A renunta la libertatea ta inseamna a renunta la calitatea ta de om

Traim intr-o lume care ne pune in fiecare zi fata in fata cu intrebarea: Libertatea este un ideal pe care dorim sa-l atingem sau o realitate obiectiva? Dar mai presus de aceasta,este un drept sau o obligatie? Daca ii vom intreba pe oamenii din jurul nostru ce e libertatea, poate ca ne vor privi intrebatori, vor ridica din sprancene si vor da o definitie prea des auzita, prea rar simtita: Inseamna sa fac tot ceea ce vreau, fara sa ma las constrans de nimeni si de nimic. Dar oare o libertate fara limite nu ucide libertatea? Si atunci...ce e? O obligatie? Cu siguranta ca da,ar spune poate unii filozofi. Dar asta nu suna prea multumitor...Poate ca, daca Abraham Lincol ar mai fi trait, ar fi batut cu piciorul in pamant si ar fi spus tare si simplu:Libertatea nu este un drept de a face ceea ce vrem, ci ceea ce se cuvine. Asadar, si drept si obligatie. Rectific: cel mai mare drept si cea mai mare obligatie. Ca si viata. M-am gandit de mai multe ori ca noi am fi incompleti daca n-am fi liberi, pentru ca libertatea reprezinta o intregire a sistemului de valori si principii morale ala fiecarui om, dupa cum spunea si Cicero-o posesiune de o valoare inestimabila. Dorinta noastra de libertate ne ajuta sa ne dezlegam de lanturile ce ne sufoca ideile si nazuintele. Pentru a ne inalta deasupra lumii n-avem nevoie de avioane, aripi sau rachete: doar de un spirit liber. Mereu am crezut ca un om se poate mandri cu adevarat de viata pe care o duce, daca se trezeste dimineata, se culca seara intre acestea si-a invins o prejudecata, o costrangere sau un motiv de a se teme, aratand lumii intregi cine este el cu adevarat, pentru ca acesta este si cea mai mare dovada de curaj: sa fii tu insuti. Cineva spunea ca puterea unui om sta in modul in care se ridica dupa un esec. Eu cred ca puterea unui om sta in sentimentele libertatii spirituale, in modul in care reuseste sa distruga zidurile ce stau intre el si ceea ce este bun din el. Trebuie sa fii tu insuti schimbarea pe care o doresti lumii. Asta nu am spus-o eu, ci un om ce a reusit sa salveze alti oameni doar cu o idee, Mahatma Gandhi. Mereu ne dorim sa schimbam lumea si nu stim de unde sa incepem. Nici nu realizam ca inceputul este cel mai simplu: noi insine. Oare ce-ar insemna sa renuntam la libertate? Un drept in minus? Sau...o viata in minus? Am renunta poate la acel imbold ce ne determina sa luptam si sa sustinem ceea ce credem, am renunta la valoarea care sta la baza sistemului nostru de principii morale, am deveni ca o casa fara temelii; toate credintele, toate dorintele, toate scopurile, toate ideile noastre s-ar narui. Am deveni din praf de stele, praf in vant. Am pierde tot ce e mai bun din noi si ceea ce ne-ar face sa devenim si mai buni, pentru ca, dupa cum zicea si Montesquieu, libertatea este un bun care permite omului sa se bucure de toate celelalte bunuri ale sale. Am devenit prizonieri intre propriile noastre ruine.