1

PROTECTIA IMPOTRIVA
RADIATIILOR
PROTECTIA IMPOTRIVA
CURENTILOR ELECTRICI
PROTECTIA IMPOTRIVA
INFECTIILOR

Radioprotectia = totalitatea metodelor si

mijloacelor de reducere a efectelor nocive ale
radiatiilor.
De la descoperirea radiaiilor X i pn n prezent,
peste 500 de medici i personal ajuttor au czut
victime ale iradierii profesionale.
Astzi, cnd fondul natural de radiaii este crescut
prin poluarea radioactiv voluntar sau accidental
a mediului nconjurtor, cnd numrul examenelor
radiologice
este
sporit
datorit
dezvoltrii
tehnicilor de investigare, radiologia devenind unul
dintre cele mai solicitate examene adjuvante
diagnosticului, trebuie cunoscute riscurile i
msurile de protecie mpotriva radiaiilor.
Desfurarea activitii zilnice se efectueaz dup
anumite norme care au drept scop protejarea
personalului de specialitate i n aceeai msur
protejarea pacienilor.
3

Pentru
diminuarea
iradierilor
profesionale sunt preconizate o serie
de
msuri
privind
construcia
aparatelor rontgen, msuri ce se
refer la montarea aparatelor n
laboratorul de radiologie i msuri de
protecie propriu-zis.
n ceea ce privete construcia,
monoblocul trebuie astfel conceput
nct s permit ieirea unui fasciul
primar de radiaii sub form conic,
limitat la dimensiunile strict necesare
pentru examenul respectiv. Celelalte
radiaii primare neutilizate, care se
nasc n anodul aparatului, sunt oprite
de blindajul cupolei.
n legtur cu montarea aparatelor de
radiografii dentare s-a stabilit, prin
Ordinul CNCAN nr. 173/16.10.2003 ca
aranjarea lor s fie de aa natur
nct personalul s fie scos din
direcia fasciculului primar de radiaii
i s fie ferit de aciunea radiaiilor
secundare care se produc n corpurile
strbtute de fasciculul primar.
Pentru aceasta, camera RX destinata
unei instalatii de radiologie dentara
intraorala, cu tensiune de maximum
70 kV, va avea o suprafata de cel
putin 10,5 m2. In cazul amplasarii a
doua instalatii de radiologie dentara
intraorala
in
aceeasi
camera,

William
Rollins,
pionierul
radioprotectiei, intre 1900- 1904a
publicat peste 200 rapoarte

Radiodermita profesionala

 Echipamentul de protecie al
personalului
de
radiologie-or
i
mnui confecionate din cauciuc care
conine sruri de plumb, cu un
echivalent de absorbtie de 0.5 mm
plumb nu este suficient i nu exclude
izolarea n camere separate. Acest
echipament,
care
acoper
numai
regiunile mai importante, se recomand
n special pentru medicii ce lucreaz la
ecranul radioscopic.

ncperile n care sunt instalate

aparatele de radiodiagnostic se aleg cu
grij, pentru a fi izolate fat de sli de
asteptare,
cabinete
medicale
sau
stomatologice, birouri, locuinte, adic
izolate de oamenii care rmn timp
indelungat in incperea respectiv prin
specificul preocuprilor lor si care pot fi
iradiati accidental, necontrolat.

Este de preferat ca incperile cu

aparate rontgen s aib pereti exteriori
sau spre culoare de trecere. Dac acest
lucru nu este posibil se cere izolarea
peretilor mai subtiri de 30 cm cu
tencuial continnd barit, vopsea de
bariu sau cptusirea lor cu tabl de
plumb.

Controlul dozimetric se efectueaz la instalarea si darea in

folosint a aparatelor, atunci cnd, pentru eliberarea autorizatiilor
de functionare, serviciul de dozimetrie msoar dozele de radiatii
existente in incpere, la diferite deprtri de aparat, in spatele
paravanelor de plumb si in camerele invecinate. Fr autorizatie
de functionare, un aparat rontgen nu poate fi exploatat.
Pentru personalul care manipuleaz aparate de radiologie exist
un sistem de control dozimetric, de inregistrare si supraveghere
continu.
Inregistrarea si supravegherea continu a personalului se
efectueaz prin infiintarea unei fise dozimetrice in care se
consemneaz lunar dozele primite si inregistrate cu ajutorul
fotodozimetrelor. Acestea sunt filme radiologice foarte sensibile,
plasate intre filtre absorbante de fierite grosimi. La developare, in
functie de inregistrarea diferentiat prin filtre, se stabileste doza
receptionat de purttorul fotodozimetrului.
Supravecherea continu este completat prin efectuarea unui
control medical complex.
Spre deosbire de personalul de radiologie, care este iradiat pe
toat suprafata corpului cu doze mici, dar repetate zilnic, iradiatii
neprofesional suport iradieri cantitative mai mari, dar pe zone
limitate. Pentru acestia exist pericolul de a suferi leziuni
radiologice ale pielii la nivelul portii de intrare, in cazul iradierilor
repetate.

Protectia impotriva radiatiilor

1. Efectele biologice ale razelor X
2. Justificarea examenelor cu raze X
3. Reducerea dozei de radiatie
absorbita de pacient
4. Protectia personalului medical

Efectele biologice ale

razelor X
Natura razelor X
Efectul ionizant
Doza de radiatie metode de
masurare
Riscul expunerii la radiatiile
ionizante

Natura razelor X
Razele X sunt unde electromagnetice, alaturi
de undele radio, microunde, lumina, undele
gama, etc.
Unda electromagnetica este o forma de
transport a energiei (pachete de energie sau
fotoni) cele mai importante caracteristici
fiind lungimea de unda si frecventa de oscilatie
Cu cat frecventa este mai mare cu atat energia
undei este mai mare

Efectul ionizant
Razele X sunt radiatii ionizante, adica au suficienta
energie de a smulge un electron al unui atom dintro structura moleculara, formand un ion pozitiv
(atomul ce a pierdul un electron) si un ion negativ
(electronul detasat)
Acest fenomen poarta numele de ionizare
Undele electromagnetice pot fi impartite in:
- ionizante au suficienta energie de a produce
fenomenul ionizare (razele X, razele gama)
- neionizante au energii scazute si nu pot
produce ionizari ale materiei vii (undele radio,
microundele, ultravioletele, infrarosiile, lumina)
10

Modificarile biologice pot

fi clasificate in:
Efect
Efecte
Efecte

Somatice Deterministice
Somatice Stocastice
Genetice Stocastice
Efectele somatice pot fi subdivizate

in:
Acute sau imediate (apar la scurt timp
dupa expunere ,ca rezultat al unei doze
importante de radiatie ionizanta)
Cronice sau pe termen lung (apar dupa o
lunga perioada de timp)
11

Efecte Somatice
Deterministice
Modificari biologice ce vor fi produse cu
siguranta ca urmare a actiunii unei doze mari
specifice de radiatie
Exemple: dermatita radica,depilare,cataracta
Severitatea patologiei este proportionala cu
doza absorbita
In cele mai multe cazuri exista o doza de
siguranta sub care efectele biologice nu vor
aparea
12

Efecte Somatice
Stocastice:
Sunt modificari biologice ce e posibil sa se
produca.
Producerea
acestora
este
aleatorie,si poate fi determinata de orice
doza de radiatie. Exemple: leucemie,
unele tumori Severitatea patologiei nu
este legata de nivelul dozei absorbite. Nu
exista o doza de siguranta, si de aceea
orice expunere poarta cu ea posibilitatea
de a induce un efect stocastic.
13

Efecte Genetice
Stocastice:
Iradierea
organelor
reproductive
pot
produce modificari la nivelul cromozomilor
gonadelor. Acest fapt poate determina
modificari congenitale la descendenti.
Totusi, nu exista certitudinea ca aceste
efecte vor apareaastfel, modificarile
genetice pot fi descrise ca stocastice.
Nu exista o doza de siguranta, si de aceea
orice expunere poarta cu ea posibilitatea
de a induce un efect stocastic.

14

 Nu exist doze-prag sub care radiaiile s fie

considerate complet inofensive. Exist doar
doze cu un risc minim. Se consider c doza cu
minimum de risc este de 5 rad-zi pe an.
Rad-ul servete la msurarea dozei primite i
reprezint energia absorbit sub forma de
radiaii ionizante pe unitatea de mas. Un rad
corespunde la 10 la minus 2 jouli pe kilogram
corp iradiat.
Astzi sistemul metric internaional recomand
utilizarea gray-ului-simbol Gy care reprezint
doza primit de un corp iradiat care absoarbe 1
joul pe kilogram. Un gray este deci echivalentul
a 100 de rad-zi.
15

 Rem-ul
este
unitatea
care
reprezint
nocivitatea biologic a radiaiilor i nseamn
Rad equivalent man. El este egal cu produsul
dozei absorbite exprimat n rad-zi de ctre un
factor de calitate Q care evalueaz gradul de
nocivitate al diferitelor tipuri de radiaii. Astfel
pentru radiaiile gama, Q este egal cu 1, pentru
radiaiile X cu 0,83, pentru radiaiile neutronice
cu 10 iar pentru particulele alfa cu 20.
Utilizarea msurrii radiaiilor prin rem-i nu
este ns generalizat din cauza unor greuti
de tehnic. Practic se msoar n r i se refer
la nevoie n rem-i.
16

Doza de radiatie
Pentru a masura nivelul
modificarilor biologice produse de
radiatiile
ionizante
trebuiesc
intelesi urmatorii termeni:
Doza ABSORBITA (DA)
Doza ECHIVALENTA (H)
Doza EFECTIVA (E)
17

 Doza Absorbita (DA) Reprezinta

energia totala a radiatiilor ionizante
absorbite de unitatea masa de substanta
iradiata. Unitatea de masura actuala
este Greyul (Gy) ce reprezinata doza
absorbtiei energiei de un Joule de catre
un kg de materie
1Gy=1J/Kg
NU depinde de tipul de radiatie ionizanta
NU depinde de tipul tesutulu iradiat
18

Doza Echivalenta (H)

Necesitatea
introducerii
acestui termen a fost in special
datorita existentei diferitelor
tipuri de radiatie ionizanta care Radiatie
ionizanta
produc efecte biologice diferite
pentru acelasi nivel de Doza
Absorbita (DA).
Astfel
echivalenta
dintre
diferitele tipuri de radiatie RazeX, gama
ionizanta
se
face
prin
introducerea unui
factor de
echivalenta (fE)
Doza
Echivalenta(H)=Doza
Absorbita (DA) x factorul de
echivalenta (fE)
Particule alfa
Unitatea
de
masura
este
Sivertul (Sv) (cu subunitatile
mili si microSv)
Pentru Razele X, fE=1,astfel
Doza
Echivalenta(H)=Doza
Absorbita(DA)

Factor
de
echivalent
a
1

20

19

DOZA EFECTIVA (E)

Introducerea acestui termen a fost necesara datorita
faptului ca radiatia ionizanta produce efecte biologice
diferite in tesuturi diferite pentru acelasi nivel de Doza
Absorbita (DA).
Corectia pentru diferitele tipuri de tesuturi se face cu
ajutorul unui factor de tesut (fT) ce a fost reglementat
la nivel international.
DOZA EFECTIVA (E)= HxfT
Pentru razele X, E=DAxfT(suma dozei absorbite (DA)
de fiecare tesut iradiat multiplicata cu factorul de tesut
fT)
Unitatea de masura este Sivertul ( Sv) (cu subunitatile
mili si micro Sv)
20

DOZA EFECTIVA (E)

Tesut factor de corectie(fT)

21

CONCLUZII
Doza Efectiva este cel mai precis si
corect termen pentru a masura efectele
biologice produse de radiatiile ionizante
Tine cont atat de tipul de radiatie cat si
de tipul de tesut expus
Pentru
razele
X,
Doza
Efectiva
(E)=DAxfT
22

Riscul expunerii la
radiatiile ionizante
Colectivitatea umana este supusa
anual unei iradieri determinata
atat de fondul natural cat si de
surse artificiale
In Romania fondul natural de
iradiere este de 1,25 mSv
In Franta 2,4 mSv
23

24

Doza Efectiva pe tip de

investigatie

25

26

Comparatii privind
expunerea la radiatii
O radiografie panoramica (10-30 Sv) este
echivalenta cu 1-5 zile de iradiere terestra
Doua radiografii bitewing (7-8 Sv) = o zi
de iradiere terestra
O radiografie toracica standard (PA) = trei
zile de iradiere terestra
Daca am compara de exemplu cu un zbor
Brussels - Singapore doza efectiva de
radiatie
naturala
(cosmica)
ar
fi
de
aproximativ 30 Sv= 8 radiografii bitewing
27

1.Efectele biologice ale

razelor X
Concluzii
Razele X sunt raze ionizante si pot produce
modificari biologice importante in functie de
doza de iradiere
Nivelul modificarilor biologice produse de
radiatiile ionizante este caracterizat prin
masurarea Dozei Efective
Riscul expunerii la radiatiile ionizante in
radiologia dentara este destul de redus (in
special pentru metodele radiologice clasice)
28

2.Justificarea examenelor cu
raze X
Chiar daca doza efectiva in radiologia dentara este
minima, orice expunere aduce cu sine o doza de
risc
Toate examinarile cu raze X trebuiesc justificate
pentru fiecare pacient in parte in functie de
beneficiul anticipat ce trebuie sa depaseasca mult
potentialul risc
Beneficiul anticipat al metodelor de diagnostic
trebuie sa adauge noi informatii ce vor imbunatatii
managementul terapeutic al pacientului
NU se vor efectua examinari cu raze X inainte de
anamneza si examinarea clinica
NU se executa radiografii de rutina
Examinarile solicitate trebuiesc alese sa fie inalt
specifice si sensibile pentru patologia suspectata in
29
urma examinarii clinice

3. Reducerea dozei de
radiatie absorbita de
pacient
Folosirea unor parametri
de expunere corespunzatori
Evitarea folosirii unui kilovoltaj mic (sub 50 kv)
Kilovoltajul optim in radiografierea intraorala este 6570 kv
Filtrarea radiatiei produse (filtru de aluminiu)
inlaturarea radiatiilor moi , ce nu au beneficiu
diagnostic
Specificatii privind fasciculul de radiatii
Acesta trebuie sa fie colimat suficient si centrat
corect pe regiunea de examinat
Colimarea rectangulara este de preferat fata de
colimarea conica
Daca nu e posibila colimare rectangulara, diametru
maxim al conului sa nu depaseasca 6 cm
30

 Folosirea unde este posibil de diafragme ce

limiteaza campul expus doar la zona de interes
Alegerea suportului radiografic
- Pentru radiografia intraorala folosirea filmelor de
inalta sensibilitate (clase D/E/F)
- S-a demonstrat ca suportul digital scade doza de
radiatie
Folosirea protectiei plumbate
- Normele europene actuale nu impun folosirea
sorturilor plumbate abdominale si pentru protectia
gonadala; totusi se recomanda in special pentru
scaderea anxietatii generate de examinarea cu raze
- Gulerul plumbat trebuie folosit in special atunci
cand tiroida intra in campul de examinare, si la copii
31

4. Protectia personalului
medical
Folosirea unei pozitionari corecte si a unei distante
de siguranta
Atenuarea razelor x este invers proportionala cu
patratul distantei
Pozitionarea in spatele tubului generator
Folosirea ecranelor de protectie
Folosirea unei camere de comanda
In situatia cand un pacient trebuie sustinut (copii,
persoane cu handicap) , adultul insotitor va fi echipat
cu sort de protectie, si va sustine pacientul avand
grija ca nicio parte a corpului sa nu interfere cu raza
principala.
32

PROTEC IA IMPOTRIVA
CURENTILOR ELECTRICI
1.Aparatele radiologice se monteaz obligatoriu cu priz de pmnt.
Este cea mai important msur impotriva electrocutrii.
2.Incperile trebuie pardosite cu material dielectric: lemn, linoleum,
cauciuc, plci aglomerate, invelitori plastice etc.
3.n incperea de radiologie s nu existe tevi aparente din instalaia de
ap i gaz neizolate sau calorifere neprotejate de grilaj de lemn.
4. Aparatele radiologice nu se ating niciodat cu mna umed.
5.Piesele de la aparatele cu care venim direct n contact: butoane,
ntreruptoare, comutatoare, relee de timp, techere etc s fie din
materiale izolatoare i n bun stare.
6. Siguranele electrice s fie bine calibrate. O supradozare a lor poate
determina accidente grave.
7.Nu se ating piesele interne ale unui aparat cu mna, dac o parte a
corpului vine n contact cu un conductor pus la pmnt (evi de ap,
calorifer, etc). Acest deziderat poart printre specialiti denumirea de
regula lucrului cu o mn n buzunar.
8.Spaiul din jurul aparatelor de radiodiagnostic trebuie astfel amenajat
nct s permit deplina libertate de micare.
9.Extinctorul pentru incendiile prin scurt circuit electric este obligatoriu
s fac parte din dotare.
33

Metode de prevenire i
control a infeciilor n
radiologia dentar

34

Generaliti
Legislaia din rile Comunitii Europene prevede c
fiecare persoan care lucreaz n domeniul sanitar are
obligaia s asigure prin toate mijloacele prevenirea
infeciilor i protecia sa, a colegilor i a pacienilor.
n Romnia aceast legislaie este n vigoare i ea
trebuie s fie aplicat de ctre personalul medical
care lucreaz n toate serviciile medicale care acord
asisten populaiei.
n domeniul radiologiei dentare tehnicile radiografice
standard nu sunt considerate vectori de transmitere a
infeciilor.
Doar foarte rar se realizeaz radiografii la pacieni la
care se folosesc instrumente care penetreaz esutul
moale sau osos (este cazul particular al sialografiilor
sau al radiografiilor efectuate n cursul tratamentului
endodontic).
35

 Trebuie s avem grij fa de

singurele elemente care vin n
contact cu mucoasa cavitii orale
n timpul realizrii radiografiilor i
anume:

filmele radiologice,
dispozitivele de susinere,
compresele
de
tifon
i
minile
medicului sau ale asistentului medical
care realizeaz radiografia.

36

Infecii frecvente
Cele mai frecvente infecii pe care le putem ntlni la
pacienii care se prezint pentru realizare de radiografii
dentare sunt:
Hepatitele cauzate de virusul hepatitei B sau de virusul
hepatitei C
OMS a estimat c n lume exist 2 miliarde de oameni
infectai cu virusul hepatitei B, dintre care mai mult de 350
de milioane prezint hepatit cronic.
Hepatita B afecteaz ntre 8-10 % din populaia rilor n
curs de dezvoltare.
OMS-ul a estimat c numrul persoanelor infectate cu
virusul hepatitei C este de 3% din populaia lumii.
Virusul imunodeficienei umane (infecia HIV i boala SIDA)
afecteaz un numr tot mai mare de oameni.
Procentul celor infectai n Romnia este destul de mare
37
att printre copii dar i la nivelul adolescenilor i adulilor

 Tuberculoza (TBC) este n cretere n Romnia,

afectnd uneori i persoane care sunt HIV pozitive.
Virusurile herpetice, destul de rspndite i n
Romnia.
Rubeola este destul de rar dar se mai ntlnete
uneori la copii.
Sifilisul care este n continu cretere n Romnia
ultimilor ani.
Difteria este rar ntlnit n Romnia.
Virusul Influentza este extrem de rar n Romnia.
Cunoscnd toate aceste afeciuni care pot fi transmise
prin msuri incorecte de lucru nelegem de ce este
necesar s realizm o anamnez minuioas a
bolnavului naintea realizrii radiografiilor dentare.
Cum o anamnez nu poate s identifice infeciile
asimptomatice este preferabil s considerm orice
pacient ca o persoan cu risc, indiferent de vrsta
acestuia sau statutul social i s adoptm msurile de
prevenire a transmiterii infeciilor.
38

Metode de prevenire i control a

infeciilor
n cadrul cabinetului de medicin dentar
prevzut cu aparat roentgen dentar sau n
laboratorul de radiologie dentar din policlinici
sau spitale, radiografia dentar reprezint uneori
singura cale de transmitere a infeciei, de aceea
aceast situaie rar trebuie identificat i
prevenit.
Din aceste considerente, anamneza pacientului trebuie
realizat atent pentru a descoperi simptome recente i
factori de risc asociai cu boli infecto-contagioase. n
cazul descoperirii lor trebuie luate msuri de precauie
nainte de realizarea radiografiilor.
Dac istoricul bolii nu este cunoscut sau accesibil, orice
pacient suspect trebuie tratat ca un pacient cu risc
39
crescut n transmiterea infeciilor.

 Tehnicile radiografice standard folosite n radiologia

dentar, nu constituie vectori i nu folosesc
instrumente care penetreaz esutul moale sau osos.
Suprafeele de lucru folosite n realizarea
radiografiilor nu sunt elemente critice i includ:
scaunul dentar,
orul plumbat,
conul localizator,
monoblocul cu tubul generator de raze X,
panoul de comand,
ntreruptorul de expunere.
Aceste elemente pot fi considerate semicritice doar
dac vin n contact cu saliva pacientului infectat.
40

 Din aceast cauz trebuiesc

asigurate nivele de dezinfecie
sau
trebuiesc
prevzute
bariere de protecie.
Cea mai bun cale de a reduce
transferul
microorganismelor
se consider a fi atingerea a
ct mai puine suprafee i
numai
dac
este
absolut
necesar.
Aceste suprafee pot fi atinse
doar
folosind
mnui
chirurgicale, iar la pacienii cu
risc se utilizeaz folii de plastic
protector pentru a acoperi
monoblocul cu tubul generator
de raze X i conul localizator
De
asemenea
panoul
de
comand i dispozitivul de
declanare a radiaiilor trebuie
s fie acoperite cu o folie
protectoare
deoarece
este
dificil s folosim doar soluia
de
dezinfectare
pentru
a
ptrunde n toate unghiurile
acestora.

41

 Instrumentele de susinere a filmului folosite n

tehnicile periapicale sau bitewing, senzorii
folosii pentru radiografiile dentare digitale,
ct
i
piesa
bucal
folosit
n
ortopantomografie trebuie s fie acoperii cu o
folie de protecie i dezinfectate dup fiecare
utilizare
42

 Este obligatoriu ca minile medicului sau

asistentului s fie protejate utiliznd
spun antimicrobian i folosind mnui
din
latex
mpotriva
transmiterii
microorganismelor.
43

 De
asemenea
trebuie
avut n vedere c faa
medicului
sau
asistentului este cea mai
important
cale
de
rspndire a infeciilor,
deoarece
mucoasa
ochilor, nasului i gurii
pot deveni receptori ai
microorganismelor
contagioase.
Din aceast cauz n
astfel
de
situaii
se
folosesc ochelari, viziere
din plastic i mti astfel
nct
s
se
acopere
buzele i regiunea nazal

44

 Filmul, dispozitivele de susinere, pansamentele

trebuie pstrate ntr-o trus steril la distan de
suprafaa de lucru i pacient.
Dispozitivele de susinere trebuie regulat sterilizate n
autoclav sau prin alte metode fizice.
O alt cale de transmitere a infeciilor o constituie
filmul dentar i pachetul cu filme dentare.
Exist 4 ci de transmitere a microorganismelor n
camera obscur. Acestea sunt:
sterilizarea nveliului filmului expus,
dezinfecia nveliului filmului expus,
realizarea unei bariere de protecie a nveliului exterior al
filmului,
mnuirea cu atenie a pachetului cu filme dentare
Sterilizarea sau dezinfecia nveliului filmului expus este
dificil utilizndu-se uneori sterilizarea cu oxid de etilen 45
cu
24 pn la 48 de ore nainte de prelucrarea filmelor.

n prezent se
comercializeaz de ctre
firmele productoare filme
dentare i seturi de filme
gata ambalate n folii de
plastic pe dimensiunea
filmului pentru a avea o
rezerv permanent
46

 Deseori se folosesc folii de plastic n care se

introduce filmul periapical sau bitewing care
dup expunere este nlturat i astfel filmul
radiografic
nu
mai
constituie
surs
de
contaminare.
Se pot folosi i folii din polietilen comercializate
separat, n seturi de 50 sau 150 de buci n care
poate fi introdus filmul dentar i care este
prevzut cu un adeziv ce permite realizare
etaneitii filmului care va fi folosit la un pacient
cu risc

47

 Dup expunere medicul sau asistentul care

are minile protejate cu mnui va ndeprta
folia lsnd filmul s cad ntr-un pahar de
plastic necontaminat, filmul fiind apoi apt
pentru developarea automat sau manual

48

 n condiiile n care se realizeaz puine radiografii

la pacieni cu risc sau contaminai aceste operaiuni
sunt uor de realizat, avnd grij s ndeprtm apoi
foliile contaminate.
Important este s folosim o anumit zon din
camera de developare pentru a realiza operaiunile
descrise i s nu folosim mnuile contaminate la
alte operaiuni.
n plus este bine s pstrm filmele dentare
neexpuse n cutia n care au fost comercializate, dar
la distan de zona
n care s-a lucrat cu filme
contaminate.
antrenarea medicilor i asistenilor n vederea
folosirii mijloacelor de evitare a contaminrii i
rspndirii infeciilor n timpul realizrii tehnicilor de
radiologie dentar,
vaccinarea
medicilor
i
asistenilor
medicali
mpotriva virusului hepatitei B,
acoperirea unei rni deschise de la deget sau de 49
la
mn cu plasture impermeabil,

folosirea de mnui din latex sau vinilin nesterile

pentru efectuarea radiografiilor dentare recomandate
fiecrui pacient,
protecia ochilor cu ochelari sau viziere de plastic,
pstrarea
pachetelor
cu
filme
dentare
i
a
dispozitivelor de susinere a filmului departe de
suprafeele ce pot fi contaminate,
nainte de folosire filmele dentare vor fi introduse n
folia protectoare ,
dup expunere folia protectoare va fi ndeprtat ntrun loc special amenajat i filmul necontaminat va fi
supus procesrii,
senzorii folosii pentru radiografiile digitale vor fi
protejai cu folii protectoare,
dac foliile protectoare nu sunt folosite, saliva trebuie
tears de pe filmul expus cu un dezinfectant (1%
hipoclorit) nainte de a fi desfcut ambalajul filmului
pentru procesare.
filmul din pachet trebuie introdus n maina de
50
developat numai cu minile curate sau cu mnui de
cauciuc nesterile, deoarece pudra de pe mnuile

foliile protectoare contaminate folosite la

protecia filmelor, sistemelor de susinere,
monoblocului, conului localizator i casetei de
comand vor fi colectate ntr-un sac special, i
nu vor fi pstrate de la un bolnav la altul,
toate sistemele de susinere vor fi dezinfectate
ulterior la autoclav sau prin alte metode,
prile componente ale aparatului roentgen
dentar care au venit n contact cu saliva sau au
fost atinse accidental n timpul pregtirii
expunerii vor fi dezinfectate dup fiecare
pacient infectat,
mnuile murdare i compresele folosite vor fi
colectate n saci speciali n vederea incinerrii,
n cazul folosirii tehnicilor extraorale casetele
cu filme vor fi prevzute cu pungi de plastic
protector care vor fi ndeprtate ntr-un loc
special amenajat i depozitate n saci speciali,
n situaii speciale n care se realizeaz
sialografii la pacieni cu risc este obligatorie
51
protecia medicului prin intermediul mnuilor,

Aceste msuri de prevenire sunt simple, uor

de realizat n cabinetele cu aparate de
radiologie dentar i de aceea ele trebuie s
constituie o ndatorire care poate salva ali
oameni de o suferin suplimentar.

52