoare si i-a incalcit parul, asa cum era acum era cu neputinta s-o mai cunoasca cineva. Tatal sau s-a speriat cand a vazut-o si a spus ca nu-i fata lui ,,A plecat amarata de la palat si a umblat o zi intreaga pe camp si prin mlastini, si seara a ajuns la o padure mare. Tema chemarii interioare spre aventura apare din interior (simbolul propriei interioritati - padure mare) ca o intuire brusca a intelesului si a destinului. Intervine prin complexul sau arhetipul tatalui. Chemarea spre aventura se poate exprima ca o criza majora care ne pune la incercare, ne impinge sa ne aruncam spre necunoscut pentru a descoperi care sunt resursele interioare ne puse in joc. Cand aceasta chemare este atat de inflorita, mai ales in tinerete, are forma unei identificari mesianice compensatorii, deci este generata de sentimente de inferioritate: complexul eului umbra ( ,,asa cum era acum era cu neputinta s-o mai cunoasca cineva,,).

,,Cand s-a trezit, soarele era sus. Eliza nu putea sa-l vada fiindca copacii isi intindeau crengire dese deasupra ei, dar razele se jucau printre frunze si fluturau ca un val de aur.- pasajul descrie nasterea eului. ,,si pe aici a coborat si Eliza catre apa simbolul apei reprezinta inconstientul, lumea din interioritatea sa in care ea ,, s-a dezbracat si s-a bagat in apa . ,,A pornit iar prin padure, si a intalnit cu o baba care culegea intr-un paner zmeura si mure. Baba i-a dat si ei mure si zmeura. ,,Zana i-a iesit inainte, frumoasa si stralucitoare si totusi semana cu baba din padure baba simbol al Sinelui Batrana Inteleapta feminitate hranitoare, ajutorul apare intotdeauna exact pentru a-i asigura succesul si reflecta dreptul divin, arhetipal al eului de a fi testat, pus la incercare, dar de a beneficia de ajutor pentru a-si indeplini misiunea. ,,Eliza s-a uitat mai bine si deodata, muntii, padurile si palatal s-au prabusit si in locul lor au rasarit douazeci de biserici, toate la fel, cu turnuri inalte si ferestre arcuite. Cand s-au apropiat, bisericile s-au preschimbat in tot atatea corabii, iar cand Eliza s-a uitat mai bine a vazut ca erau neguri care plateau pe apa. Intradevar, totul in fata lor se schimba mereu. inacesibilitatea inca a integrarii anumitor continuturi ale Sinelui in constient, Eul nu este inca pregatit. ,,Vezi tu urzica asta pe care o tin in mana? Urzici de astea cresc prin preajma pesterii in care dormi tu acum si numai acestea care cresc pe-aici si cele care cresc in cimintir sunt bunesa faci din ele fire si cu firele sa tesi sis a cosi unsprezece camasi cu maneci lungi si sa le arunci peste cele unsprezece lebede si atunci vraja are sa se desfaca. Dar sa stii ca din clipa in care ai sa incepi lucrul si pana ai sa-l ispravesti, nu trebuie sa vorbesti deloc, chiar daca ar trece ani de zile.- cand esti profound miscat de ceva si nu poti vorbi, apare opozitia dintre ceea ce se intampla involuntar si ce se intampla cand adaugi un efort: daca un astfel de continut tinde sa te lase fara grai, este bine sa i te adaugi hotarandu-te mental sa nu vorbesti despre el. Atunci elemental aproape distructiv devine pozitiv. Eliza este coplesita de un continut numinos, din inconstient fara a putea vorbi despre el, il lasa sa se exprime mai intai fata de sine, neincercand sa vorbeasca de el in lumea exterioara. Axa Eu-Sine este constituita. Eul este destul de puternic pentru a integra continutul trimis de Sine.

,, Cel mai frumos dintre ei si care era craiul tarii acesteia s-a apropiat de Eliza: -Hai cu mineFata frumoasa din padure era acum craiasa tarii acesteia- apare masculinitatea salvatoare prin care se realizeaza relatia cu masculinitatea vindecatoare, cu feminitatea masculinitatii. ,,Duhovnicul a spus craiului ce vazuse si ce credea el ca ar fi, si la vorbele aspre pe care le rostea, pe obrajii craiului au curs lacrimi greleduhovnicul reprezinta masculinitatea negativa, constelarea unui complex paternal distructiv, destabilizator. Deasemeni pot fi aspecte ale umbrei printului proiectate. ,,Rugul era acuma ca o tufa mare de trandafiri rosii care toti erau infloriti, in varf era o floare alba si stralucitoare care lumina ca o stea. Craiul a cules-o si a prins-o Elizei in piept. Floarea alba, stralucitoare este un simbolul al Sinelui, ce straluceste ca o stea, producand iluminarea. Apare unirea opuselor feminin/masculin : ,,Craiul o culege si a prins-o Elizei in piept- pieptul ca simbol al sufletului, locul afectivitatii.

,,Eul pe drumul de realizare al eroului, ucigand dragonul dependentei de mama si de familie, luandu-si responsabilitatea de a fi un individ intr-o lume de indivizi, joaca unidimensional prin puternice adaptari si catarari tot mai departe de propria sa casa, atribuind totul propriei sale forte si istetimi. La un moment dat avantajul fascinant al intregirii primare se reafirma si, din agonia trezirii care urmeaza, a mortii si renasterii, este constelat un nou aliniament. Eul relativizat admite existenta altor continuturi psihice si devine constient de responsabilitatea sa ca exponent al Sinelui, sursa si telul sau, precum si de drumul catre si de impulsul de al urma.- Eon Begg