Sunteți pe pagina 1din 17

Metamodelul pentru limbaj

Arta de a pune intrebari

Folosind metamodelul, psihologul:


Accede

la structura profunda a limbajului Identifica o serie de violari semantice in procesul comunicarii Utilizeaza o serie de intrebari pertinente in raport cu omisiunile, generalizarile si distorsiunile identificate

De la structura profunda la structura superficiala:


Omisiuni Distorsiuni Generalizari

Omisiunile
Fenomen

de modelare a experientei care ne permite sa ignoram anumite informatii in detrimentul altora. intrebarilor:

Obiectivul

Recuperarea informatiilor lipsa Reconstituirea mai precisa a continutului experientei

Omisiunile
Verbele

nespecifice: ea m-a intristat; ma bucur de mtoamna;


Intrebari: cum?; cum anume te-a intristat?; ce anume tete-a intristat?; cum te bucuri? te-

Substantivele

nespecifice: copilul a avut un accident; casa a fost construita.


Intrebari: cine sau ce, mai precis

Comparatiile:

sunt mai putin pregatit; sunt cel mai ghinionist om


Intrebari: Mai putin pregatit decat cine..?; Comparativ cu cine (ce)?

Generalizarile
Fragmente

sau elemente ale modelului lumii sunt detasate de experientele sale pt a exprima o intreaga categorie; un singur ex devine regula.
Cuantificatori universali Operatori modali Judecati de valoare fara origine specificata.

Generalizarile
Cuantificatorii

universali: universali: tot, toata lumea, nimeni, nimic, niciodata, totdeauna, tot timpul. nimeni nu ma intelege Metode de contestare:
Reluarea cuv intr-o maniera interogativa: nimeni? intrConstructie paradoxala: Nimeni niciodata nu v-a vinteles Intrebari care vizeaza specificarea contextului sau a exceptiilor: nu a existat niciodata un moment in care..

Generalizarile
Operatorii

modali: stabilesc limite postulate de reguli nescrise: nu pot sau nu trebuie.


De necesitate: reguli de conduita (trebuie sa curat zilnic); reguli morale (nu trebuie sa minti)
Ce

ss-ar intampla daca ati face/nu ati face?

De posibilitate: Asa sunt eu nu ma pot schimba. schimba. Imi este imposibil sa il ascult.
Ce

va impiedica sa? Ce s-ar intampla daca? sDe ce? - interzis

Generalizarile
Judecatile

de valoare (afirmatiile) fara origine specificata: originea este ignorata.: Asta nu se face!
Ce anume nu se face? Cine spune asta? Cine face aceasta afirmatie si pe ce se bazeaza ea?

Distorsiunile
Modelarea

experientei cu efecte neasteptate asupra hartii despre realitate.


Nominalizarile Echivalentele complexe Presupozitiile Relatiile cauza-efect cauzaLectura gandurilor

Distorsiunile - Nominalizarile
Realizeaza

conversia unei actiuni in ceva static prin inlocuirea verbelor cu subst.


Doresc reusita copiilor mei. - Cum anume doriti ca ei sa reuseasca? Doresc sa imbunatatesc comunicarea mea cu ceilalti. Cum doriti sa comunicati mai bine? Imi propun o schimbare in relatiile mele cu sotia. Ce anume doriti sa schimbati?

Distorsiunile Echivalentele complexe


Stabilesc

analogii intre o propozitie specifica si una mai generala. Nu zambeste; nu se distreaza. Nu ma priveste; este suparat pe mine. Mereu intarzie, nu ma iubeste.
Identificarea unor contraexemple si disocierea celor doi termeni ai echivalentei
Daca

tete-ar privi ar insemna ca nu este suparat? Cunosti oameni care, cand sunt suparati, isi privesc interlocutorul?

Distorsiunile - Presupozitiile
Credinte,

asteptari, ipoteze care ne pot limita comportamentul si capacitatea de decizie.


Cand vei fi matur vei intelege. Sotul meu e la fel de speriat ca si tine. De ce nu zambesti mai mult?
Ce

va face sa credeti ca ?

Distorsiunile Relatiile cauza-efect cauza Explicatiile

securizeaza, dar adesea distorsioneaza. Ex: X ma enerveaza. Compania la care lucrez ma impiedica saAs pleca in concediu, dar nu am masina..
Solicitarea unei descrieri a procesului prin care un stimul extern provoaca o stare afectiva. Cum anume poate X sa va enerveze? Credinta ca ceilalti sunt responsabili de starile noastre tb vizata: Cum anume faceti sa va simtiti rau auzind ce spune el?

Distorsiunile Lectura gandurilor


Fenomenul

care face ca unele persoane sa se comporte ca si cum ar sti ceea ce cred sau gandesc ceilalti. Exista doua modalitati:
O persoana crede ca stie ce gandeste altcineva: X este deprimat Era enervat, dar i-a fost greu isa o recunoasca. Tb sa creada ca ii consum timpul.
Este

posibil, dar cum va dati seama de acest fapt?

Distorsiunile Lectura gandurilor


Persoana are impresia ca ceilalti pot citi in mintea ei: Daca m-ai iubi ai sti ce doresc. Ar mtrebui sa stii ca-mi place acest lucru. caCum

ar putea sa stie ce-ti doresti? ce-

Concluzii
Interlocutorul

nu stie cum, nu poate sau nu vrea sa isi dezvaluie trairile. Stabilirea unei bune relatii cu pacientul inainte de a pune intrebari sensibile: Nu inteleg prea bine. Ai putea sa-mi explici cum sax determina y?