Prof.

Coordonator :
Badescu Mircea

Stundenti:
Topea Andreea
Suciu Mihaela

Transportul maritim reprezinta cca. 75-80% din traficul

mondial de marfuri si o cota in continua crestere sin
transportul de pasageri reprezentand principala forma de
transport.
Acesta are trei componente de baza:
Nava comerciala
Porturile comerciale
Documente necesare

Categorii si tipuri de nave comerciale

Volumul mare de transportat ca si varietatea conditilor si uzanjelor locale au determinat
existenta unei game foarte largi de nave. Acestea pot fi grupate in cateva mari categorii:
pentru marfuri - nave tanc (tanckers)
pentru transportul marfurilor lichide

- nave specializate pentru transportul marfurilor solide (dry cargo vessels),

- nave combinate (combined carriers) care pot transporta atat marfuri solide cat si
lichide,

- nave speciale,

- nave auxiliare;
pentru pasageri: (cruzere)

- nave de croaziera pentru calatorii lungi,

- ferryboaturi (nave pentru transportul de pe un tarm pe altul al marii),

- yachturi,

- nave de linie pentru transport pasageri (pacheboturi).

Dintre navele speciale citam:

navele
navele
navele
navele
navele

frigorifice
de pescuit
de transport si prelucrare a pestelui,
portcontainere
portbarje.

Navele frigorifice sunt adevarate uzine plutitoare.

Pescadoarele stau in larg luni de zile livreaza pestele semipreprat sau
gata conservat navelor de transport care le deservesc.
Navele portcontainere pot avea capacitati foarte diferite intre 100020000 tone.Functie de modul de incarcare avem doua tipuri: RO-RO care
au deschizaturi mari in borduri care permit incarcarea pe orizontala sau
LO-LO cu incarcarea pe verticala. Aceste nave transporta si vehicule,
locomotive, vagoane etc.

Navele portbarje se folosesc la transporturile combinate pe fluvii si

mare si incarca barjele aduse pe fluviu.

Navele auxiliare sunt deosebit de diverse: remorchere, dragoare, nave

de bunkeraj (aprovizionare), spargatoare de gheata, nave atelier, pilot,
salupe, macarale etc.

Porturile comerciale
Porturile comerciale sunt organizatii de transport complexe,
protejate prin mijloace naturale sau artificiale, la adapostul
carora navele pot intra si iesi, pot incarca si descarca, pot
efectua manevre.etc. in conditii de siguranta a navigatiei.
Porturile, ca noduri de afluire, transbordare si depozitare
sunt reprezentate nu numai de instalatiile necesare
operatiunilor propiu zise ci si de legislatia conexa a zonei,
depozitele si instalatiile de prelucrare, manipulare, transport
intern1.
Portul este locul de incepere si de finalizare al
transportului maritim
Costurile foarte mari pentru amenajarea porturilor
nu pot fi suportate numai din surse private astfel incat
statul actioneaza prin toate parghiile pe care le are la
indemana pentru dezvoltarea si modernizarea porturilor
ca mijloc obligatoriu pentru derularea schimburilor comerciale
internationale

Principalele documentele necesare a transportului maritim de marfa :

Contractul de navlosire este documentul in baza caruia se
efectuaeaza trasportul pe mare. Definirea acestuia obliga carausul,
contra platii unui navlu, sa transporte marfuri pe mare dintr-un port in
altu
Voyage Charter Party
Time Charter
Bareboar Charter (toate insotite
si
angajarea navelor

si de conosament) - pentru
tramp
angajarea navelor tramp
Booking Note si /sau Bill of Lading
(conosamentul) - pentru transporturile efectuate cu nave de linie

Transportul naval de petrol

Titeiul
Titeiul are un efect toxic asupra vietii marine si a mediului inconjurator datorita hidrocarburilor
aromatice policiclice pe care le contin. Acestea sunt foarte dificil de curatat si se afla in sedimente si
in mediul maritim. Speciile expuse la aceste hidrocarburi policiclice pot intampina probleme in
dezvoltare, expundere la boli, si ciclii de reproducere anormala.
Transportul maritim de petrol presupune constientizarea riscurilor la care este expus mediul inconjurator
si luarea de masuri in vederea evitarii catastrofelor naturale.
Riscurile care apar in timpul transportului de petrol pot fi incluse in categoriile urmatoare:
-riscuri in ceea ce priveste ambarcatiunea (coliziune sau esuare)
-riscul de incendiu sau explozie
-crapaturi sau deformari ale rezervorului
-riscul poluarii in timpul incarcarii si descarcarii
Potrivit statisticilor 85% din accidentele in care sunt incluse nave transportatoare de petrol condulc la
poluarea coastei. Dintre acestea 50,6% resprezinta esuari, iar 30,6% coliziuni. La acestea se adauga
alti factori de risc cum ar fi varsta vasului si mairmea acestuia.

Clase de marfuri periculoase in transportul naval

Clasa 1- EXPLOZIVE

Explozivi cu pericol de explozie in masa (ex. TNT, dinamita, nitroglicerina)

Explozivi cu risc de proiectare severa
Explozivi cu pericol de incendiu, explozie sau de proiectare, dar fara risc de explozie n mas.
Incendiu minor sau pericol de proiectare ( include munitii si artificii)
Substante mai putin sensibile, cu pericol de explozie in masa (similar cu 1.1.)
Marfuri lipsite de sensibilitate

Clasa1 Explozivi

Clasa 1.3 Explozivi cu pericol de

incendiu, explozie sau de
proiectare, dar fara risc de explozie
n mas

Clasa1.1 Explozivi cu pericol

de explozie in masa

Clasa 1.4 Incendiu major

Clasa 1.6 Agenti explozivi

cu sensibilitate foarte
redusa

Clasa1.2 Explozivi cu risc de

proiectare severa

Clasa 1.5 Pericol de

explozie

Clasa2 GAZE

Gaze inflamabil:Gazecare se aprindn contactcuo surs

deaprindere,cum ar fiacetilenihidrogen
Gaze non inflamabile: gaze carenu sunt niciinflamabile,
niciotravitoare.Includegaze criogenice/lichide (temperaturi
desub -100 C),utilizate pentrucombustibilide crioconservarei
derachete,cum ar fide azot ide neon.
Gaze toxice: gazecare ar puteaprovocadecesul
sauvatamareagravaa sanatatii umanen cazul n careeste
inhalat (de exemplu:fluor,clor,icianur de hidrogen)

Clasa 2.1 Gaze inflamabile

Clasa 2.2 Oxigen

(Eticheta alternativa)

Clasa 2.2 Gaze neinflamabile

Clasa 2.3 Periculos in caz

de
inhalare (Eticheta
alternativa)

Clasa 2.3 Gaze toxice

Clasa 3 LICHIDE INFLAMABILE

Sunt clasificate dupa grupe de ambalare:

3.1.Grupa de ambalare I:lichidele inflamabile care auun punctde
fierbere iniialde 35C saumai puinla o presiune
absolutde101.3kPa ioricepunct de aprindere (cum ar fidietil
etersau bisulfura de carbon) ;
3.2.Grupa de ambalare II:lichidele inflamabile care auun punctde
fierbere iniialmai mare de 35C lao presiune
absolutde101.3kPa iun punct deaprinderemai mic de 23C
(cum ar fibenzina iacetona) ;
3.3 Lichidele inflamabile care nu indeplinesc conditiide la la
punctul 4.1 si 4.2 (cum ar fi kerosenul si motorina)

Clasa 3. Lichide inflamabile

Clasa 3. Combustibile
(Eticheta alternativa)

Clasa 3. Benzine
(Eticheta alternativa)

Clasa 3. Combustibile lichide

(Eticheta alternativa)

Clasa 4 SOLIDE INFLAMABILE

4.1Solideinflamabile:substanTesolide, caresunt usor deaprinssiusor
combustibile(nitroceluloz,magneziu);
4.2Spontaninflamabile:substantesolidecarese aprindspontan(alchilidin
aluminiu,fosforalb);
4.3 Periculoaseatunci cnd sunt ude:substantesolidecareemitun gazinflamabilatunci cnd
sunt umedesaureacioneaz violentcu apa(sodiu,calciu,potasiu,carbura de calciu).
Clasa 4.1 Solide inflamabile

Clasa 4.2 Solide spontan

inflamabile

Clasa 4.3 Solide periculoase

cand sunt umezite

Clasa 5- AGENTI DE OXIDARE SI PEROXIZI ORGANICI

5.1Agenti oxidantiinafara de peroxiziorganici(hipocloritde calciu,azotat de amoniu,peroxid
de hidrogen,permanganat de potasiu).
5.2Peroxizi organici,nform lichidsausolid(peroxizide benzoil,hidroperoxid).
Clasa 5.1 Agenti de oxidare cu
exceptia peroxizilor organici

Clasa 5.2 Peroxizilor organici in

forma lichida sau solida

Clasa 6- SUBSTANTE TOXICE SI INFECTIOASE

6.1aSubstantetoxicecare potprovoca decesulsauvatamarea grava
asanatatii umaneprin inhalare, ingestie sauprin absorbtie in
piele(clorura de potasiucianura,mercur).
6.1bSubstantetoxice, caresuntdaunatoare pentru sanatatea
umana(acum PGIII; NB-acest simbolnu mai este autorizatde
ctreOrganizaia NaiunilorUnite) (pesticide,clorura demetilen)
6.2Substantecu potential biotoxic.Organizaia Mondial a
Sntii(OMS)mparte aceast clasndoucategorii:Categoria
A:infecioase
Categoria B:Mostre
(culturi de virusi , specimene patologice, ace utilizate intravenos )

Clasa 6.1 Substante toxice

(pot provoca decesul)

Clasa 6.2 Substante cu potential

biotoxic

Clasa7- SUBSTANTE RADIOACTVE

Cuprinde substantele care emit radiatie ionizanta

Clasa 7. Substante
radioactive

Clasa 8- SUBSTANTE COROZIVE

Substantele corozivesunt substantecare pot
dizolvatesuturiorganicesaucoroda severanumite metale:
8.1acizi:acid sulfuric,acid clorhidric
Clasa 8. Substante
8.2baze:hidroxidde potasiu,hidroxid de sodiu
corozive

Clasa 9-DIVERSE SUBSTANTE PERICULOASE

Substante periculoase,care nuse incadreazainalte
categorii(azbest,aer-bag artificial,plute cu autoumflare,gheata).

Accidente cu nave petroliere

o

19 Decembrie 1927, Golful Oman

Sea Star a fost un superpetrolier din care au ajuns in apa 115.000 tone de titei neprelucrat, in urma
coliziunii cu vasul brazilian Horta Barbosa. In urma accidentului ambele vase au luat foc si au fost
abandonate de catre echipaj. S-a incercat recuperearea vasuilui Sea Star dupa stingerea incendiului dar
aceasta procedura a fost imposibila datorita exploziilor ce au urmat. Vasul s-a scufundat in 24
decembrie.

18 Martie 1967, Coasta de vest Cornwall, Anglia

Nava Torrey Canyon a post un superpetrolier capabil sa transporte 120.000 tone de titei, care a fost
scufundat pe coasta de vest Cornwall cauzand un dezastru natural. Era cel mai mare vas din vremea
aceea care a fost scufundat. Nava a plecat complet incarcata de la rafinaria companiei Kuwait National
Petroleum pe 19 februarie, ajungand la Insulele Canare in 14 martie. De acolo trebuia sa se indrepte spe
Milford Haven , dar in 18 martie datorita unei erori de navigatie, vasul Torrey Canyon a lovit reciful Seven
Stones intre Cornish si Insulele Siciliene. Capitanul Pastrengo Rugiati a fost gasit vinovat pentru acest
accident deoarece a luat o scurtatura pentru a ajunge mai repede in Milforn Haven.

16 Martie , 1987 Coasta Frantei

Amoco Cadiz a fost o nava de dimensiuni mari detinuta de Amoco care se deplasa in zona Portsall Rocks
la 5km de coasta. Acesta s-a rupt in 3 bucati si s-a scufundat complet lasand in urma cea mai mare
revarsare de titei de acest tip din istorie pana in acel moment. Vasul continea 219.797 tone de petrol din
Ras Tanura, Arabia Saudita si Insula Kharg, Iran. Ruperea vasului a rezultat datorita conditiilor
meteorologice. Vasul s-a scufundat inainte ca titeiul sa poata si pompat din el.

19 Iulie 1979 Barbados

Vasul grecesc Atlantic Empress a avut o coliziune cu Aegean Captain care a condus la doua mari
deversari de petrol. In total in apa au fost varsate 276.000 tone de titei urcand aceasta catastrofa pe
locul 5 in cadrul dezastrelor produse de devarsarilor de titei. Dezastrul rezultat in urma accidentului este
urias. In timp ce a fost tractat pe 4 august din rezervorul vasului s-au scurs inca 155mil. litri de petrol. In
cazul acestui accident titeiul nu ajuns niciodata la mal.

o
o

o
o

11 Aprilie 1991, Coasta Genoa-Italia

Vasul descarca 230.000 de tone de titei pe platforma plutitoare Multedo, la 7 mile de tarm.
Dupa ce 80.000 de tone au fost descarcate, s-a deconectat de platforma pentru o operatie
generala de transfer pentru a permite titeiului sa fie pompat intr-un rezervor central. In
urma unei disfunctionari a uneia dintre pompe a izbucnit o explozie care a ucis 5 oameni
pe loc. Aceasta a fost urmata de alte explozii si 30-40.000 de tone de petrol au fost
devarsate in mare. Flacarile de 100m inaltime au cuprins vasul. Autoritatile itailene au
actionat imediat insa accesul in jurul vasului era limitat. Nava s-a scufundat in incercarea
de a fio tractata la mal.
5 Octombrie 2011 lanag insula Motiti (Noua Zeelanda)
Nava petroliera Rena a esuat in apropierea portului Tauranga din nordul tarii conducand
la formarea unei pete de petrol cu o lungime de aproape 5km. Initial, se credea ca a fost
vorba doar despre o scurgere minora si nu a fost emisa o alerta, insa pata de petrol s-a
extins. Autoritatile estimeaza ca s-au scurs intre 130 si 350 de tone de petrol din vas si au
incercat sa foloseasca pompe pentru a scoate restul cantitatii.
Nava era incarcata pana la refuz cu containere si se misca din pricina curentilor nefiind in
stare de functionare. Echipajul a fost evacuta din pricina valurilor de 3-4 m si vanturile
puternice ce fac operatiunile extrem de dificile.
Petrolul care a contaminat apele urma sa ajunga pe plaja, astfel ca populatia a fost
avertizata sa-si tina animalele in casa si sa nu incere sa ridice titeiul de pe plaje pentru ca
poate fi toxic.
In ape a fost deversata o substanta pentru dispersarea petrolului. In ciuda acestei masuri
zeci de pasari acoperite de petrolau fost gasite pe plaje, iar ele au fost duse la adaposturi
pentru a fi curatate.

24 Mai 2010 Singapore

Un tanc petrolier si o nava cargo s-au ciocnit in stramtoarea Singapore, unde se afla unul
din cele mai aglomerate porturi si un important centru al comertului mondial cu petrol. In
urma coliziunii 2000 de tone de petrol s-au varsat in mare prin fisura de cca. 10 m.