BALTAGUL

(de Mihail Sadoveanu)

-Caracterizarea personajului
principal-

Vasilcioiu Ancuta
BALTAGUL

Mihail Sadoveanu este în literatura română scriitorul care a

creat opere aflate în strânsă legătură cu lumea țărănească.
El însuși mărturisește întoarcerea „către sufletul bătrânilor și spre
trecut.”
„M-a interesat pretutindeni omul cel vechi al pământului...
Pretutindeni şi totdeauna am avut prilej de bucurie să mă
regăsesc pe mine însumi în acest suflet colectiv.”
Romanul „Baltagul” a fost scris în doar 10 zile și a fost publicat
în anul 1930.
„Baltagul e un roman realist în sensul cel mai propriu și poate fi
citit ca atare(...) Nicăieri n-a pus Sadoveanu mai multă
obiectivitate și mai puțin sentimentalism decât în acest
roman...”(N. Manolescu)
Caracterizare
VITORIA LIPAN
Eroina romanului
„Baltagul”, Vitoria Lipan,
este un personaj:
 individual
 pozitiv
 complex
 dinamic
 principal, reprezentând
tipul femeii justiţiare care
pleacă împreună cu fiul
ei în căutarea lui
Nechifor, plecat să
cumpere oi la Dorna.


Caracterizarea se realizează gradat, prin modalităţi diverse, în
mod de către autor în secvenţe- portret şi prin acţiune,
gesturi, atitudini, replici şi relaţia cu celelalte personaje.
Numele propriu este ales pentru semnificaţia lui simbolică,
exprimând forţa omului de a triumfa asupra inevitabilului
morţii. De asemenea, este sugerată comuniunea existenţială
a celor doi soţi, numele Nechifor provenind din grecescul
Nike,care înseamnă victorie.
Portret fizic

„Ochii ei caprui, în care parcă

se răsfrângea lumina
castanie a părului, erau duşi
departe. „
„nu mai era tânară, dar avea
o frumuseţe neobişnuită în
privire.” „Ochii ei luceau ca-
ntr-o uşoară ceaţă în dosul
genelor lungi, răsfrânte.”
 Pe planul psiho-moral, personajul se caracterizează prin
păstrarea tradiţiilor și firea voluntară care nu admite
contradicţii, mai ales în relaţiile cu copiii cărora le impune
propriile reguli de viaţă:
„Acuma va strâmbaţi una la alta și nu va mai place catrinţa și
cămasa și va ung la inimă lăutarii care cânta câte un valţ
nemţesc (...)”
Credinţa creştină se
completează printr-o
religiozitate cosmică,
specifică omului din
comunitatea tradiţională
“intai am sa fac
rugaciunile de cuviinta
de la Maica Domnului,
zise ea. După aceea am
să ţin post negru 12 vineri
în şir. Pan’ atunci poate
mi se întoarce omu”,
sfinţeşte baltagul, se
spovedește și se
împartaseste înainte de a
porni la drum.
 Vitoria interpretează visul prevestitor, semnele naturii, după
care îşi ordonează întreaga existenţă.
 Credinţa în vrăji: merge la baba Maranda;
 Credinţa în vise: „Se făcea că îl vede pe Nechifor Lipan
călare, cu spatele întors cătră ea, trecând spre asfinţit o apă
neagră” ;
 Cunoaşte semnele vremii: ”Toate stăteau ca într-o aşteptare.
Când vor porni iar puhoaiele la vale, trebuiau să ducă o veste
nouă.”
 O altă trăsătură importantă este încrederea în propriile forţe.
 nu are încredere în autorităţi „...m-oi duce şi la dânşii, dar
nădejdea mea mare e în altă parte.”
 „Ea era deasupra tuturora; avea într-insa o putere ş-o taină,
pe care Lipan nu era în stare să le dezlege. Venea la dânsa
ca la apa cea bună.”
 Pe drumul spre Dorna le
spune oamenilor pe care îi
întâlneşte în cale că merge
după o datorie, pentru ca
nimeni să nu bănuiască
faptul că are bani asupra ei.
(arta disimularii)

 Arăta veselă faţă şi limbă

ascuţită, deşi s-ar fi cuvenit
să fie scârbită (...)
 Pentru Gheorghiţă,fiul ei,
Vitoria este un model, cea
care îl iartă şi îl susţine, îl
ajută să se maturizeze şi îl
sprijină mereu.
Conducându-l cu siguranţă,
dar si cu asprime, femeia îl
lasă pe fiul ei să acţioneze
doar atunci când ştie că s-a
maturizat. “Gheorghiţă,
hotărî ea, tu să stai aici să
priveghezi pe tatu-tău.”
Chiar dacă formal apelează  „Abia acum înţelegea că
la toate instanţele: dragostea ei se păstrase ca
religioasă, magică şi în tinereţe.”
socială, eroina ştie că  „...era dragostea ei de
descoperirea şi pedepsirea douăzeci şi mai bine de ani.
vinovaţilor este o obligaţie
Aşa-i fusese drag în tinereţe,
sacră, un act justiţiar pe așa-i era şi acum.”
care doar ea îl poate
îndeplini.
 “Impus de un alt ţipăt al
femeii, feciorul mortului simţi
în el crescând o putere mai
mare si mai dreaptă a
ucigaşului. Primi pe Bozga in
umar, î-l dădu îndărăt, apoi
îl lovi scurt cu muchea
baltagului, in frunte.”
Concluzie

Aşadar, hotărârea femeii, capacitatea de autostăpânire,

puterea de a se reechilibra, arta de demascare a vinovaţilor,
fac din Vitoria un adevărat personaj cu „un suflet tenace şi
aspru de munteancă, un aspru caracter de o voinţă aproape
sălbatecă, aproape neomenească.” (Perpessicius)