Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mass-Media La Începutul Secolului XXI
Mass-Media La Începutul Secolului XXI
secolului XXI
Mass-media şi locul ei în viaţa noastră
comunicare interpersonală
comunicare mediată tehnologic (telefon,
calculator)
comunicare de masă (radio, TV, ziare,
reviste, cărţi etc.)
Comunicarea interpersonală
Cum se realizează?
în mod direct
între două sau mai multe persoane aflate în
situaţie de proximitate (spaţială).
Ce efecte are?
influenţarea reciprocă a persoanelor care
comunică (care îşi schimbă poziţia şi rolul)
Comunicare mediată tehnologic
Ce urmareste?
creşterea persistenţei informaţiilor transmise
(fixate pe diferite suporturi) şi sporirea
audienţei informaţiilor transmise.
Comunicare de masă
Ce urmăreşte?
transmiterea rapidă şi la mari distanţe a informaţiilor
şi facilitarea accesului la informaţii.
Aplicaţii
Poşta electronică,
World Wide Web -site-uri-
Teletextul
Jocurile video
Televiziunea digitală
Aplicaţii
Avantaje şi dezavantaje
Lucraţi la revista liceului, întocmiţi o listă de
teme, probleme, aspecte pe care le-aţi
include în publicaţie astfel încât acestea să
aibă impact asupra elevilor cărora li se
adresează.
Dinamica mediilor şi manifestarea
culturală a societăţii
Evoluţia mediilor
Stadiile fundamentale ale culturii
omenirii
Cultura orală:
- cuvântul rostit, contact direct cu vocea
- se transmite uşor, dar şi se pierde uşor
- structura narativă e importantă, este imposibil
să-ţi aminteşti detaliile, dar nu se uită
structura generală
- proverbele sunt foarte importante
- presupune reunirea persoanelor
Johannes Gutenberg
Apariţia
mijloacelor electronice de
comunicare; radioul, televiziunea,
complexele multimedia
Stocarea mesajelor audio-vizuale
Reunirea oamenilor aflaţi la mari distanţe
Evoluţia mediilor
Vom afla...
- câteva funcţii ale mediilor
- tipuri de informaţii transmise prin medii
- cum se realizează funcţia educativă a
mediilor
Dicţionarul de sociologie
Informarea
Propagandă
Publicitate
Divertisment
Educaţie
Funcţia de informare
Disfuncţii majore:
- pasivitatea persoanei sub avalanşa de informaţii,
renunţând la abordarea critică se informează, dar nu
mai acţionează (narcotizare);
- minimalizarea informaţiilor însoţită de nepăsare;
- exagerarea, amplificarea informaţiei, reacţie de
panică.
Funcţia de divertisment
Are în vedere:
- înţelegerea în sens larg a educaţiei, adică nu
reduce educaţia la activitatea educativă din
şcoală,
- mesajul transmis şi nu mijlocul de
comunicare.
Funcţia educativă
Se realizează:
- explicit, prin: educaţie la distanţă, emisiuni şi
publicaţii pentru copii şi tineri, emisiuni televizate de
pregătire şcolară, cicluri de învăţare a limbilor
străine, cicluri de iniţiere muzicală, filme
documentare cu conţinut educativ;
- implicit, prin mesaje care cuprind: norme de
comportament, roluri sociale, modele de
comportament.
Aplicaţii
• Ce este mesajul?
• Mesajul de informare
• Mass-media şi comunicarea
politică
Vom afla...
• Ce este mesajul
• Care este raportul dintre suport şi
mesaj
• Care este forma de transmitere a
mesajului
• Care sunt caracteristicile majore ale
mesajului
• Care sunt principalele tipuri de mesaj
Mesajul
• Vom afla...
• în ce formă se prezintă mesajul de
informare
• ce presupune selecţia mesajelor
de informare
• ce reprezintă codul şi ce implică
decodarea unui mesaj de informare
• ce presupune raportarea critică la
diferite mesaje
Formele mesajului
• Ştir ea:
• Cine? Ce? Când? Unde? De ce?
• Condiţii: noutate, actualitate,
prima relatare, fapt neobişnuit,
consecinţe, amploarea, implicarea
unor personalităţi;
• Editorialul:
• Reflectă poziţia ziarului sau a unei
grupări de presă referitoare la o
anumită problemă.
Formele mesajului
• Reportajul, prezintă fapte de
interes pentru publicul larg;
presupune alegerea unui anumit
unghi de abordare şi selecţionarea
informaţiilor potrivit perspectivei
alese;
• Ancheta: de actualitate: demisia
sau demitere unui ministru; de fapt
divers (ipoteze), de investigaţie,
dezvăluiri importante;
Formele mesajului
• Relatarea-oferă informaţii factuale despre
reuniuni, congrese, conferinţe de presă etc.
• Cr onica- specializată pe comentarea unor
evenimente de actualitate;
• Portretul-se prezintă personalitatea cuiva;
• Sintezele-se referă la evoluţia unor
evenimente;
• Caricatura-exagerarea trăsăturilor negative-
satiră, umor
Selecţia, decodarea şi
r apor tarea critică la
mesaj
• Selecţia- trebuie să fie realizată pe baza
unor criterii valorice.
• Codul permite transmiterea unui mesaj de
la emiţător la receptor.
• Decodarea unui mesaj de informare
presupune cunoaşterea codurilor şi
interacţiunea mesajelor.
• Raportarea critică la diferite mesaje
presupune realizarea unor comparaţii între
forme ale mediilor, ale genurilor
jurnalistice, ale subiectelor abordate...
Mass-media şi
comunicarea politică
• Vom afla...
• Rolul fundamental al instituţiei
politice,
• Formele de comunicare politică,
• Rolul mediilor în comunicarea
politică.
Rolul fundamental al
instituţiei politice
• Conducerea sistemului social şi
urmăreşte:
- menţinerea unui set de reguli;
- menţinerea unei ordini sociale
prestabilite.
Scopul permanent al comunicării
dintre putere şi societate este
menţinerea acesteia în fruntea
ierarhiei.
Comunicarea politică
poate fi:
• Instituţională, liderul unei instituţii are
nevoie de încrederea cetăţenilor pentru
ca programele să fie ascultate,
acceptate şi urmate;
• Electorală, omul politic are nevoie de
încrederea cetăţenilor pt ca promisiunile
sale să fie luate în calcul, să fie crezute
şi votul să-i fie acordat.
Rolul mediilor în
comunicarea politică
• Mass-media mijloceşte, în
ambele forme de comunicare
politică (instituţională şi
electorală), relaţia dintre omul
politic şi cetăţean.
• Mediile sunt supraveghetor al
propagandei, dar şi instrument
al acesteia.
Campanii de
comunicare
• Pozitive, de construcţie de imagine pentru
un personaj politic, pt o instituţie publică
sau pt un partid politic;
• Negative, de distrugere a credibilităţii sau a
funcţionalităţii a unor persoane sau
structuri;
• De informare, aduc la cunoştinţă un set de
date neutre, dar importante;
• De dezinformare-se modifică date reale;
• Combinate, au elemente din toate.
Aplicaţii
Manipularea prin
Mass-media
Manipularea prin Mass-media
Ce se înţelege prin manipulare?
Tipuri de manipulare
Controlul informaţional şi
manipularea
Tehnici de manipulare
Resistenţa la manipulare
Construirea unor alternative
personale la un mesaj dat
Manipularea
Influenţarea opiniei publice printr-un
ansamblu de mijloace (presă, radio,
televiziune) prin care, fără a se apela
la constrângeri, se impun acesteia
anumite comportamente, cultivându-
i-se impresia că acţionează în
concordanţă cu propriile interese.
(Dicţionarul enciclopedic)
Manipulare
În mod obişnuit, înţelegem prin
manipulare o acţiune prin care se
urmăreşte modificarea atitudinilor,
credinţelor, comportamentul unei
persoane sau al unui grup social în
conformitate cu interesele
iniţiatorului, dar lăsând celor
manipulaţi impresia libertăţii de
gândire, decizie, acţiune.
Tipuri de manipulări
Manipulări mici:
Sunt obţinute prin modificări minore
ale situaţiei;
Efectele produse pot fi, însă, uneori
ample grave.
Ex. o persoană tristă, dar îngrijit
îmbrăcată ne oferă un mic dar, o
iconiţă, un pix, plus o foaie cu câteva
rânduri; copii cerşetori etc.
Tipuri de manipulări
Manipulări medii:
Sunt obţinute prin modificări
importante ale unor situaţii sociale;
Pot duce la efecte grave, uneori
neaşteptate.
Ex. “injectarea urii” faţă de unele
părţi aflate în conflict: războiul din
Irak.
Tipuri de manipulări
Manipulări mari: sunt obţinute prin influenţa
întregii culturi, în mijlocul căreia trăieşte
persoana (grupul);
Se produc modificări în sistemul de valori, în
normele scrise ale societăţii, în subculturile cu
care oamenii vin permanent în contact;
Efectele sunt de amploare, afectând libertatea
persoanei (limitată sau îngrădită).
A determina supuşii să “gândească” cum vor
conducătorii.
Aplicaţii
Alegeţi o situaţie din activitatea
voastră de elevi. Încercaţi să vă
manipulaţi colegii operând mici
modificări în situaţia aleasă. Explicaţi
apoi colegilor voştri cum aţi procedat
şi în ce constă manipularea.
Controlul informaţional şi
manipularea
Cel mai puternic şi cel mai utilizat mijloc pentru
manipularea unei colectivităţi, a unui grup social
sau a unor persoane prin:
- cenzura informaţiilor pe care individul le primeşte;
- crearea unei situaţii conflictuale la nivelul
conştiinţei de sine, ca urmare a imposibilităţii
persoanei de a discerne între adevăr şi minciună;
- limitarea sau îngrădirea libertăţii de expresie şi a
liberului acces la informare prin limitarea surselor
de informare;
- inexistenţa alternativelor.
Propaganda
Este una dintre cele mai folosite metode de
realizare a controlului informaţional;
Este metoda prin care sunt difuzate mesaje al căror
scop este modificare opiniilor şi a atitudinilor unui
grup sau a unei persoane,
Scopul principal al propagandei este consolidarea
raporturilor de supunere existente în interiorul unei
ierarhii constituite sau pe cale de a se constitui.
Propaganda
Albă, atunci când emitentul spune
adevărul;
Gri, atunci când emitentul transmite un
neadevăr fără să fie conştient de acest
lucru;
Neagră, atunci când emitentul
denaturează un adevăr cu bună ştiinţă;
Minciuna
Este o altă modalitate de realizare a controlului
informaţional. Pot fi folosite:
- minciuna absolută, adesea eficace datorită enormităţii sale;
- contraadevărul neverificabil din cauza lipsei de martori;
- minciuna prin omisiune;
- minciuna prezentată în contextul unui noian de informaţii,
existând posibilitatea de a fi regăsită ulterior pentru a servi
drept punct de referinţă;
- citate aproximative sau trunchiate;
- slăbirea adversarului printr-o prezentare sarcastică sau
persiflatorie;
- spunerea adevărului lăsându-se să se înţeleagă că este
minciună sau negarea unei afirmaţii, astfel încât
interlocutorul să creadă că, de fapt, este aprobată de cel
care a emis-o.
Aplicaţii
Adeseori citim în prezentarea unei
publicaţii cuvintele: “Publicaţie
independentă”. Consideraţi că prin
această afirmaţie se poate urmări
realizarea unui “control al
informaţiei”? Dacă da, în ce fel? Dacă
nu, de ce?
Tehnici de manipulare
O regulă importantă pentru
producătorii de mesaje este să
informeze publicul şi nu să-l
influenţeze.
Tehnici de manipulare: dezinformarea
sau minciuna prin cuvinte şi imagini,
omisiunea, prezentarea mesajului şi
relatarea tendenţioasă.
Dezinformarea sau minciuna prin
cuvinte şi imagini
Cea mai accesibilă jurnalistului. Sunt
folosite toate căile minciunii.
Imaginile pot fi falsificate datorită
tehnicii moderne prin: culoare,
prelucrare, juxtapunere, interacţiunea
cu câmpul vizual al privitorului care
creează consumatorului impresia că
cel din imagine îl priveşte în ochi.
Omisiunea
Selectarea ştirilor care corespund
intereselor manipulatorului.
Omiterea unor componente ale
mesajului iniţial (ex. un conflict
interetnic, se omite faptele comise
de una dintre părţi pentru ca
întreaga responsabilitate să fie
orientată spre cealaltă parte)
Prezentarea mesajului
Aranjarea în pagină, un eveniment
lipsit de importanţă prezentat pe
prima pagină devine important.
titlul, sinteza ştirii, dar şi un puternic
manipulator;
Editorialul, prezintă cel mai
important eveniment al zilei.
Relatarea tendenţioasă
Folosirea unor modalităţi variate prin
care atitudinea jurnalistului poate fi
inoculată în ştire:
- figuri de stil, ghilimele,
onomatopee, sublinieri, dimensiuni
ale literei, mimica, tonul vocii.
Aplicaţii
Analizaţi titlurile din ziarele de astăzi
şi arătaţi cum am fost manipulaţi de
autori.
Resistenţa la manipulare