Metafora terapeutica

Elaborat: Croitoru Veronica, studenta anul I masterat.

Ce este metafora terapeutica

Tipuri de metafora terapeutica

Metafora terapeutica din perspectiva psihologica Pentru ce ne foloseste metafora terapeutica?

Metafora terapeutica: nva-l pe copil s gndeasc liber. O poveste vindectoare Caracteristicile terapeutice ale povetii

Metafora terapeutic este un tip de metafora conceptuala prezentata sub forma de poveste sau alta paralela la o intreaga situatie sau un aspect al ei, relatata de ctre psihoterapeut clientului. Cei mai cunoscut utilizatori de metafore in lumea moderna sunt George Lakoff, unul din cei mai de seama lingvisi din SUA si Milton Erickson, asa-numitul parinte al hipnoterapiei moderne. Conform lui Erickson metafora detine un rol crucial in comunicarea si experienta umana .Comunicarea umana este privita in psihoterapia Ericksoniana ca fiind o metafora, iar metaforele sunt utilizate in hipnoterapie pentru a comunica simultan la mai multe nivele.

Metafora functioneaza la mai multe nivele. Mintea constienta ,proceseaza ,continutul povestii in timp ce inconstientul receptioneaza mesajul ascuns in metafora. Mesajul metaforei duce la schimbare, iar mintea constienta se concentreaza pe suprafata povestii. n poveste se creeaza realitati paralele, asa cum se intampl in vis, astfel incat problemele pot fi rezolvate la nivel inconstient. Pe de alta parte, ne spunem noua insine, incontinuu, in minte, versiuni diferite ale propriei noastre povesti de viata. Versiunile auto- construite ale scriptului vietii proprii nu sunt nimic altceva decat metafore personale, nu neaparat conforme adevarului realitatii externe.

De cele mai multe ori folosirea sintagmei metafora terapeutica ne duce cu gandul la povesti, parabole, aforisme, basme, si alte forme de comunicare verbala sau scrisa. Insa metafora terapeutica se refera la toate tipurile de interventii care implica crearea de paralele cu situatia de via a clientului in psihoterapie sau accesarea posibilitatii de identificare cu continutul metaforic prezentat.

Astfel, in marea familie a metaforelor terapeutice isi gasesc locul: povestile si basmele, respectiv biblioterapia ca metod terapeutica, filmele si implicit video- sau cinematerapia, muzica, respectiv meloterapia, teatrul si ca urmare dramaterapia si psihodrama, jocurile si terapia prin joc, umorul, recadrarea, sculptura familiala, temele de casa si ritualurile ca tehnici imprumutate din terapia cognitiv- comportamentala.

Metafora nu este pur si simplu un fenomen lingvistic. Este un mecanism conceptual prin care intelegem concepte abstracte si realizam judecati abstracte. Desi o buna parte din sistemul nostru conceptual este metaforic, o parte semnificativa este non-metaforica. Metafora ne permite sa intelegem un subiect abstract in termeni mai concreti sau cel putin in forma mai concisa. Harta metaforei nu este un algoritm matematic. Ea se bazeaza mai degraba pe corespondenta experientelor noastre decat pe similitudine. Este o modalitate compacta de reprezentare a unui subset de trasaturi cognitive si perceptive si permit unui numar mare de informatii sa fie transferate. Metafora ne permite sa vorbim despre experiente care nu pot fi descrise literal. Prin imagine metafora asigura o reprezentare vie si astfel memorabila a experientei percepute.

Metaforele sunt mai mult decat un mod de a vorbi despre o experienta. Ele sunt chiar experienta noastra. Ele stabilesc filtrele prin care percepem lumea si ii dau un sens acesteia. Din acest motiv, metaforele servesc ca pirghii puternice capabile sa schimbe perceptia si experienta si ca urmare iti dau posibilitatea de a schimba comportamentul oamenilor. Metaforele terapeutice sunt povestiri special construite.Desi sunt simple, ele sunt instrumente ideale pentru schimbari evidente sau tainice. Oamenii se recunosc pe ei insisi in povestirea pe care o asculta si devin o parte a acesteia. Asa ca o metafora terapeutica puternica este o povestire elegant construita care poate declansa o schimbare personala majora. Metaforele terapeutice, care includ parabolele, povestile, basmele, analogiile, sunt utile atat in psihoterapia adultului cat si a copilului, ajutand la recadrarea problemelor si oferind cai noi de observare a fenomenelor si reactia la ele. Metaforele terapeutice sunt utilizate atat in sedintele de psihoterapie individuala cat si in cele de cuplu si de grup.

Povestea nr. 24 din cartea 101 poveti vindectoare pentru copii i adolesceni. Folosirea metaforelor n terapie (de George W. Burns).Aceasta carte este o resurs excelent pentru psihoterapeui, consilieri vocaionali, psihologi colari, educatori i, de ce nu?, pentru prini, care are ca obiectiv central flexibilitatea i creativitatea n gndire.

A fost odat un biat sau putea fi, la fel de bine, o fat. De fapt, povestea poate fi despre cine vrem pentru c sunt sigur c tot vei avea ceva de nvat din poveste, fie c e vorba de un biat, fie c e vorba de o fat. A fost odat un biat care locuia acas cu mama lui. El i mama lui erau sraci, iar el nu avea tat, dei nu se tie din ce cauz. Toat viaa acest biat fcuse ce i spusese mama lui s fac, i nu nvase niciodat cu adevrat s gndeasc liber.

(La nceput, muli prini ar crede c ar fi minunat s aib un copil att de asculttor dar, aa cum vom vedea, s-ar putea s nu fie ntotdeauna att de util.)

Pentru c biatul i mama lui nu aveau muli bani, era nevoie ca el s munceasc pentru a aduce bani de mncare i chirie. n fiecare zi dup coal i n weekenduri, biatul pleca s caute de lucru n comunitate. ntr-o zi i-a gsit de lucru ntr-un magazin de materiale de construcii din localitate: trebuia s care saci de ciment. A fost greu, dar el era un biat destul de puternic pentru vrsta lui i la sfrit proprietarul magazinului i-a dat 10 dolari pentru munca lui. n timp ce mergea spre cas cu bancnota n mn, i-a scpat i i-a luat-o vntul nainte de a o putea prinde. Cnd a ajuns acas i i-a spus mamei, aceasta l-a certat. Prostuule, a spus ea, trebuia s-i pui n buzunar. Promit c data viitoare aa voi face, a rspuns el.

Mari a primit de lucru la bcnia din localitate. Era o munc mult mai uoar dect cratul sacilor de ciment, dar nici recompensa nu a fost aceeai. La sfritul zilei proprietarul magazinului i-a druit o cutie cu ciocolat pentru eforturile lui. Amintindu-i promisiunea fcut mamei lui, a pus ciocolata n buzunar i a pornit pe lungul drum ctre cas. Cnd a scos cutia ca s i-o arate mamei lui, toat ciocolata se topise. Mama lui l-a certat din nou: Prostuule, trebuia s le aduci ntr-o pung de plastic. mi pare ru, mam. Am s in minte ce mi-ai spus pentru data viitoare.

Miercuri, a primit de lucru ntr-un magazin de animale de companie. i plcea s lucreze cu animalele i, vznd asta, proprietarul magazinului de animale de companie i-a mulumit pentru eforturi druindu-i o pisic. Amintindu-i ce-i spusese mama lui, biatul a pus pisica ntr-o pung de plastic i a pornit cu ea ctre cas, dar pisica a sfiat repede punga cu ghearele i a fugit. Cnd i-a spus mamei povestea, ea l-a certat din nou: Prostuule, ar fi trebuit s o legi cu o sfoar de gt i s o cari dup tine. Din nou biatul i-a cerut scuze, spunnd: mi voi aminti ce mi-ai spus i aa voi face data viitoare.

Ei bine, joi a gsit de lucru la un mcelar. La sfritul zilei, mcelarul i-a dat o pulp de vit. Biatul s-a gndit c mama lui avea s fie mulumit de eforturile lui din ziua respectiv i, fcnd ceea ce-i spusese ea, a legat o sfoar n jurul pulpei primite pentru ziua de lucru i a trt-o pn acas. Toi cinii din cartier l-au urmrit pe cnd mergea, mucnd din carnea proaspt. Cnd a ajuns acas, nu mai rmsese dect un os lucios. Mama lui, care i pierdea rbdarea, l-a certat nc o dat: Prostuule, trebuia s-l cari pe umr. Vineri nu a gsit de lucru n magazinele din ora, aa c a plecat la ar i l-a ajutat pe un fermier la munc. La sfritul zilei, brbatul i-a dat un mgar pentru eforturile lui.

Amintindu-i ce spusese mama lui, a ncercat s ridice mgarul pe umr, dar a descoperit c era prea mare i prea greu. Cnd asta nu a mers, a ncercat s-i aminteasc celelalte instruciuni. Pune-l n buzunar, i amintea c i spusese mama lui ntr-o zi, dar mgarul era prea mare i nu ncpea. Du-l ntr-o pung de plastic, zisese n alt zi, dar un mgar nu avea cum s ncap ntro pung, aa cum nu ncpea nici n buzunar. Chiar dac ar fi ncput, i amintea c pisica sfiase punga i evadase. Nu voia s-i dezamgeasc mama din nou n acel mod.

Poate c reuea s-l lege cu o sfoar i s-l duc pn acas. Sigur, cinii nu aveau s mnnce un mgar viu aa cum mncaser un picior de vit. Dar mgarul i-a nfipt copitele n pmnt, ncpnat ca un catr, i a refuzat s se mite. Biatul nu tia ce s mai fac. nlturase toate instruciunile de la mama lui. Nimic din ceea ce-i spusese ea nu avea s mearg n situaia n care se gsea.

Ce crezi c a fcut? Cum crezi c i-ar putea rezolva problema? i ce crezi c ar putea nva biatul din asta, pentru a-l ajuta cnd va mai gsi de lucru? Dac ai fi n locul lui, cum ai proceda ca s duci mgarul acas? Aceasta e o poveste cu sfrit deschis menit s faciliteze cutarea din partea copilului mijloacelor necesare pentru un deznodmnt satisfctor. De aceea, nu are un sfrit clar. Poate fi folosit pentru a cere soluii copiilor, pentru a le dezvolta creativitatea, pentru a facilita simul realitii, pentru a ne altura rspunsurilor lor, a le modela abilitile de rezolvare a problemelor i pentru a ntri resursele necesare n a obine rezultatul potrivit totul n cadrul unui proces plcut, interactiv.

Probleme abordate: probleme de dependen; eecul de a gndi autonom; tipare rigide de gndire i aciune; sentimentul de a fi nvins. Resurse dezvoltate: dezvoltarea creativitii; cutarea propriilor soluii; gndirea independent; construirea de abiliti de rezolvare a problemelor;depirea nfrngerilor. Obiective propuse: gndire independent; ncredere n sine; gndire centrat pe soluie.

Omraam Mikhael Aivanhov