Sunteți pe pagina 1din 27

STADIUL ACTUAL AL

REGLEMENTARILOR TEHNICE PRIVIND


ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE
PUBLICA
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
Slile de audiie public, semnalate ca unele dintre cele mai interesante
construcii, au beneficiat de o atenie deosebit din partea cercettorilor
din domeniul acusticii.

Problemele acusticii slilor sunt diferite celor de izolare fonic a


construciilor mpotriva zgomotelor. n cazul izolrii fonice a construciilor
urmrim eliminarea sau cel puin diminuarea nivelului de zgomot sau a
sunetelor suprtoare, pe cnd n cazul slilor de audiie obiectivul
principal este punerea n valoare a sunetelor i difuzarea lor n egal
msur pe tot cuprinsul slii.

Proiectarea acustic a unei sli de audiie public se face innd cont de


urmtoarele etape:

A. determinarea caracteristicilor geometrice i acustice ale slii;


B. stabilirea formei de baz a slii;
C. alegerea i distribuia tratamentelor acustice;
D. dimensionarea elementelor delimitatoare i alegerea parametrilor
tehnici ai instalaiilor aferente slii, n scopul asigurrii proteciei
mpotriva zgomotului perturbator interior i exterior.
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
A. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOMETRICE I ACUSTICE ALE SLII

1) volumul specific pe auditor v se alege n funcie de genul de producie


preponderent ce va avea loc n sal astfel:
- 4,50....6,00 m3 pentru sli de conferine, teatre, cinematografe*
- 6,00....8,00 m3 pentru sli de oper i de concerte simfonice.
* n cazul cinematografelor cu ecran panoramic, v poate ajunge la 8,00m3.

NOT: Pentru slile polivalente, volumul specific se stabilete n funcie de


spectacolul preponderent .
2) volumul total al slii V rezultat din nmulirea volumului specific pe
auditor cu numrul de auditori
V=vN [ m3 ]

3) dimensiunile paralelipipedului de baz ce va constitui forma inial a slii -


se aleg astfel nct valorile rapoartelor ntre lungimea slii L i nlimea h,
respectiv ntre limea slii l i nlimea h s se nscrie n interiorul conturului
din fig.1
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA L
h
Fig.1. Domeniul admisibil pentru valorile rapoartelor L/h i l/h 2,6
O condiie principal este ca distana dintre 2,4

sursa sonor i cel mai ndeprtat fotoliu, Dmax 2,2

s ndeplineasc relaia:
2,0
[m]
1,8

1,6
n care: V - volumul total al slii [m3]
T - durata de reverberaie [s] 1,4

1,2
l
Fig. 2. Dist. maxima intre sursa si receptor: a - sectiune; b - plan1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0 h

Dm
ax
x
Dma

Dimensiunile slii trebuie s fie astfel alese nct diferena de drum dintre
undele directe i cele corespunztoare primei reflexii s fie mai mic de 17m.
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
B. STABILIREA FORMEI DE BAZ A SLII

Pentru realizarea unor condiii optime de audiie, se urmrete stabilirea


unor forme convenabile pentru perei i tavane, care s asigure distribuia
i calitatea corespunztoare a sunetului pe ntreaga suprafa ocupat de
auditori.
n cazul slilor cu form complex derivnd dintr-un paralelipiped, forma se
proiecteaz pornind de la principiul eliminrii paralelismului dintre
suprafeele opuse.
n funcie de volumul total al slii i de tipul de producie principal ce va
avea loc tavanul si peretii trebuie sa asigure reflexii favorabile ale
sunetului, in special locurilor situate la o mai mare distanta fata de scena :

- Pereii laterali ai auditoriului vor urmri ct mai fidel conturul de baz, care
de cele mai multe ori se realizeaz dintr-o serie de suprafee plane dispuse
alternant, o parte reflectante, o parte absorbante n scopul evitrii focalizrii
sunetelor n sal.
- Peretele opus scenei trebuie s fie drept sau convex; o nclinare ctre sal,
n partea lui superioar, este util din punct de vedere acustic;
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
Peretii laterali trebuie dispusi astfel incat sunetul pe care il reflecta sa nu
fie prea mult intarziat. In situatia auditoriilor de mari dimensiuni, o parte a
peretilor laterali pot produce ecouri sau reflexii intarziate. Astfel, acestia
trebuie sa fie construiti fie ca suprafete aspre de difuzie a sunetului, fie sa
fie acoperiti cu un material puternic absorbant.
O situatie neadecvata care apare adesea intre peretii laterali o reprezinta
producerea ecoului de fluturare. Aceasta poate fi evitata prin o serie de
mijloace: prin divergenta, dispunerea
neparalela sau inclinata a peretilor.
In multe situatii reflexiile provenite de
la pereti sunt concentrate in zona
microfonului sau al sistemului de amplificare
al sunetului ceea ce produce un proces
de feedback. Aceste reflexii neplacute pot fi
optimizate prin dispunerea unei suprafete
inclinate intre peretele si tavanul din spatele
salii.
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
Tavanul se poate realiza cu frngeri care s favorizeze trimiterea undelor
sonore n ntreaga suprafa ocupat de scaune.
Tavanul inclinat dispus in partea frontala a salii sau portiuni inclinate ale
tavanului pot fi divizate pentru a intensifica sunetul ce se propaga in partea
din spate a salii.
In mod similar, se poate proiecta o suprafata inclinata localizata intre tavan
si peretele din spate, in scopul intensificarii sunetului si a prevenirii formarii
ecoului de la peretele din spatele scenei.
Pentru a se evita formarea ecoului de fluturare, se va evita situatia
dispunerii unui tavan neted paralel cu pardoseala.
Se recomanda evitarea utilizarii suprafetelor concave (cupole, arcuri etc.).
Cele mai mari defecte apar atunci cand
raza de curbura a suprafetei tavanului
este aproximativ egala cu inaltimea tavanului.

Fig.3. Studiul reflexiei sunetului unui tavan cu


o raza de curbura egala cu inaltimea salii
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
Cnd sala este prevazut cu balcon, nlimea acestuia deasupra
pardoselii precum i adncimea lui trebuie astfel determinate, nct la
ultimul rnd de scaune de la parter s ajung unde reflectate de tavan.
nlimea liber de la pardoseal la intradosul balconului trebuie sa fie
adncime
minimum de 3 m. balcon

Fig. 4. Determinarea pozitiei balconului

H balcon
Panta pardoselii auditoriului rezult min 3m

n mod curent prin construirea


curbei optime de vizibilitate i de recepionare n condiii normale a
undelor sonore directe, fiind compus dintr-un palier orizontal i o spiral
logaritmic, dat de relaia:

unde: r distana curent de la sursa S la un auditor, n m;


r0 distana de la sursa S la limita palierului orizontal, n m;
unghiuri conform curbei de vizibilitate a slilor de audiie public.
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
Forma salii este unul dintre cei mai importanti factori care influenteaza
proprietatile acustice ale spatiului.
Planurile de forma circulara si eliptica de cele mai multe ori determina
aparitia efectelor concetrate, a distributiei neuniforme a sunetului si a
ecourilor.
In urmatoarele figuri se poate remarca prezenta a doua defecte evidente in
cadrul celor doua forme circulara si eliptica.
Forma eliptica Forma circulara Forma circulara
Concentrarea undelor Tendinta sunetului de a Optimizata prin
sonore. se propaga de-a lungul dispunerea unor
peretelui, concentrarea
undelor sonore in partea suprafete de difuzie
din spate a salii convexe
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
C. ALEGEREA I DISTRIBUIA TRATAMENTELOR ACUSTICE
se recomand tratarea reflectant a tavanului, n prima treime dinspre scen;
pereii laterali se trateaz alternnd suprafeele reflectante cu cele absorbante; se
recomand ca n partea dinspre scen s predomine elementele reflectante, iar ctre
peretele opus scenei s predomine elementele absorbante;
se recomand ca materialele de acelai tip, reflectante sau absorbante, s nu se
amplaseze pe pereii opui, fa n fa;
peretele opus scenei va fi tratat complet fonoabsorbant, pe ct posibil n tot domeniul
util de frecvene;
n cazul cinematografelor se recomand ca peretele din spatele ecranului s fie tratat
cu material fonoabsorbant.
D.PROTECIA MPOTRIVA ZGOMOTULUI PERTURBATOR INTERIOR I EXTERIOR
Zgomotele perturbatoare din exteriorul slii, pot fi limitate prin mijloace de protecie
urbanistice i prin msuri constructive.
Zgomotele interioare produse de instalaiile de ventilare, cele de scen sau din alte
activiti pot fi reduse prin crearea unor spaii tampon n jurul slii, folosirea unor
instalaii silenioase i prin aplicarea unor msuri de ordin constructiv.
Nivelul zgomotului perturbator, n lipsa produciilor sonore i cu toate instalaiile de
scen i condiionare a aerului n funciune, nu trebuie s depeasc nivelul
corespunztor curbei CZ25 .
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
La conceptia salilor de auditie publica se au in vedere doua grupe mari
de parametrii:

1. Parametrii acustici de proiectare, utilizati in proiectarea salilor de auditie


publica, respectiv la alegerea volumului, formei, tratamentelor acustice
si structurii delimitatoare ale salii:
- volumul specific pe auditor;
- coeficienti de uniformitate;
- durata de reverberatie;
- indicii de izolare ai elementelor de constructie delimitatoare.

2. Parametrii de verificare, care exprima calitatea auditie intr-o sala sau


intr-o zona a acesteia:
- procentul de articulatie (STAS 9783/1-84);
- coeficientul de uniformitate global al distributiei sunetului (STAS 9783/2-
84);
- indicele de difuzivitate directionala (STAS 9783/3-84);
- durata de reverberatie in functie de frecventa (STAS 6691-84);
- nivelul zgomotului perturbator (STAS 6161/1-79).
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
PROCENTUL DE ARTICULAIE (GRADUL DE INTELIGIBILITATE)- reprezint
procentul de vocale i consoane corect recepionate din cele emise i se
determin conform STAS 9783/1-84.
Metode de stabilire a procentului de articulatie:
- subiectiva, folosind lista de logatomi;
- obiectiva, prin aprecierea rezultatelor unor masuratori fizice.
Principiul metodei:
- pt. metoda subiectiva, aprecierea corectitudinii de receptie de catre
auditorul existent in sala, a listei de logatomi inregistrata cu o banda test
si redata in fata acestuia;
- pt. metoda obiectiva, aprecierea posibilitatilor de emisie sonora in
functie de caracteristicile acustice ale salii.
Aparatura necesara:
Metoda subiectiva:
instalatia de captare si inregistrare a benzii test cu logatomi, cu o
caracteristica de frecventa inregistrare-redare constanta in
domeniul 80.10000 Hz.
instalatia de redare sonora a benzii test cu logatomi cu o caracteristica
de frecventa in domeniul 125.8000Hz.
Metoda obiectiva: - idem metoda subiectiva;
- generator de zgomot alb.
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
Metoda subiectiva
- la realizarea benzii test, logatomii se vor rosti in grupe de cate trei, fiind anuntati
inainte prin propozitii scurte, pt. a atrage atentia ascultatorilor;
- citirea listei de logatomi se face pe rand de catre doi dictori(soprana si bariton);
- difuzorul prin care se face redarea va fi amplasat in cel putin trei pcte. diferite ale
scenei;
- nivelul de intensitate al emisie sonore trebuie sa nu depaseasca 85 dB in dreptul
locului cel mai apropiat de sursa de emisie;
- pt. masuratori se vor alege ascultatori otologici normali avand varsta de max. 35 ani;
- masuratorile se efectueaza in conditii curente de exploatare a salii de auditie.
Metoda obiectiva
- redarea logatomilor se face cu ajutorul difuzoarelor;
- inregistrarea se face cu microfoane amplasate la 1.50 m deasupra pardoselii.

Calculul procentului de articulatie:


- pt. metoda subiectiva: PAi 100[1 (1 vc2 )] 0.9[%]
13
- pt. metoda obiectiva: PAi [ ( S M S F ) K1 K 2 ] 100[%]
i 1

SM valorile nivelului de presiune sonora, in domeniul spectrului de frecventa al vorbiri


SF valorile nivelului de presiune sonora in functie de frecventa ale zgomotului de fond
K1 factor de pondere pentru calculul pr.i de articulatie
k2 factor de corectie ce tine seama de durata de reverberatie.
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
COEFICIENII DE UNIFORMITATE - uniformitatea spatiala dintr-o sala reflecta
distributia sunetului si pune in evidenta scaderea nivelului sonor in functie de
distanta dintre sursa sonora si punctul auditiei .
Principiul metodei:
- consta in inregistrarea, de-a lungul unei directii, a nivelului de presiune
acustica pentru a se evidentia variatiile acestuia pe directia respectiva.
Aparatura necesara:
- o instalatie de masurare acustica, compusa din:
a) Instalatie de producere a sunetului care sa permita emisia de zgomot alb in
banda 8010000Hz.
b) Instalatie de captare si inregistrare care sa asigure posibilitatile de
analizare in benzi de frecventa de 1/3 octava a nivelului de presiune
acustica, in dB.
Mod de lucru:
- pt. determinarea coeficientului de uniformitate spatiala de-a lungul unei
directii preferentiale (Ox,Oy,Oz) se aleg mai multe trasee situate pe
directia respectiva.
- emisia semnalelor sonore se face in banda larga de frecventa intre 8010
000Hz, iar receptia se face global in dB si in benzi de frecventa de 1/1
octava cel putin la frecventele medii de 125, 250, 500, 1000, 2000 si 4000
Hz.
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
-difuzorul cu care se face emisia se va amplasa in cel putin trei puncte
diferite ale scenei
-microfoanele se vor amplasa la inaltimea de 1.50m deasupra pardoselii,
la o distanta de min 5 m de sursa sonora si la min 1.50 m fata de orice alte
suprafete delimitatoare.
-masuratorile se fac in dreptul fiecarui rand de fotolii (Ox;Oy), iar pe Oz se
fac masuratori din 0.50 m in 0.50 m pana la o distanta de 1.50 m de tavan;
-masuratorile se fac in absenta publicului si in conditii curente de
exploatare;
-prin masurare se determina variatia nivelului de presiune acustica in
functie de distanta, de-a lungul traseelor stabilite pe directiile
preferentiale(Ox, Oy, Oz).

Calculul coeficientului de uniformitate global al distributiei sunetului


Coeficientii de uniformitate corespunzatori traseelor:
p i
p i
p imax y p imin y p i
p i
ix 2 max x i min x iy 2 iz 2 max z i min z
lx l iy lz
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
Coeficientii de uniformitate spatiala de-a lungul unei directii se calculeaza
facand media aritmetica a coeficientilor de uniformitate corespunzatori
numarului n de trasee de pe directia respectiva astfel:
n n n

i
x i
y i
z
x i 1
y i 1
z i 1

n n n
Uniformitatea campului sonor dintr-o sala poate fi apreciata cantitativ prin
coeficientul de uniformitate spatiala T, care se obtine cu relatia:

in care:
x, y, z - sunt coeficientii de uniformitate directionala pe cele trei directii x,
y, z ale salii.

Cu cat valoarea T este mai mica, cu atat campul sonor este mai uniform
Pentru salile de concerte, uniformitatea admisibila este : T 0,8 dB/m
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
INDICELE DE DIFUZIVITATE DIRECTIONALA - difuzitatea se bazeaz pe
dispersia maxim a undei sonore (un camp sonor perfect omogen
constituie un camp sonor difuz ).
Pentru a crea un camp cat mai difuz, pot fi asezate elemente difuzante
in scena sau in sala.

Principiul metodei:
- consta in masurarea, in dreptul unui fotoliu de sala, a intensitatii undelor
sonore provenind direct de la sursa si compararea acesteia cu
intensitatea undelor sonore din acel punct, ce se obtine in conditii de
camp acustic liber (fara reflexii).
Aparatura necesara:
Instalatia de producere a sunetului:
- la salile de auditie cu instalatie de sonorizare, instalatia proprie a
acesteia;
- la salile de auditie cu acustica naturala, un sistem de emisie
monodirectional care sa permita emisia de zgomot alb.
Instalatia de inregistrare a sunetului:
- este alcatuita dintr-un dispozitiv de determinare a intensitatii
pe o directie data, microfon omidirectional, analizator de frecventa in
benzi de 1/3 octava si inregistrator de nivel.
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
Mod de lucru:
- se stabilesc numarul de puncte de masurare din incapere in functie de
marimea si forma salii de auditie publica, astfel incat distanta intre
doua puncte sa fie aproximativ 6.00m, iar distanta fata de perete sa fie
minimum 1.50m. Inaltimea punctului de masurare fata de pardoseala
trebuie sa fie de 1.50m.
- in fiecare punct de masurare se determina intensitatea sunetului Ir pe
directia dintre punctul respectiv si sursa de emisie precum si presiunea
acustica eficace, pef.

Calculul indicelui de difuzivitate directionala:


I p ef
d 1 r 100[%] IL
IL c
Ir-intensitatea sunetului pe directia dintre sursa si receptor, in pctul. de
masurare din dreptul receptorului;
IL-intensitatea sunetului pe directia dintre sursa si receptor in pctul. de
masurarea din dreptul receptorului, in conditii de camp acustic liber
indepartat;
pef-valoarea eficace a presiunii acustice;
c -impedanta acustica specifica a aerului la p = 0.1MPa si t =20oC.
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA

Un exemplu de elemente
difuzante pentru scena, ce se
pot monta si demonta dupa
necesitati,il constituie panourile
Diva Acoustic Shell din fig.:

PANOURI DIVA ACOUSTIC SHELL


ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
In continuare se prezinta un exemplu de utilizare a panourilor difuzante,
in sala de concerte din Lucerna, Elvetia. Sala a fost proiectata de
arhitectul Jean Nouvel si de acusticianul Russel Johnson.
Panourile difuzante fac ca atat in scena cat si in sala, auditia sa fie
perfecta in orice loc.
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
DURATA DE REVERBERAIE T reprezint timpul necesar, n secunde, pt. ca
intensitatea sunetului s scad pn la a milioana parte din valoarea pe care
a avut-o n regim staionar de emisie, sau timpul n care nivelul de intensitate
sonor scade cu 60dB, din momentul ncetrii emisiei sursei.
Scopul masurarii duratei de reverberatie:
- Caracterizarea d.p.d.v. acustic a unui auditoriu;
- Determinarea suprafetei echivalente de absorbtie a unei incaperi, ce
intervine la calcularea capacitatii de izolare a elementelor de constructie
si la aprecierea masurilor necesare pentru reducerea nivelului de zgomot
din incaperi.
Relatia de mai jos verificata experimental de Sabine, stabileste ca
proprietatile acustice ale unei incaperi depind de marimea duratei necesare
amortizarii sunetului in interiorul ei.
V V T durata de reverberatie, in s;
T t 0.161 0.161 V volumul incaperii, in m3;
A aiSi A absorbtia acustica

1. Metoda de masurare a duratei de reverberatie in auditorii:


- in auditorii neocupate, campul acustic se obtine de preferinta folosind difuzoare
cu o caracteristica directionala cat mai apropiata de cea sferica. Difuzoarele vor fi
conectate la o sursa de zgomot alb sau sunet vobulat.
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
- in auditoriile ocupate se poate utiliza drept sursa si orchestra.
- sistemul de inregistrare a reverberatiei intr-un punct, cuprinde un microfon
omnidirectional si un sistem de inregistrare a descresterii nivelului presiunii acustice.
- in cazul cand duratele de reverberatie inregistrate in diferite puncte difera intre ele cu
o valoare de max. 0.2 s, pentru caracterizarea acustica a auditoriului se va lua in
considerare media aritmetica a duratelor de reverberatie.
- in cazul cand duratele de reverberatie inregistarte in punctele de masurare difera
intre ele cu mai mult de 0.2s, pentru caracterizarea acustica a auditoriului se face o
harta acustica a incaperii respective pe care se vor marca curbele izotemporale.

2. Metoda de masurare a duratei de reverberatie in cazul determinarii suprafetei


echivalente de absorbtie a unei incaperi:
- Numarul difuzoarelor ce produc campul acustic si amplasarea lor se vor alege astfel
incat in incaperea respectiva sa se obtina un camp acustic practic uniform.
- In cazul determinarii suprafetei echivalente de absorbtie, curbele de descrestere a
presiunii cu aspect neregulat nu vor fi luate in considerare. Daca aspectul neregulat
al curbei se pastreaza si la repetarea masurarii, se va reverifica uniformitatea
campului acustic din incapere.
- Frecventele la care se va face masurarea duratei de reverberatie se aleg conform
STAS 6691-70.
- Pentru fiecare frecventa se vor face trei inregistrari in puncte diferite si cel putin doua
inregistrari pt. fiecare punct.
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
- CLARITATEA C 80 , in dB, defineste modul in care un sunet se detaseaza de
altele, in cadrul unei fraze muzicale.
Pentru exemplificare, am ales sala de concerte din Dallas, S.U.A.
Cea mai vizibila dintre particularitatile acustice ale salii o reprezinta cele patru
suprafete boltite reflectante de deasupra scenei, ce se pot deplasa pe verticala,
contribuind la echilibrul dintre claritate si reverberatie, facand ca fiecare membru
al orchestrei sa-l auda pe celalalt.
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
- BALANSUL B, in dB , pune in evidenta echilibrul intre sunetele produse de
grupele de instrumente sau de partidele vocale .
Pentru exemplificare am ales sala Filarmonicii din Berlin
Gradenele sunt repartizate pe platouri cu inclinari diferite , iar orientarea
peretilor laterali participa activ la crearea reflexiilor complexe ce contribuie la
realizarea balansuluioptim intre grupele de instrumente si solisti.
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
Directii in cercetarea acusticii arhitecturale:
- Tehnicile de modelare au fost dezvoltate pentru reproducerea
complexitatii campului sonor, intalnit in majoritatea cladirilor. Acestea
sunt acum perfectionate pentru a prevedea calitatile acustice ale
cladirilor ce urmeaza a fi construite.
- Modelarea materiala
Modelarea materiala implica construirea la scara a unui model al unei
sali ce urmeaza a fi proiectata. Modelele de dimensiuni mici (scara
1: 48 sau 1: 96) sunt adesea utilizate in vederea evaluarii deciziilor
primare de proiectare a marimii sau formei salilor desfasurate la
inceputul procesului de proiectare. Modelele de dimensiuni mari (scara
1:24 sau 1:10) sunt construite mai tarziu in procesul de proiectare in
vederea evaluarii proiectului acustic de detaliu al incaperii. Pentru
propagarea sunetului in incapere se va folosi o sursa sonora de
dimensiuni mici. Semnalele electronice sunt de asemenea propagate
prin difuzoare . Sunetele directe, reflectante, si reverberante provenite
de la sursa sunt preluate in locatii selectate ale incaperii de microfoane
de dimensiuni mici.
Cercetarile curente in modelarea acustica au implicat dezvoltarea unei
surse sonore de dimensiuni mici, corectii pentru absorbtia aerului
(umiditate relativa < 3 % ).
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA
Modelarea pe calculator
Modelarea pe calculator a acusticii incaperilor incepe cu realizarea
unui model tridimensional al incaperii propuse. Multe din
programele disponibile cuprind interfete ce permit ca modelele CAD
sa fie importate in programul acustic. Utilizand surse simulate,
sunetele se propaga de pe scena in sala. Raspunsul la impuls al
salii poate fi determinat in locatii selectate ale salii.
Caracteristicile directionale si de frecventa ale sursei sonore sunt
analizate in programe de modelare disponibile pe computer.
Modelele studiate pe computer arata distributia nivelelor de presiune
sonora in sali, diagramele razei sunetelor specifice pe traiectoria
sursa receptor, estimeaza raspunsul la impuls in locatii specifice si
calculeaza anumiti parametrii acustici de proiectare.
Raspunsurile acustice inregistrate in modelele la scara si pe
computer pot fi vobulate cu muzica sau discurs, in vederea simularii
sunetului asa cum acesta va fi auzit in cladire, in timpul proiectarii
acesteia.
ACUSTICA SALILOR DE AUDITIE PUBLICA