Dezvoltarea prenatal

CURS nr. 2

CRESTEREA: STATURALA, TESUTURI, ORGANE;

FACTORII DE CRESTERE:

-ENDOGENI GENETICI, ENDOCRINI;

-EXOGENI MATERNI IN DEZVOLTAREA EMBRIO-
FETALA, FACTORI CU INFLUENTA IN DEZVOLTARE
(ALIMENTARI, FACTORI FIZICI, FACTORI SOCIO-
ECONOMICI)
DIFERENTIEREA CELULARA, MORFOLOGICA

CONTROLUL DEZVOLTARII SI DIFERENTIERII

DR. FLORENTINA POPA

 Dezvoltarea prenatal este mprit n
dou stadii biologice primare.
Primul este stadiul embrionar, care
dureaz aproximativ dou luni.

Din luna a III-a, ncepe stadiul fetal.

La nceputul stadiului fetal, toate
structurile principale, precum minile,
picioarele, capul, creierul, i alte
organe devin prezente, i i continu
procesul de cretere i dezvoltare.
 CRESTEREA luna I
ZIUA 1
Spermatozoidul se unete cu ovulul pentru a
forma o celul-mai mic dect o granul de sare.
Noua via a motenit 23 de cromozomi de la
fiecare printe,n total 46.
Aceast celul conine tiparul genetic complex al
existenei umane

ZILELE 3-4:
Ovulul fecundat ajunge prin trompe n uter,unde
s-a pregtit terenul pentru implantare.
 CRESTEREA luna I
ZILELE 5-9:
n acest interval de timp oul fecundat se implanteaz n
peretele uterului i ncepe s se hraneasc.
ZILELE 10-14:
Embrionul care se dezvolt i semnaleaz prezena
prin substanele placentare i hormoni,oprind menstruaia
mamei.
ZIUA 20:
Baza creierului,mduva spinarii i sistemul nervos sunt deja
formate.

ZIUA 21:
Inima ncepe s bat.
 Stadiul embrionar: prima luna

Embrion la 4 sptmni de Dimensiunea relativ n prima

la fertilizare lun
 CRESTEREA luna a II-a
ZIUA 35:
se pot deosebi cele cinci degete de la mini, ochii
se nchid la culoare pe msur ce se produce
pigmentarea.

ZIUA 40:
se pot nregistra unde ale creierului

Sptmna 6:
ficatul preia producerea celulelor sngelui i
creierul ncepe s controleze micarea muchilor
si organelor.
 CRESTEREA luna a II-a
Sptmna 7:
Se formeaz maxilarele,
inclusiv rdcinile dinilor n gingii.

Sptmna 8:
acum totul este complet ca intr-un adult.
Inima bate mai bine de o lun, stomacul produce
sucuri gastrice i rinichii incep s funcioneze.
Cu o lungime mai mic de doi centimetrii,aceast
form de via care se dezvolt se numete acum
ft.
 Stadiul embrionar: luna a 2-a

Fetus la 8 sptmni Dimensiunea relativ n cea de-a 2 lun

de la fertilizare
La sfritul lunii a III-a placenta este CRESTEREA
format att anatomic ct i
funcional. Vezicula alantoidian luna a III-a
este atrofiat, lichidul amniotic i
membranele oului sunt evidente.
Ftul msoar 9 cm i are o greutate
pn la 55 gr.,
capul este format,
degetele sunt difereniate,
organele genitale sunt difereniate
pentru fiecare sex.
Amprentele sunt deja evidente n
piele,
faa are deja profilul unui copila i
micrile muchilor devin mai
coordonate.
 CRESTEREA luna a IV-a

La sfritul lunii a 4-a

placenta este complet dezvoltat
ftul msoar 16 cm i
o greutate de 270 gr.

Prile corpului fetal sunt foarte bine difereniate

ncepe s schieze micri este acoperit cu o piele
subire pe suprafaa creia se gsesc firioare de
lanugo.
 CRESTEREA luna a V-a

La sfritul lunii a V-a, (sptmna 21-22) ftul

are o lungime de 25 cm i cntrete 650 gr.
Glandele sebacee ncep s secrete sebum, pielea
fiind acoperit cu vermix caseosa.
Se percep btile cordului fetal, micrile
membrelor devin active i puternice.
Intestinul conine meconiu, rezultat al secreiilor
intestinale,
rinichiul i ncepe funcia n vezic gsindu-se
urin.
 Cresterea: luna a V-a

Fetus la 18 sptmni de la fertilizare Dimensiunea relativ n cea de-a 5 lun

 CRESTEREA luna a VI-a
La sfritul luni a VI-a
(sptmna 26) ftul are o
lungime de 35 cm, i o greutate
de 1000 de grame,
toate organele sunt n stare s
funcioneze, dar nu sunt
definitivate.
Sistemul nervos este insuficient
dezvoltat, circumvoluiile
cerebrale sunt incomplete.
Glandele sebacee i sudoripare
funcionez.
Ftul este considerat viabil ns
cu un mare grad de imaturitate,
adaptarea la viaa extrauterin
fiind foarte dificil.
 CRESTEREA luna a VII-a
La sfritul lunii a VII-a (sptmna 30-31) ftul
msoar 40 cm i cntrete 1700 gr. Este viabil
dar imatur.
Are aspect de btrn cu pielea de culoare nchis,
roietic, testicolele coboar spre canalul inghinal
iar la fetie clitorisul i labiile mici proemin ntre
labiile mari.
Recunoate vocea mamei.
 CRESTEREA luna a VIII-a

La sfritul lunii a VIII-a(sptmna

36) ftul are o lungime de 45 de cm
i o greutate de 2500 gr.
ncepe osificarea n epifize.
pielea ncepe s devin mai groas,
copilul absoarbe cam 4 litrii de lichid
amniotic pe zi, acesta fiind inlocuit
complet la trei ore.
 CRESTEREA LUNA A IX-A
La sfritul lunii a IX-a (sptmna 40) are
toate caracteristicile cunoscute la naterea la
vreme:
lungimea este de cca 48-50 cm,
3000-3500 gr,
cu lanugo pe corp,
testiculele trebuie s fie coborte n scrot,
labiile mari acoper labiile mici,
unghiile trebuie s depeasc pulpa
degetelor,
iar inseria cordonului ombilical trebuie s
fie la jumtatea distanei ntre apendicele
xifoid i pubis.
 Cresterea: luna a IX-a

Fetus la 38 sptmni de la Dimensiunea relativ n cea de-a 9

fertilizare lun
 Schema lui Haase:
PENTRU APRECIEREA LUNGIMII FATULUI

-pentru primele 5 luni de sarcin se consider luna de

sarcin la ptrat.. De ex.
luna I: 1X 1cm=1cm
luna II: 2X2cm = 4 cm
luna III: 3X3cm= 9 cm
luna IV: 4X 4cm = 16 cm
luna V : 5X 5cm = 25cm
Dup luna V-a formula de calcul este lunaX5+5 (se
nmuleste i se adun coeficientul 5)
Luna VI-a 6X5+5=35
Luna VII-a 7X5+5=40
Luna VIII-a 8x5+5=45
Luna IX-a 9X5+5=50

Calculul greutii se ia dup luna VI-a cnd se consider

c n mod normal ftul are 1000 de gr. greutate necesar
pentru a considera ftul ca viabil. La fiecare lun se adaug
700 gr.cifr cu care crete lunar ftul.
 FACTORII DE CRESTERE:

-ENDOGENI GENETICI, ENDOCRINI;

-EXOGENI MATERNI IN
DEZVOLTAREA EMBRIO- FETALA,
FACTORI CU INFLUENTA IN
DEZVOLTAREA POSTURALA (APORT
ALIMENTAR, FACTORI FIZICI,
FACTORI SOCIO-ECONOMICI)
 FACTORI GENETICI
Genomul ftului este determinant pentru
dezvoltarea sa i reprezint un ansamblu
de gene de la mam i tat.
Anomaliile genice stau la baza maladiilor
ereditare si sunt reprezentate de:
1. maladii cromosomice de exemplu
anomalii numerice cromosomice
(Trisomie 21)sau anomalii structurale
ale cromosomilor de exemplu
anomalii structurale ale cromosomului X.
2. maladii metabolice cum ar fi
fenilcetonuria sau hipotiroidismul. Toate
aceste tulburri pot s apar fie n
perioada embrionar-embriopatii,
fie n perioada fetal fetopatii, din
cauza unor factori teratogeni
Perioada embrionar se caracterizeaz

prin individualizarea embrionului n

primele 4 sptmni de gestaie cnd se
formeaz principalele organe. n
aceastperioad o agresiune a oului va
duce la aparii malformaiilor grave,
avnd ca rezultat moartea embrionului
 Perioada fetal: ncepe din luna a 3-
a de sarcin, cnd are loc procesul de
cretere, difereniere i multiplicare
celular. O agresiune sever n
aceast perioad poate duce la
fetopatii cu anomalii de cretere
(hipotrofie), cu leziuni multiple la
nivelul organelor si tesuturilor
 ANOMALII GENETICE
Aberaiile cromosomiale sunt relativ
frecvente putnd ajunge la 1% din nou-
nscui,responsabile n proporie de 50% de
avorturile spontane, de retardul mintal
(15%). Se disting:
-anomalii de numr care sunt purtate de
autosomi cum ar fi trisomia21, trisomia 18,
trisomia 13, sau pe gonosomi cum ar fi Sdr.
Klinefelter(47 XXY), Sdr. Turner (45X)
-anomalii de structur deleii cromosomice
(sindromul CriduChat), translatii
 FACTORI ENDOCRINI
gonadotrofina, progesteron
Sarcina este un proces controlat de interactiunile
complexe ale hormonilor sexuali feminini.
Embrionul produce un hormon numit
gonadotrofina corionica umana HCG, pe care
se bazeaza testele standard de sarcina,
detectandu-l in urina sau singe, la 14 si respectiv
7 zile de la contactul sexual fertilizator.
HCG semnaleaza ovarele pentru a se opri din
ciclul de ovulatie si previne uterul de a expulza
ovulul . De aceea in timpul sarcinii menstruatia
este absenta.
 FACTORI ENDOCRINI

Tot HCG stimuleaza placenta sa

secrete un alt hormon, numit
progesteron, care inhiba contractiile
uterine ce ar afecta cursul normal al
sarcinii.

Acesti hormoni sunt necesari si

pentru a proteja uterul, facandu-i
posibila functia de nutritie a fatului in
dezvoltare pana la nastere.
 Progesteron

Definitie:
Hormon steroid derivat de la colesterol,
secretat de catre corpul galben (folicul
ovarian care a expulzat ovulul) in timpul
celei de a doua faze a ciclului menstrual,
de catre placenta in timpul sarcinii si, in
mai mica masura, de catre cortico
suprarenale si ovar.
 Progesteron - Functie
- Rolul principal al progesteronului este acela de
a favoriza nidatia ovulului fecundat si gestatia.
Progesteronul modifica proprietatile vasculare
si chimice ale mucoasei uterine pentru a o face
propice implantarii oului in uter.
- Alte actiuni:
- el are un efect sedativ asupra SNC
- este responsabil de decalajul termic
manifestat dupa ovulatie.
-El se opune efectului estrogenilor asupra
glandelor mamare si mucoasei uterine, regland astfel
actiunea lor.
-In situatia cand este secretat de catre glandele
suprarenale si de catre ovare, progesteronul serveste
drept intermediar in sinteza androgenilor si
corticosteroizilor.
 FACTORII EXOGENI MATERNI
IN DEZVOLTAREA EMBRIO- FETALA,
FACTORI CU INFLUENTA IN DEZVOLTAREA
POSTURALA

FACTORI ALIMENTARI,

FACTORI FIZICI,

FACTORI SOCIO-
ECONOMICI
 Factori alimentari
Consumul de energie din sarcina trebuie sa fie
suplimentat pentru a asigura:
- necesitatile fatului si ale placentei
- marirea uterului si cresterea sanilor
- desfasurarea activitatii respiratorii si cardiace
crescute
In timpul sarcinii in organismul mamei apar o

serie de modificari: anemie fiziologica (creste

vol sangvin), edeme (creste nivelul hormonilor
estrogeni), proteinemia, sideremia si folatii
scad iar colesterolul si vitaminele liposolubile
cresc.
 Aportul de proteine trebuie sa fie crescut
substantial in perioada sarcinii ca si aportul de
glucide pentru a cruta proteinele (glucidele sa
reprezinte 50% din aportul energetic)
Grsimile care conin lanuri lungi omega-3
(n-3) acizi grai sunt necesari pentru a
construi membranele neuronilor. Prin urmare,
alimentaia bogat n peti grai din timpul
sarcinii poate asigura nutriia necesar pentru
buna dezvoltare a creierului i retinei fetusului.
In perioada sarcinii exista o crestere a
necesarului vit. B6 datorita cresterii fatului si a
activitatii hormonale modificate la femeia
gravida
Anumite nevoi nutriionale specifice sarcinii includ:

Acidul folic (numit vitamina B9)

este foarte necesar la nceputul sarcinii, i chiar

nainte de concepie. Acidul folic este necesar
pentru a dezvolta tubul neural al fetusului.

n Statele Unite i Canada, majoritatea

produselor din cereale (fin, tieei) au
suplimente de acid folic.

Vit B12 insoteste activitatea acidului folic de

aceea creste si necesitatea acestei vitamine.
 Elementele minerale (Ca, P, Mg) sunt
necesare in cantitati cu aproximativ
50% fata de perioada anterioara

Balanta Fe este modificata; femeia

pierde mai putin Fe (lipsa menstruatiei)
iar absorbtia lui creste de aproximativ 3
ori (cresterea proteinelor ce transporta
si fixeaza Fe). Totusi depozitele de Fe
scad in timpul sarcinii si la nastere
deoarece fatul foloseste Fe din
depozitele materne pentru a-si creea
propriile rezerve
 Medicamentele

REGULA DE AUR:
cat mai putine
medicamente pe
perioada sarcinii.
In anii 60, gravida primea
un sedativ special numit
talidomida. Foarte
multe mame au nascut
copii cu deformatii ale
bratelor si picioarelor.
Drogurile au efecte
mutagene producand
multiple anomalii.
 ALCOOLUL: Sindrom alcoolic fetal (FAS )
Actualmente sunt n curs programe de cercetare pentru a
preciza efectele consumului de alcool matern.
Printre consecinele certificate se numr:
-retardul de cretere pre- i postnatal,
-anomalii particulare ale feei (ochi ndeprtai,
pleoape lsate, buza superioar subiat, uoare diformiti
ale urechilor) la care se adaug
-defecte ale sistemului osos, organelor interne i
creierului.
Riscul de retard mintal congenital este ridicat. Studiile pe
animale au artat c i doze moderate de alcool pot
produce malformaii, de aceea se recomand mamelor s
se abin de la consumul de buturi alcoolice.

Fumatul poate i el influena ftul.

La femei care de obicei fumeaz se produce o cretere a
ritmului cardiac fetal.
S-a artat c mamele care fumeaz au, n medie, copii mai
mici n nlime i greutate
 FACTORI SOCIO-ECONOMICI-EDUCATIONALI

calitatea vieii prenatale are un efect determinant

asupra dezvoltrii viitorului copil.

In primele 9 luni ale vieii lui

(perioada sarcinii) copilul se afl ntr-
un proces de formare continu.
Copilul devine un receptor al
tuturor influenelor produse de
gndurile, sentimentele i actele
mamei.
 FACTORI EMOTIONALI
n timpul sarcinii, emoiile mamei sunt
comunicate chimic fetusului prin placent, bariera
celular dintre sngele matern i cel fetal.
Moleculele chimice semnal, eliberate n sngele
mamei ca rspuns la emoii, traverseaz placenta
i induc n celulele int ale copilului un efect
identic cu rspunsul produs n celulele inta ale
mamei. Dei copilul n dezvoltare nu este
contient de elementele care au produs
rspunsul emoional al mamei, el este contient
de consecinele fiziologice ale emoiilor i de
senzaiile produse.
 Existena substratului biochimic al
emoiilor explic de ce n perioada
prenatal copilul dezvolt o memorie
comportamental, care va influena
comportamentul su de mai trziu ca
adult.
Este de reinut faptul c n situaia copiilor
expui n timpul dezvoltrii lor prenatale la
atitudini negative sau distructive,
consecinele comportamentale sus-
menionate pot fi atenuate sau chiar
anulate din punct de vedere psihologic,
odat ce aceste situaii sunt recunoscute.
 Mamele care manifestau o anxietate
profund n timpul sarcinii, n special n
ultimul trimestru, au avut un risc crescut cu
50% de a nate copii cu probleme severe
emoionale i de comportament.
Cnd taii sunt fumtori, sperma lor
este afectat i riscul de mbolnvire
de cancer pentru copilul lor poate
crete. Copiii se pot nate de asemenea
cu o greutate sub medie, i pot fi expui la
riscul de moarte subit.
 FACTORI SOCIALI

Copil nedorit;
Familie dezorganizata, fara un suport financiar
constant si adecvat;
Familie migratoare, fara o locuinta stabila;
Lipsa tatalui;

Prinii trebuie s devin contieni

de faptul c nc din momentul
concepiei, de-a lungul dezvoltarii
pre/postnatale, gndurile lor,
atitudinile i comportamentele lor vor
influena profund evoluia copilului
lor i sntatea lui.
 DIFERENTIEREA
DIFERENTIEREA CELULELOR este procesul
in cadrul caruia celulele initial de acelasi
tip se diferentiaza structural si functional.
Se porneste de la celula ou (stem) si se
ajunge la formarea celulelor ce vor alcatui
tesuturile specializate in indeplinirea unei
anumite functii.
Unele celule sunt slab diferentiate; altele
insa au grad inalt de diferentiere.
Diferentierea celulelor este mai accentuata
la animale decat la plante.
 DIFERENTIEREA
Specializarea unei celule se apreciaza
dupa functia pe care o indeplineste
aceasta in ansamblul organismului
(protectie, contractie, receptie).

Cu cat organismele se gasesc pe o treapta

mai inalta pe scara evolutiei, cu atat
gradul de diferentiere si specializare a
celulelor este mai accentuat.

Cresterea si diferentierea celulelor are ca

urmare formarea de tesuturi si organe.
 DIFERENTIEREA

Determinarea sexului este conditionata genetic si

are drept urmare mentinerea unui raport
constant intre sexe(1:1) . Sexul se hotaraste in
momentul fecundatiei, prin heterozomii prezenti
in gameti.
Factorii ereditari care determina sexul se transmit
prin acelasi mecanism ca si cei care determina
celelalte caractere.
Materialul genetic este organizat in gene si
cromozomi. Eucariotele contin o cantitate de
informatie genetica mai mare decat procariotele
ceea ce demonstreaza superioritatea lor .
 Sexualizarea se desfasoara in etape succesive,
progresive, programate si coordonate in timp, ceea
ce dovedeste ca este un proces reglat genetic si
hormonal.
In momentul fecundatiei se stabileste sexul genetic sau
cromozomial al individului.
Diferentele dintre sexe nu sunt evidente la inceputul
dezvoltarii embrionare. Pna n saptamna a sasea de
sarcina, indiferent de constitutia genetica - XX sau XY
- , embrionii au o nfatisare comuna cu structuri
initiale (progonada sau gonada nediferentiata) ambivalente.
Dupa acest status indiferent incep o serie de transformari
ale embrionilor care au ca rezultat diferentierea sexuala.
Determinismul sexual sau diferentierea sexuala
primara este controlata de prezenta sau absenta
cromozomului Y.
 Sexualizarea normala se realizeaza astfel:
La embrionii 46,XY sexualizarea se face activ.
Sub influenta factorului de diferentiere a
testiculului (TDF factor de transcriptie codificat
la nivelul cromozomuluiY) din medulara
progonadei ncepe formarea testiculului fetal care
produce hormoni cu actiune locala. Apar celulele
Sertoli care secreta factorul de inhibare a
canalelor mulleriene si stimuleaza formarea
celulelor Leydig. Celulele Leydig incep sinteza
testosteronului care stimuleaza diferentierea
ductelor Wolff si virilizarea. Se formeaza caile
genitale interne : epididimul, vase deferente si
vezicula seminala. Ulterior, n lunile 4-5 de viata
intrauterina se formeaza organele genitale
externe .
 Sexualizarea normala se realizeaza astfel:
La embrionii 46,XX sexualizarea se face pasiv.
Absenta cromozomului Y determina sexualizarea
feminina spontana. Din progonada se diferentiaza
ovarul. Ductele lui Wolff regreseaza, iar ductele
mulleriene genereaza trompa, uterul si treimea
superioara a vaginului. Ulterior, in absenta
androgenilor are loc formarea organelor genitale
externe feminine.
Sexul feminin produce prin ovogeneza un singur
tip de gameti 22A+X fiind numit sex
homogametic.
Sexul masculin produce prin spermatogeneza
doua tipuri diferite de celule sexuale 22A + X si
22A+Y. Din acest motiv sexul masculin este
numit sex heterogametic.
 Diferentierea celulara incepe in etapa embrionara
cu cele trei caracteristici :
a) cretere rapid;
b) stabilirea relaiei placentare cu corpul matern
c) organogeneza.
Organogeneza reprezint caracteristica etalon
a perioadei embrionare. Procesul debuteaz n a
patra sptmn de la concepie i se ncheie la
sfritul primului trimestru al sarcinii.
n esen, organogeneza reprezint procesul
formrii sistemelor organice.
El se va continua cu morfogeneza,
caracteristic a etapei fetale, centrat pe
definitivarea construciei structurii externe a
corpului viitorului copil.