Metodologia cercetării

Obiectivele principale sunt:

1. Înțelegerea modelelor de cercetare în arii precum consilierea,

psihoterapia, dezvoltarea personală, psihologia clinică, psihologia
sănătății, inclusiv a modelelor de cercetare cu suport audio/video și
a specificului acestora în ansamblul general al modelelor de
cercetare.
2. Familiarizarea cu procedurile de colectare a datelor, de analiză a
datelor și de interpretare a datelor, inclusiv a celor înregistrate, în
domeniile mai sus menționate.
3. Realizarea unei cercetări cu softuri de analiză cantitativă/calitativă
(SPSS, ObserverXT-12,WEFT QDA (http://www.pressure.to/qda/))
1
5
Metodologia cercetării

Cercetarea: evoluție, metode, instrumente, teorie.

Știința este un ansamblu de procedee de investigare, validare și sistematizare a

realității observabile/măsurabile.

Investigarea/Explorarea
Anatomia și fiziologia corpului uman sunt, în mod oarecum premeditat, hărăzite
investigării/explorării. Prin simțuri colectăm informații brute, le transferăm la
nivel simbolic prin limbaj, le operăm (căutăm relațiile dintre simboluri și
caracteristicile acestora) la acest nivel și apoi revenim prin concluziile și
rezultatele obținute la nivel sensibil, mai întâi pentru validare/confirmare, apoi
pentru acțiune/adaptare. Nevoia de rafinare a acestui proces a condus la
dezvoltare de instrumente și proceduri noi de investigare/explorare, de la
construcția de aparate de măsură tot mai performante și până la diversificarea
metodologică.
2
5
Metodologia cercetării

Cercetarea: evoluție, metodă, instrumente, teorie.

Validarea/Confirmarea
Confirmarea și validarea este o etapă importantă în cunoaștere în general și mai
cu seamă în cercetarea științifică. De la simpla verificare vizuală a omului arhaic
aflat între coordonatele unei existențe dominată de senzorialitate și până la
verificare și testarea statistică, probabilistică, întâlnim același demers, dar făcut în
maniere diferite, cu posibilități diferite și, evident, cu consecințe diferite.

Sistematizarea/Formalizarea
Este un proces prin care reducem tendințele interpretative, pentru conectarea
rezultatelor și consecințelor într-o formă simplificată și coerentă. De multe ori
acest proces este finalizat cu elaborarea unui model teoretic sau a unei teorii.

3
5
Metodologia cercetării

CERCETAREA

Modalități de cercetare s-au diversificat în timp luând diferite forme. Astfel

putem astăzi vorbi de cercetare:

- De laborator (fizica, chimie)

- De teren (sociologie, antropologie, geologie)
- Teoretică (matematică)
- Aplicativă (tehnică și tehnologică)
- Metateoretică

- (Iscoadele erau un fel de cercetători de teren, medievali, in domeniul militar)

4
5
Metodologia cercetării

O perspectivă interesantă asupra evoluției metaforelor gândirii este prezentată în cartea

lui George Zarkadakis, In Our Own Image (2015), expert în inteligentă artificială,
descriind 6 metafore utilizate, în explicarea inteligentei umane, în ultimii 2000 de ani.
Prima metaforă este cea a insuflării spiritului în corp de catre o divinitate inteligentă.
A doua este a circulației fluidelor în corp și creier. (sec. 3 BC)
A treia a fost cea a motoarelor cu abur (1500), chiar René Descartes vedea
funcționarea omului ca mașinărie foarte complexă. Filosoful britanic Thomas Hobbes,
sugerează că gândirea apare ca rezultat al unor mișcări mecanice foarte fine în creier
(1600).
A patra, apărută un secol mai târziu (1700) ca urmare a descoperirilor în electricitate și
chimie au condus spre o altă metaforă a inteligenței.
A cincea, datorată fizicianului german Hermann von Helmholtz, care compara creierul
cu un telegraf.
A șasea, metafora calculatorului care procesează informații se datorează
matematicianului John von Neumann și psihologului George Miller.
(https://aeon.co/essays/your-brain-does-not-process-information-and-it-is-not-a-computer )
5
5
Metodologia cercetării

CERCETAREA

Privită din perspectivă istorică, cercetarea a fost și rămâne un proces:

- cumulativ
- secvențial
- adaptativ
- evolutiv

Diagrama de mai jos este edificatoare în acest sens și redă schematic etape ale
evoluției abordărilor în cercetare.

6
5
Metodologia cercetării

OOO OOO OOOO OOOOOOO OOOOOOO OOOOOOOOO

Epoca primitivă
(gândirea magică, arhaică)

Antichitatea
(rationalismul, empirismul)

Feudalismul
(cartesianismul, empirismul, pozitivismul)

Capitalismul/Socialismul
(existentialismul, c-fenomenologic)

Epoca modernă
(pozitivismul-logic)

Epoca postmodernă
(postpozitivismul)
7
5
Metodologia cercetării

CURENTE
Gândirea arhaică.

,,Ceea ce-i aici e pretutindeni, ceea ce nu-i aici nu-i nicăieri”.

(Vishva Sara Tantra)

,,Acolo unde era cuvântul totul era inteligibil, totul devenea posibil, acolo unde era
mintea nimic nu se împlinea, nimic nu era inteligibil, pentru că reflexiunea intimă
rămâne neinteligibilă”
(Satapadabrahmana)

Greek: γνῶθι σεαυτόν (gnōthi seauton) - know thyself - cunoaște-te pe tine însuți’’
(frontispiciul templului lui Apolo de la Delphi)

8
5
Metodologia cercetării

CURENTE
Raționalismul și empirismul au fost cele două curente antagonice care au
dominat perioada antichității.

Raționalismul

(Pythagoras, 570–495 BCE) a fost printre primii gânditori raționaliști care se

opuneau empirismului. Rațiunea și logica operează în absența simțurilor.
Raționaliștii văd cunoașterea a priori, ajungem la cunoaștere prin utilizarea
logicii și rațiunii, independent de experiența senzorială.

Empirismul

În schimb, empiriștii susțin că ideile sunt a posteriori, adică vin ca urmare a

experienței. Cunoașterea este derivată direct din experiență. Informația primită
prin simțuri este suportul logicii și rațiunii.
9
5
Metodologia cercetării

CURENTE
Cartezianismul

(René Descartes 31 March 1596 – 11 February 1650)

Propune o nouă metodă de analiză, care vede lumea ca obiecte sau seturi de
obiecte între care există interacțiuni. Propune îndoiala provizorie ca aspect
metodic, neîncrezîndu-te decât în evidențe.

"Cogito ergo sum"

"Je pense, donc je suis"
"I think, therefore I am"
Expresie celebră apărută în Discourse on the Method (1637) și apoi în
Principles of Philosophy (1644) apărută în versiunea originală în latină.

Mai important pare să fie faptul că Descartes este primul gânditor care a
susținut necesitatea dezvoltării științelor naturale.
10
5
Metodologia cercetării

CURENTE
Empirismul

John Locke (29 August 1632 – 28 October 1704)

Curent teoretic mai vechi, dar reluat în secolul al XVII-lea, care susține că
diversele forme de cunoaștere vine în mod primar prin experiența senzorială.
Accentuează rolul experienței senzoriale în cunoaștere, în elaborarea ideilor, în
experimente.

Empiriștii susțin că testarea teoriilor și a ipotezelor se face în lumea

observabilă, în lumea naturală, mai degrabă decât aprioric prin rațiune, intuiție
sau revelație.

11
5
Metodologia cercetării

CURENTE Pozitivismul

Susține că toată cunoașterea este autentică, indiferent de formă, dacă permite

întotdeauna verificarea și numai această cunoaștere validată este considerată
științifică. Primele manifestări ale pozitivismului sunt o consecință a influenței
iluministe.

Henri de Saint-Simon (1760–1825), Pierre-Simon Laplace (1749–1827) sau

Auguste Comte (1798–1857) susțineau că metoda științifică, interdependența
dintre teorie și observație, trebuie să înlocuiască metafizica în istoria gândirii.

Émile Durkheim (1858–1917) reformulează propunând pozitivismul sociologic

în sociologie.

În psihologie mișcarea pozitivistă a dezvoltat behaviorismul și operaționalismul.

12
5
Metodologia cercetării

CURENTE
Existentialismul

(Søren Kierkegaard - 5 May 1813 – 11 November 1855)

Considerat primul existențialist deși el nu a folosit termenul de existențialist în

ceea cel privește. Acesta propune un mod al fiecărui individ, de a fi responsabil
de sensul propriei vieți, de autenticitatea acesteia, fapt ce avea mai târziu să fie
denumit ,,atitudine existențială”.

Existențialismul a avut un puternic impact, ulterior, mai ales în rândul

psihologilor (F. Perls, V. Frankl, R. May, O. Rank etc.)

13
5
Metodologia cercetării

CURENTE
Curentul Fenomenologic

(Edmund Husserl, 1859 – 1938)

Propune un nou mod de a gândi, o altfel de metodă, una mereu nouă prin
deschiderea față de experiență, care este mereu alta, mereu nouă.

Preocuparea majoră converge asupra unei reflexii sistematice și asupra studierii

structurilor conștiinței și a fenomenelor care sunt evidențiabile în actul
conștientizării.

Acest tip de viziune se opune și se diferențiază astfel de cartezianism, fiind o

reacție față de limitele acestuia.

14
5
Metodologia cercetării

CURENTE
Pozitivismul logic

La începutul secolului XX apare o mișcare descendentă din tezele lui A. Comte

însă se dezvoltă independent, coagulându-se în așa numitul neopozitivism sau
pozitivismul logic. Mișcarea se reunește în Cercul de la Viena (Rudolf Carnap,
Philipp Frank, Hans Hahn, Otto Neurath, etc.) răspândindu-se apoi în Europa și
mai ales pe continentul american.
În viziunea pozitivistă numai afirmațiile verificabile, logic sau empiric, pot să
fie semnificative cognitiv.

Influența Cercului de la Viena asupra filosofiei și științei secolului XX a fost

imensă și a generat inclusiv eforturi ulterioare precum cele ale lui Willard Van
Orman Quine, ca răspuns la gândirea promovată de Cercul de la Viena.
Herbert Feigl și Kurt Gödel au fost doi eminenți studenți ai Universității din
Viena, în acele vremuri.
15
5
Metodologia cercetării

CURENTE
Postpozitivismul (postempirism)

Critici ale abordării pozitiviste au fost aduse de Karl Popper, Willard Van
Orman Quine și Thomas Kuhn, personalități care au influențat și condus spre
dezvoltarea ulterioară a postpositivismului.

Postpozitiviștii sustin că realitatea poate fi cunoscută doar parțial, imperfect și

probabilistic, mai mult decât atât, cunoștințele deja existente, teoriile, valorile
cercetătorilor pot influența realitatea observată.

 Iepurele (rabbit) sau Iepuritatea (rabbitness)

16
5
Metodologia cercetării

Clasificări ale tipurilor de cercetări

Cercetarea cantitativă / cercetare calitativă

Cercetare observațională / cercetare experimentală

Cercetare fundamentală / cercetare aplicată / cercetare de dezvoltare

17
5
Metodologia cercetării

Cercetarea cantitativă

Cercetarea cantitativă este asociată cu pozitivismul logic și postpozitivismul. În

marea majoritate a situațiilor cercetarea actuală se realizează sub paradigma
pozitivismului logic. Uneori este pus aproape semnul de egalitate, motiv pentru
care nu este necesară o altă paradigmă pentru acest tip de abordare.

Cercetarea cantitativă implică colectarea și convertirea datelor obiective într-o

formă numerică adecvată și compatibilă cu procedurile statistice menită să
genereze rezultate din care se vor extrage apoi concluziile. Contrastează cu
cercetarea calitativă dar se află într-o complementaritate cu aceasta.

Este larg răspândită azi în psihologie, economie, sociologie, etc. și mai puțin în
antropologie și istorie. Evident se regăsește în științele matematice și fizică
prin definiție.
18
5
Metodologia cercetării

Cercetarea calitativă

Cercetarea calitativă colectează informații de la cazurile particulare, gen studiu

de caz, iar cele mai generale concluzii se constituie, de fapt, în ipoteze,
cercetarea cantitativă urmând să verifice care dintre aceste ipoteze sunt
adevărate.

Cercetarea calitativă caută să descrie și să interpreteze realitatea cercetată. În

schimbul cifrelor sunt utilizate informații sub forma cuvintelor sau
reprezentărilor vizuale. Cercetătorul înregistrează, observă comportamentele
sau manifestările subiecților participanți.

19
5
Metodologia cercetării

Cercetarea observațională

Presupune colectarea de informații fără interferența sau intervenția

cercetătorului. Este o examinare a manifestărilor așa cum sunt, naturale,
inerente observatorului. Cercetătorul observă, măsoară, și înregistrează ceea ce
se întâmplă. Ulterior are loc analiza și elaborarea unor concluzii.

Cercetarea experimentală

Presupune setarea unor parametrii sau condiții, controlate de către cercetător, în

așa fel, încât acesta să fie capabil să determine un posibil efect. În acest mod
cercetătorul poate înțelege felul în care modificarea unor variabile poate
influența ceea ce se studiază sau dacă există o interacțiune între variabile.

20
5
Metodologia cercetării

Cercetarea fundamentală (basic research)

Scopul cercetătorului este să identifice sau să descopere ceea ce este
adevărat. Implică explorarea a ceea ce este necunoscut sau neînțeles.

Cercetarea aplicată (applied research)

Caută să utilizeze ceea ce este deja cunoscut pentru a soluționa probleme
sau pentru a obține soluții noi.

Cercetarea de dezvoltare (development research)

Este similară celei aplicate dar focalizarea este pe utilizarea a ceea ce
este cunoscut pentru a îmbunătății, pentru a extinde sau pentru a obține
tehnologii noi.

21
5
Metodologia cercetării

În psihologie cercetarea experimentală este legată de numele Wilhelm

Maximilian Wundt (16 August 1832 – 31 August 1920) -1879 prin
intermediul primul laborator de cercetări psihologice de la University of
Leipzig. De altfel, apariția psihologie ca știință independentă începe cu acest
tip de paradigme împrumutate de curentele și viziunile acelor vremuri.

În aceleași paradigme, în special pozitiviste, au apărut teorii și curente în

psihologie, precum behaviorismul, operaționalismul, gestaltismul. (John B.
Watson, B. F. Skinner, Wolfgang Köhler, Max Wertheimer, Kurt Koffka)

Evoluția psihologiei și metodologiei asociate a fost astfel din plin alimentată

de evoluția cercetării științifice din acele vremuri.

22
5
Metodologia cercetării

Reprezentanți ai cercetării în psihologie din România

- Cercetarea experimentală, C. R. Motru, Gh. Zapan, Florian

Ştefănescu-Goangă
- Cercetarea fundamentală (proceduri statistice), Gh. Zapan
- Cercetarea aplicată, P. Pufan, I.

23
5
Metodologia cercetării

Diferențele dintre științele clasice/realiste - științele sociale.

Obiectivitatea.
- Fizica, chimia, biologia, etc. au ca obiect de studiu realități palpabile,
obiectivabile relativ usor
- Psihologia, sociologia, antropologia, etc. au ca obiect de studiu o realitate
mai puțin palpabilă adesea redată de constructe teoretice.

Măsurarea
- Fizica, chimia, biologia, etc. folosesc instrumente de măsură sau aparatură
care identifică calitățile realităților investigate.
- Psihologia a folosit adesea instrumente teoretice, elaborate specific, care
caută să identifice și să aprecieze constructele teoretice invocate. Din
acest motiv au apărut cerințe obligatorii privind calitatea instrumentelor
utilizate, redate prin cerințe de validitate, fidelitate, sensibilitate.
24
5
Metodologia cercetării

Diferențele dintre științele clasice/realiste - științele sociale.

Concluzii

- În științe precum fizica, chimia, concluziile sunt clare, destul de precise,

imediate și relativ ușor generalizabile.

- În științele sociale concluziile sunt doar aproximative cu o probabilitatea

oscilând între 0,6-0,9.

25
5
Metodologia cercetării

Modelul general al unui proiect de Cercetare

Frankfort-Nachmias și Nachmias (2000)

– un model al etapelor cercetării

– pune accentul pe caracterul procesual ciclic

– scoate în evidență rolul central al Teoriei

– nu există o structură unică, valabilă pentru toți

cercetătorii și nici pentru toate cercetările

– modelul general are o valoare euristică,

orientativă

– nu este obligatoriu ca derularea

componentelor menționate să urmeze o cale
secvențială riguroasă

26
5
Metodologia cercetării

Teoria
În sens larg, teoria, reprezintă un grup coerent de propoziții/afirmații
general testate și considerate corecte și care pot fi utilizate drept
principii explicative sau care constituie suportul pentru predicția unor
fenomene/evenimente sau clase de fenomene/evenimente.

Reprezintă un set de relații între caracteristicile realităților

observabile, care se regăsește deopotrivă și în relația dintre
simbolurile sau entitățile formale corespunzătoare/asociate.

O teorie se numește nedeterminată dacă în ciuda evidențelor care

susțin teoria, există o teorie rivală care este inconsistentă cu aceasta,
dar care de asemenea este susținută în aceeași măsură de evidențe.

27
5
Metodologia cercetării

Teoria
Teoria Științifică
Este o explicație bine fundamentată și consistentă a unor aspecte observabile, bazate
pe un corp de fapte care au fost confirmate în mod repetat prin observații și
experimente. Teoriile trebuie să întrunească condiții de testabilitate predictivă
consistentă asupra unor arii de aplicabilitate științifică, aducând evidențe puternice în
favoarea ei din surse multiple și independente.

Puterea unei teorii este determinată de diversitatea de fenomene pe care aceasta le

poate explica și care se măsoară prin capacitatea acesteia de a conduce la predicții
falsificabile în raport cu acea realitate explicată. Verificabilitatea este un criteriu
pentru semnificație, pe când falsificabilitatea un criteriu de demarcație/delimitare.
Orice teorie poate fi la un moment dat ajustată sau chiar substituită dacă evidențele o
cer sau dacă capacitatea sa predictivă se îmbunătățește.
Rolul teoriei este de a fundamenta cunoașterea pentru ca aceasta să poată sporii în
timp asigurând în același timp suportul pentru dezvoltarea tehnologică.
28
5
Metodologia cercetării

Teoria
Explicația științifică
- consecință rațională ce rezultă ca urmare a testării unor ipoteze.
Modelul teoretic
- un set de cunoștințe între care există o relaționare coerentă
Teoria
- un corp de cunoștințe consistente, verificabile rațional sau empiric.
Metateoria
- teorie care are ca obiect de studiu o teorie deja existentă.
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Axioma
- afirmație considerată adevărată, deși nedemonstrabilă și nefalsificabilă.
Teorema
- consecință logică deductivă/inductivă ce pleacă de la afirmații adevărate sau
deja demonstrate.
29
5
Metodologia cercetării

Teoria

Teorie vs. model teoretic

1. Atât modelul teoretic cat și teoria oferă posibile explicații asupra

fenomenelor, aspectelor investigate.
2. Modelul poate servi ca structura pentru o formulare pas cu pas a unei teorii.
3. Teoria poate fi la rândul ei o bază pentru crearea unui model teoretic.
4. Modelele pot să fie utilizate ca instrumente în verificare teoriilor

30
5
Metodologia cercetării

Teoria
Exemple de teorii Exemple de teorii Exemple de teorii
Științe naturiste Științe sociale și comportamentale Arta

Fizica Educație Pictură

- Teoria gravitației - Teoria inteligențelor multiple - Teoria compoziției
- Teoria relativității - Teoria educației progresive - Teoria percepției vizuale
Astronomie Psihologie
- Big Bang - Teoria Schachter–Singer, (teoria
bifactorială a emoției)
- Teoria disonanței cognitive
- Teoria profeției autoîmplinite
(Self-fulfilling prophecy theory)
- Teoria atașamentului
- Teoria obedienței față de
autoritate
- Teoria învățării sociale

31
5
Metodologia cercetării

32
5
Metodologia cercetării

Sarcini de lucru: (2 h)

1. Sarcina de grup.

Listati individual, apoi sistematizați împreună teoriile din psihologie pe care vi le aduceți aminte. Criteriile de
sistematizare sunt alese de student.

1. În diade

Imaginați și apoi elaborați un model de cercetare, fără a ține cont de resursele financiare necesare. (obiective,
ipoteze, instrumente, metode, tipuri de analize, etc.)

1. Individual

Plecând de la 3 proceduri statistice, construiți un model de cercetare care sa se finalizeze cu acea procedura
statistica.

Ex.
a. ANOVA simplă,
b. Corelație bivariata,
c. Testul χ2 de asociere
33
5