Managementul informaţiilor

şi al învăţării
Managementul informaţiilor se referă la identificarea,
evaluarea şi utilizarea adecvată a informaţiilor pe care le
avem la dispoziţie la un moment dat, pentru a rezolva
probleme şi a lua decizii optime.
Principalele abilităţi care permit explorarea eficientă a
informaţiilor vizează:
1. identificarea surselor utile de informaţie şi descoperirea în
cadrul acestora a informaţiilor relevante pentru o sarcină dată
– abilităţi de identificare / căutare a informaţiilor;
2. evaluarea calităţii informaţiilor şi identificarea surselor de
distorsiune – abilităţi de evaluare şi prelucrare a informaţiei;
3. utilizarea informaţiei în rezolvarea de probleme şi în luarea de
decizii – abilităţi de utilizare eficientă a informaţiei;
1. Căutarea informaţiilor presupune identificarea surselor utile de informaţie
şi descoperirea în cadrul acestora a informaţiilor relevante pentru o sarcină
dată. Strategiile de căutare a informaţiilor sunt cu atât mai importante cu
cât sursele de informaţie disponibile se diversifică, iar deciziile implică în
general combinarea informaţiilor provenind din aceste surse.

 Tipuri de informaţie (în funcţie de suportul comunicării):

- informaţie pe suport scris (cărţi, reviste, broşuri, culegeri de texte şi
exerciţii, pliante)
- informaţia orală (participare la prelegeri, cursuri, întâlniri pentru discuţii)
- în format electronic (accesată prin intermediul computerului: pe suport
magnetic – CD, dischete, DVD, fie prin internet)

 Surse de informare:
- surse formale: manualele şcolare, bibliotecile (reale sau virtuale),
programele mass-media educative;
- surse informale: emisiunile de divertisment, experienţa directă, reţeaua
socială (prieteni, rude, specialişti într-un domeniu);
 Strategii de căutare a informaţiei

Cea mai eficientă este tehnica celor 6 paşi:

1. definirea sarcinii (care este sarcina mea propriu zisă?, ce tip de informaţie
îmi este utilă pentru realizarea sarcinii?)
2. identificarea surselor (ce surse posibile mi-ar fi de ajutor în rezolvarea
sarcinii?, care surse sunt disponibile/potrivite pentru a le folosi?, care este
cea mai utilă?)
3. localizarea surselor şi accesarea lor (unde găsesc sursele şi cum le
folosesc?, sursele sunt prea multa sau prea puţine?, găsirea informaţiei în
cadrul fiecărei surse identificate?)
4. utilizarea informaţiei (ce pot folosi din aceste surse?, cum mă asigur că
valorific din plin ceea ce utilizez?)
5. sintetizarea informaţiilor
6. evaluarea (am îndeplinit toate cerinţele sarcinii? Cum aş putea îmbunătăţii
procesul de căutare pe viitor a informaţiilor?)
2. Evaluarea şi prelucrarea informaţiilor.
- când oamenii au abilităţile şi motivaţia necesară pentru a prelucra informaţia
primită (ex. sunt interesaţi să înţeleagă un fenomen, trebuie să ia o decizie pe
termen lung, etc.) se vor gândi critic la mesaj, îl vor evalua raţional şi se vor lăsa
convinşi de puterea argumentelor;
- când oamenii nu au abilităţile necesare sau motivaţia de a prelucra informaţia
primită (ex. nu realizează o sarcină interesantă pentru ei, problema nu îi afectează
în mod direct sau sunt grăbiţi, etc.) nu se vor gândi cu grijă la cele recepţionate şi
se vor lăsa convinşi de alte elemente decât puterea argumentelor;
Aspectele care influenţează prelucrarea informaţiei ţin de:
- sursa din care provine informaţia:
 credibilitatea sursei
 atractivitatea sursei
- forma mesajului
 lungimea mesajului
 discrepanţa faţă de părerea iniţială a auditorului
 ameninţările
 trăirile pozitive asociate
- caracteristicile persoanei
 tipul de argumente preferate
 valorile persoanei
3. Utilizarea informaţiilor

Informaţiile pot fi utilizate în măsura în care ele sunt transformate în cunoştinţe.

Informaţiile pot deveni cunoştinţe atunci când sunt interpretate într-un anumit
context. Una şi aceeaşi informaţie poate furniza cunoştinţe diferite în contexte
diferite.
Existenţa cunoştinţelor este condiţionată de operarea cu nişte unităţi inferioare cu
care operează orice sistem cognitiv.
cunoştinţe

informaţii
context
date
- datele sunt simboluri care există pur şi simplu şi nu au o semnificaţie în sine,
ele reprezintă un fapt sau o stare a unui eveniment. Datele sunt informaţii
potenţiale.
- informaţiile sunt date prelucrate, înzestrate cu o anumită semnificaţie şi sens
prin raportarea lor la alte date sau cunoştinţe.
- cunoştinţele sunt conţinuturi informaţionale cărora li se poate adăuga o
valoare de adevăr.
 Tehnologia informatică şi de comunicare (TIC)
Produsele societăţii informaţionale (internet, e-mail, web site-uri, calculatoare)au
devenit obiecte de largă utilizare deoarece asigură o comunicare mai rapidă şi
asigură accesul la un volum mare de informaţii.
Funcţiile TIC:
- susţinerea proceselor de informare
- facilitarea comunicării interumane

avantaje
- facilitarea comunicării la distanţă
(e-mail, chat-room)
- stocarea şi organizarea informaţiilor
- acces la surse variate de informaţii
- biblioteci virtuale, site-uri, soft-uri
educaţionale
- e-learning
dezavantaje
- dependenţă de tehnologie
- confidenţialitatea informaţiilor nu poate fi pe
deplin asigurată
- securitatea informaţiilor – pirateria
- acces contracost la informaţiile valoroase
- pierderea caracterului personal al relaţiilor
umane
Rezolvarea de probleme
- este una dintre cele mai importante abilităţi necesare în dezvoltarea personală
a copiilor şi adolescenţilor, permiţându-le să facă faţă într-un mod eficient
unor situaţii problemă cum ar fi: susţinerea unui examen, indecizia în alegerea
unei specializări la terminarea liceului, respingerea de către colegi, izolarea în
clasă, evitarea implicării în comportamente de risc.

Problema este definită ca diferenţa între starea curentă şi o stare dorită,

diferenţă care nu este depăşită spontan datorită existenţei unor obstacole:
obiective (condiţii fizice, sociale) sau subiective (expectanţe nerealiste, absenţa
informaţiilor).

Etapele rezolvării de probleme:

 recunoaşterea problemei
 definirea problemei
 căutarea unor soluţii alternative
 luarea deciziei
 aplicarea soluţiei alese
 evaluarea consecinţelor
Luarea de decizii
- reprezintă procesul de selectare a unei alternative dintr-o mulţime de
variante disponibile la un moment dat.

Modul în care luăm decizii ne defineşte stilul decizional. Acesta poate fi:
- raţional – analizarea logică a alternativilor;
- intuitiv – utilizarea unor strategii personale (intuiţie, bănuieli, superstiţii);
- dependent – căutarea de sprijin din partea altor persoane;
- evitant – evitarea situaţiilor decizionale, chiar şi atunci când alternativele
sunt clar specificate;

Decizia nu este altceva decât reducerea căutării de informaţii la o mulţime

finită de alternative dintre care, pe baza evaluării, se alege pe cea care
asigură o potrivire maximă între cele două componente.
Managementul învăţării
 presupune autoreglarea de către elev a propriei învăţării.
Autoreglarea învăţării cuprinde aspecte motivaţionale (cogniţii, emoţii şi
comportamente de iniţiere, direcţionare şi menţinere a motivaţiei pentru învăţare)
şi aspecte strategice (tehnici şi strategii utilizate pentru creşterea eficienţei
învăţării).
Motivaţia pentru învăţare este rezultanta unui complex de factori culturali,
contextuali şi individuali.
Factori culturali – norme şi valori referitoare la învăţare, care adesea
influenţează implicit atitudinea şi comportamentul elevului. Diferenţele dintre
culturi se găsesc la nivelul:
- valorii acordate învăţării de tip şcolar;
- tipurilor de interacţiune pe care le încurajează în activitatea de învăţare
(cooperare sau competiţie);
- concepţiilor despre competenţă;
- experienţelor de învăţare asigurate (posibilitatea de a folosi cunoştinţele în
cadrul unor activităţi practice);
Factori contextuali (legaţi în special de mediul educaţional)
- tipul de sarcini şcolare (cu cât sarcina este mai aproape de interesele sau
preocupările cotidiene ale elevilor, cu atât este mai antrenantă);
- autonomia (oportunităţile oferite elevilor de a lua iniţiative sau pentru a
deveni responsabili în procesul de învăţare);
- recunoaşterea (vizează utilizarea formală şi informală a recompenselor,
care au consecinţe pozitive asupra interesului pentru învăţare, asupra
sentimentelor de satisfacţie şi autovalorizare);
- munca în grup (cooperarea generează o interacţiune pozitivă şi o
motivaţie de învăţare pe termen lung);
- evaluarea (modul în care profesorul notează elevii influenţează modul în
care aceştia învaţă şi ce anume învaţă. Dacă profesorul evaluează cantitatea
de informaţie reţinută de elev, atunci acesta va utiliza tehnici de memorare
a informaţiei, dar dacă profesorul evaluează în ce măsură elevul poate
utiliza informaţia pentru rezolvarea de probleme, atunci acesta va prelucra
în adâncime informaţia);
Factori individuali

- valoarea acordată sarcinii de învăţare de către elev – este în strânsă

legătură cu scopurile de învăţare ale elevilor. Valoarea sarcinii va fi mare
dacă sarcina de învăţare este în concordanţă cu scopurile elevului şi va fi
mică dacă ele sunt divergente;
- expectanţele legate de rezultatele învăţării: convingerile despre
autoeficacitate, convingerile despre controlul asupra învăţării (adică
măsura în care rezultatul obţinut depinde de ei), atribuirile pe care elevii le
dau cauzelor succeselor şi insucceselor (elevii atribuie succesul şi eşecul în
învăţare abilităţilor de care dispun, efortului depus, dificultăţii sarcinii sau
norocului/şansei);
- reacţiile emoţionale legate de sarcinile de învăţare;
 Strategii de învăţare
1. strategii de elaborare asupra materialului.
Elaborarea – utilizarea cunoştinţelor anterioare pentru interpretarea şi îmbogăţirea
materialului ce trebuie învăţat, cu scopul de a-l înţelege.
Strategii de elaborare a materialului:
• Gândirea critică – a interacţiona cu materialul de învăţat în mod activ, a obţine,
interpreta şi evalua informaţia conţinută în material, presupune formularea de
întrebări la adresa textului.
• Monitorizarea învăţării – a verifica sistematic gradul de înţelegere şi integrare a
ideilor conţinute în text.
• Mnemotehnicile (strategii de memorare) – sprijină fixarea informaţiilor şi accesul
la cunoştinţe.
2. strategii de organizare a materialului.
Organizarea materialului – gruparea informaţiilor în categorii şi structuri pentru a
asigura o mai bună memorare a materialului.
Tehnici de organizare a materialului:
• Sublinierea
• Luarea de notiţe
• Reprezentările grafice prin hărţi conceptuale, diagrame şi tabele
3. stiluri de învăţare – preferinţa constantă pentru anumite tehnici şi strategii de învăţare
– cunoaşterea stilului propriu de învăţare permite adaptarea sarcinilor şcolare la
preferinţele individuale şi asigură creşterea eficienţei învăţării.
- în funcţie de modalitatea senzorială în care persoanele preferă să li se ofere informaţia
şi să opereze asupra ei, distingem trei stiluri de învăţare: vizual, auditiv, kinestezic.
O persoană poate opera cu toate cele trei modalităţi senzoriale, dar de regulă preferă
una sau două dintre aceste modalităţi.
- tipurile de inteligenţă oferă de asemenea o modalitate de identificare şi explorare a
stilului propriu de învăţare. Au fost identificate şapte tipuri de inteligenţă: inteligenţă
muzicală, kinestezică, lingvistică, logico-matematică, spaţială, interpersonală,
intrapersonală.
4. abilităţi generale de valorificare a sesiunilor de învăţare – organizarea şi planificarea
timpului de studiu.
- organizarea şi planificarea timpului de studiu, prin:
• Stabilirea scopurilor
• Identificarea priorităţilor
• identificarea modalităţilor actuale de utilizare a timpului
• Planificarea studiului
• Identificarea dificultăţilor care pot apărea în aplicarea planului/programului
• Punerea în practică a programului. Automonitorizarea
- creativitatea – capacitatea de a identifica probleme şi de a găsi soluţii cât mai diferite
de cele existente
OBIECTIV CADRU pentru clasele I-IV
 Dobândirea abilităţilor de utilizare a
informaţiilor în procesul de învăţare

VALORI ŞI ATITUDINI
 Valorizarea critică şi selectivă a informaţiilor;
 Adaptare şi deschidere la noi tipuri de învăţare;
Obiectiv de referinţă Teme / conţinuturi Clasa Clasa Clasa Clasa
a I-a a II-a a III-a a IV-a

1. să se familiarizeze cu noţiunile de Managementul informaţiilor X

învăţare şi informare specifice - tipuri de informaţii (după suportul comunicării): scrisă, orală, electronică
intrării în nivelul primar
2. să exemplifice tipuri de informaţii Învăţare eficientă X
- activităţile specifice desfăşurate la grădiniţă / activităţile obligatorii la nivelul primar – asemănări şi
deosebiri

- tipuri de activităţi (învăţare, joc, relaxare) X

1. să compare diferite surse de Managementul informaţiilor X

informare - surse de informare pentru activitatea şcolară: biblioteci, librării, muzee, centre de informare pe
2. să identifice tehnici simple de diferite tematici, cabinete de consiliere, persoane – resursă, mass- media, internet – diferenţe între
învăţare sursele de informare

Învăţare eficientă X
- cum învăţăm? Învăţarea în accepţiunea largă – modalităţi generale de învăţare a unor
comportamente la şcoală sau în societate: imitaţia, exemplul celorlalţi, repetiţia, încercare şi eroare

1. să selecteze diferite tipuri de Managementul informaţiilor X

informaţii necesare în activitatea de - criterii de selectare a informaţiei: veridicitatea şi autoritatea sursei
învăţare
2. să exerseze abilităţi de planificare
a învăţării
Învăţare eficientă X
- planificarea învăţării: obiective săptămânale, orarul unei zile, planul de lucru, stabilirea termenelor

1. să explice necesitatea utilizării Managementul informaţiilor X

TIC (tehnologii informatice şi de
comunicare) în colectarea
informaţiilor cu privire la învăţare şi
carieră
2. să identifice condiţiile optime
pentru învăţare eficientă
- utilizarea TIC în colectarea informaţiilor cu privire la carieră: criterii simple de colectare a
informaţiilor cu privire la carieră cu ajutorul TIC (identificarea cuvintelor cheie, utilizarea unui
motor de căutare, localizarea informaţiilor)
Învăţare eficientă X
- învăţarea în sens restrâns – condiţiile optime pentru învăţare eficientă:
-- deprinderi eficiente de studiu: organizarea conţinuturilor de învăţare, dozarea efortului şi a
perioadelor de relaxare/odihnă
-- disciplina învăţării: implicare, perseverenţă, responsabilitate, asumarea sarcinilor de lucru
-- condiţii interne/externe: mediul de învăţare (spaţiu, ambient), stare personală de sănătate
Exemple de activităţi de învăţare:
De ce învăţ ? – se anunţă elevii că în cadrul acestei activităţii vor identifica câteva dintre motivele
pentru care învaţă, se explică elevilor termenul de motiv şi se cere să dea exemple. Se împarte
fişa de lucru “De ce învăţ ?” şi sunt rugaţi să coloreze cercurile în care sunt scrise motivele
pentru care învaţă ei. Fiecare elev va realiza un clasament al motivelor, urmând ca în
continuare să discute cu colegul de bancă clasamentul realizat, după care vor împărtăşi întregii
clase ideile discutate în perechi. În continuare se accentuează importanţa identificării
motivelor care stau la baza învăţării, precum şi de ce anume acestea diferă de la un elev la
altul.
Să ne imaginăm – se împart elevii în patru grupe, fiecare grupă trebuie să găsească cel puţin cinci
întrebuinţări neobişnuite pentru diverse obiecte: portocală, batistă, liniar, cărămidă, creion.
Fiecare grupă desemnează un reprezentant care prezintă şi argumentează întrebuinţările găsite
pentru cele cinci obiecte. Se notează pe tablă întrebuinţările găsite, şi împreună cu elevii se
desemnează grupa cea mai creativă, care a găsit întrebuinţări diferite, neobişnuite şi posibile
pentru obiectele propuse. Se accentuează gradul în care ne ajută creativitatea în realizarea unor
activităţii.
Cum îmi caut informaţiile necesare? – se cere elevilor să îşi aleagă un animal preferat, să caute
cât mai multe surse de informare şi să completeze cu informaţii noi ceea ce ştiau deja despre
animalul respectiv. Elevii vor completa fişa de lucru “Cum îmi caut informaţiile necesare?”,
după care vor lucra în perechi pentru a observa asemănările şi deosebirile legate de modul în
care au căutat informaţiile. În continuare se prezintă asemănările şi deosebirile în faţa clasei,
accentuându-se importanţa utilizării unor surse diferite de informaţii, dificultăţile întâmpinate
în căutarea informaţiilor, persoanele la care au putut apela.
Exemple de activităţi de învăţare:
Ce obiecte iau cu mine pe insulă? – elevilor li se spune că vor trebui să aleagă mai
multe obiecte utile supravieţuirii pe o insulă despre care nu se ştie nimic. Se
împarte fişa de lucru “Ce obiecte iau cu mine pe insulă?”, rugându-i să
argumenteze fiecare obiect ales. Se cere elevilor să compare soluţiile oferite cu
colegul de bancă, să discute diferenţele şi să aleagă cinci dintre obiectele propuse
de ei pentru a le lua împreună pe insulă. Toate soluţiile se notează pe tablă şi
împreună cu elevii sunt analizate soluţiile oferite, urmând ca în continuare să se
aleagă cinci obiecte, care li se par acum ca fiind cele mai utile. Se discută în ce
măsură diferă soluţia individuală de soluţia grupului.
Cum îmi organizez timpul? – cereţi elevilor să-şi noteze, pe parcursul unei săptămâni
ce au făcut în fiecare zi, să redea în detaliu toate activităţile desfăşurate, notând în
acelaşi timp şi timpul petrecut pentru fiecare activitate în parte. Se oferă ca model
fişa “Cum îmi organizez timpul?”. Se împart elevii în perechi şi li se cere să
analizeze modul de organizare a timpului, să identifice activităţile care le ocupă cel
mai mult timp, dificultăţile întâmpinate în organizarea timpului şi să găsească
modalităţi de îmbunătăţire a acestuia. Se discută cu întreaga clasă avantajele
observării modului de organizare a timpului, precum şi despre dificultăţile care
apar în organizarea activităţilor zilnice.
Exemple de activităţi de învăţare:
Cum rezolv problema? – fiecare elev va primi fişa de lucru, urmând ca individual, să
găsească soluţii pentru problema prezentă şi să le noteze pe fişă. Elevii se grupează
în perechi pentru a-şi prezenta şi argumenta reciproc soluţiile, încurajându-i să
analizeze care este soluţia cea mai bună dintre cele prezentate şi să argumenteze
alegerea făcută. Soluţiile identificate sunt prezentate în faţa clasei, punându-se
accent pe consecinţele care decurg în urma unei decizii.
Înţeleg ce citesc? – se alege o povestioară sau un text ştiinţific, maxim o pagină, şi se
notează pe cartonaşe. Se împarte elevilor cartonaşul cu textul selectat şi se solicită,
ca fiecare să noteze pe o parte a cartonaşului o propoziţie referitoare la text, iar pe
cealaltă parte o întrebare care să se refere la un aspect al textului, altul decât cel
scris deja. Rugaţi elevii să dea cartonaşul colegului din spate care va răspunde la
întrebarea scrisă şi va formula o întrebare pentru propoziţia găsită. Se solicită
elevilor să prezinte întrebările şi răspunsurile găsite, urmând a fi discutată
corectitudinea şi relevanţa lor pentru înţelegerea textului citit. Se discută cu elevii
importanţa formulării întrebărilor pentru înţelegerea textelor, modul de formulare a
întrebărilor pentru a uşura înţelegerea textului.
OBIECTIV CADRU
pentru clasele V-VIII
 Dobândirea abilităţilor de utilizare a
informaţiilor în procesul de învăţare

VALORI ŞI ATITUDINI
 Valorizarea critică şi selectivă a informaţiilor;
 Adaptare şi deschidere la noi tipuri de învăţare;
Obiectiv de referinţă Teme / conţinuturi Clasa Clasa Clasa a Clasa
a V-a a VI-a VII-a a VIII-a

1. să acceseze diferite surse de Managementul informaţiilor X

informaţii privind activitatea de
învăţare – acomodare în clasa a V-a
2. să analizeze factorii favorizanţi
ai învăţării
- modalităţi de găsire a informaţiilor. Importanţa informaţiilor în procesul de
cunoaştere, învăţare – acomodare
Învăţare eficientă X
- factorii favorizanţi / frenatori ai învăţării: clasificare şi analiză (interni – externi,
sociali, culturali, personali, contextuali)

1. să exerseze abilităţi de Managementul informaţiilor X

prezentare a informaţiilor - tehnici de prezentare a informaţiilor: oral, scris, cu utilizarea mijloacelor audio –
2. să identifice stilul propriu de video (retroproiector, video - proiector, video – conferinţă), cu sprijinul limbajului
învăţare non-verbal şi para-verbal. Avantaje şi limite ale fiecărei tehnici. Prezentarea
informaţiilor pentru diferite grupuri de audienţă.

Învăţare eficientă X
- stiluri de învăţare: vizual, auditiv, kinestezic – caracteristici. Criterii de
identificare a stilului propriu de învăţare

1. să analizeze sursele de informare Managementul informaţiilor X

cu privire la ofertele educaţionale
după finalizarea clasei a VIII-a
2. să aplice elemente de
management al timpului pentru
succesul în învăţarea şcolară
3. să aplice tehnici creative în
învăţare
- surse de informare cu privire la tipurile de liceu / şcoli de arte şi meserii care pot fi
alese după finalizarea clasei a VIII-a: publicaţii, site-uri web, baze de date, târguri
de oferte educaţionale. Avantaje şi dezavantaje ale acestora
Învăţare eficientă X
- elemente de management al timpului. Strategii eficiente de management al
timpului. Adaptarea la presiunea timpului

- succes în învăţarea şcolară. Motivaţia pentru obţinerea succesului în învăţarea X

şcolară.

- creativitatea: factorii facilitatori / frenatori ai creativităţii. Tehnici de stimulare a X

creativităţii

1. să utilizeze TIC (tehnologii Managementul informaţiilor X

informatice şi de comunicare)
pentru documentarea privind
opţiunile pentru clasa a IX-a
2. să aplice tehnici ale gândirii
critice
- cum mă ajută calculatorul / internet-ul în găsirea şcolii pe care vreau să o urmez.
Avantaje şi limite ale utilizării TIC pentru informarea cu privire la opţiunile pentru
clasa a IX-a. evaluarea rezultatelor activităţii de căutare de informaţii cu ajutorul
TIC
Învăţare eficientă X
- gândirea critică şi auto-control asupra propriei învăţării
Exemple de activităţi de învăţare:
Colţul de documentare – iniţiaţi o discuţie cu elevii referitor la informaţii / teme noi de interes pe
care le-au descoperit din diverse surse: reviste, emisiuni radio sau TV. Propuneţi realizarea a
trei colţuri de informare pe teme alese de ei, selectaţi 3 teme pe care ar dori să le aprofundeze şi
împărţiţi clasa în 3 grupe, în funcţie de tema de interes. Rugaţi elevii ca pe perioada a 2
săptămâni să adune cât mai multe informaţii pe temele respective, din cât mai multe surse
posibile. Cereţi elevilor să dea exemple de surse de informare şi sugeraţi-le să noteze pe fişa de
lucru “Colţul de documentare” toate sursele pe care le-au utilizat pentru a aduna informaţiile.
Fiecare grupă îşi va desemna un reprezentant care va prezenta colţul de documentare realizat
cu cele mai relevante informaţii pe care le-au obţinut şi sursa de informare. Încuraja-ţi elevii
din celelalte grupe să pună întrebări. Discutaţi utilitatea surselor pentru tema de informare
selectată. Puneţi accentul pe avantajele şi dezavantajele utilizării diferitelor surse de informare,
care sunt cele mai noi / rapide surse de informare, care dintre sursele de informare sunt mai
importante / credibile.
Internetul: avantaje şi dezavantaje – cereţi elevilor să dea exemple de utilizări ale internetului.
Notaţi pe tablă funcţiile principale identificate. Cereţi fiecărui elev să aleagă una din funcţiile
notate, şi grupaţi-i, pe baza alegerii făcute, pe grupe. Fiecare grupă va primi fişa de lucru
“Internetul: avantaje şi dezavantaje” şi vor încerca să găsească câteva avantaje şi dezavantaje
ale utilizării internetului pentru realizarea sarcinilor şcolare, prin prisma funcţiei alese. Fiecare
grupă va prezenta avantajele şi dezavantajele identificate. Discutaţi despre tipurile de activităţi
şcolare în care internetul este util, cereţi elevilor să dea exemple de sarcini realizate cu ajutorul
internetului, respectiv sarcini realizate fără implicarea internetului.
Exemple de activităţi de învăţare:
Cum învăţ? – cereţi elevilor să realizeze o listă cu sarcini de învăţare pe care le au la: limba
română, matematică, geografie şi istorie. Se împarte clasa în 4 grupe, fiecare grupă extrage un
bileţel pe care e notat una dintre cele 4 discipline. Cereţi elevilor să găsească sarcini specifice
şi strategii de învăţare pentru disciplina menţionată pe bileţelul extras şi să le noteze pe fişa de
lucru. Oferiţi exemple de strategii de învăţare pentru a fi siguri că elevii au înţeles ce au de
făcut. Discutaţi cu elevii răspunsurile date şi notaţi pe tablă strategiile identificate de aceştia.
Analizaţi metodele utilizate, discutaţi cum îşi pot îmbunătăţi strategiile de învăţare.
Soluţii creative – elevii vor avea sarcina de a găsi modalităţi de îmbunătăţire a unui produs (ex.
telefon mobil). Se împart elevii în grupuri de 3-5 şi li se cere să dea soluţii luând în
considerare următoarele întrebări: Ce s-ar putea adăuga? Ce s-ar putea elimina? Ce materiale
pot fi înlocuite? Ce altă întrebuinţare i-am putea găsi? Cum s-ar putea mări/micşora? Cereţi
elevilor să grupeze soluţiile în funcţie de: soluţii estetice, economice, tehnice. Discutaţi despre
rolul întrebărilor în dezvoltarea creativităţii şi despre ce înseamnă o soluţie creativă.
Revista noastră – comunicaţi elevilor că vor avea sarcina să elaboreze o revistă şi să o promoveze
prin diferite mijloace. Se împart elevii în patru grupe, fiecare având sarcina de a rezolva
următoarele probleme: prima grupă - să găsească cât mai multe rubrici prin care să crească
interesul cititorilor, grupa a doua – să conceapă o rubrică pentru adolescenţi, a treia grupă – să
construiască o reclamă pentru promovarea revistei, grupa a patra – să găsească cât mai multe
titluri senzaţionale care să atragă atenţia cititorilor. Analizaţi împreună cu elevii soluţiile
propuse şi realizaţi un top al celor mai creative soluţii.
Exemple de activităţi de învăţare:
Ce stil de învăţare am – se împarte elevilor fişa de lucru “Inventarul stilurilor de învăţare” şi se
cere să noteze cu “X” în căsuţa corespunzătoare descrierii stilului propriu de învăţare. După
completare , elevii îşi vor calcula scorurile obţinute astfel: se încercuieşte, în fiecare domeniu,
numărul întrebărilor la care răspunsul a fost DA, se calculează totalul întrebărilor încercuite în
fiecare domeniu, se identifică stilul de învăţare preferat (punctajul cel mai ridicat). Întrebările
care corespund stilurilor de învăţare: vizual – 3, 4, 6, 7, 9, 13, 16, 20, 22, 32, 39, 43, 44, 48,
49, 51, 52, 54; auditiv – 1, 2, 8, 10, 11, 12, 14, 24, 26, 28, 34, 35, 36, 40, 41, 45, 47, 50;
kinestezic: 5, 15, 17, 18, 19, 21, 23, 25, 27, 29, 30, 31, 33, 37, 38, 42, 46, 53. Analizaţi
împreună cu elevii rezultatele obţinute, discutaţi importanţa identificării stilului de învăţare.
Strategiile mele de învăţare – se împart elevii în 3 grupe în funcţie de stilul de învăţare dominant
(vizual, auditiv, kinestezic) şi se cere să realizeze o listă cât mai cuprinzătoare cu strategii
concrete pe care le folosesc în învăţare. Fiecare grupă prezintă lista cu strategiile de învăţare
utilizate. Comparaţi strategiile utilizate în cadrul stilurilor de învăţare şi discutaţi eficienţa lor.
Evidenţiaţi rolul strategiilor de învăţare şi importanţa utilizării unor strategii de învăţare
adecvate stilului de învăţare.
De ce învăţ? – identificaţi împreună cu elevii motive care îi determină să înveţe şi notaţi-le pe
tablă. Explicaţi că motivaţia pentru învăţare este determinată de mai mulţi factori. Cereţi
elevilor să evalueze importanţa pentru ei a motivelor notate pe tablă, să realizeze o ierarhie
proprie a motivelor şi să o discute cu colegul de bancă. Analizaţi împreună cu elevii ierarhiile
de motive, discutaţi despre importanţa identificării motivelor care determină elevii să înveţe,
din ce cauză diferă motivele de la un elev la altul.
Competenţe generale
pentru clasele IX - XII
 Utilizarea adecvată a informaţiilor despre
educaţie şi muncă pentru obţinerea
performanţei şi succesului

VALORI ŞI ATITUDINI
 Valorizarea critică şi selectivă a informaţiilor;
 Adaptare şi deschidere la noi tipuri de învăţare;
Obiectiv de referinţă
1. demonstrarea abilităţilor de
utilizare a variatelor resurse
pentru găsirea informaţiilor cu
privire la învăţare, muncă şi
carieră
2. explicarea necesităţii şi
avantajelor învăţării permanente
1. exersarea deprinderilor de
utilizare TIC (tehnologii
informatice şi de comunicare)
pentru clarificarea traseului
educaţional şi profesional
2. argumentarea importanţei
stilurilor de învăţare în obţinerea
performanţei şcolare
1. analizarea obstacolelor şi
dificultăţilor în colectarea
informaţiilor despre învăţare,
muncă şi carieră
2. analizarea relaţiei dintre
performanţele şcolare şi succesul
în viaţa personală şi profesională
1. demonstrarea abilităţilor de
utilizare eficientă a diferitelor
resurse pentru a localiza, selecta
şi evalua informaţiile legate de
învăţare, muncă şi carieră
2. aplicarea abilităţilor de
învăţare permanentă , critică,
formativă, creativă şi eficientă, în
vederea viitoarei reuşite
personale şi profesionale
Teme / conţinuturi Clasa Clasa Clasa Clasa
a IX-a a X-a a XI-a a XII-a
Managementul informaţiilor X
- resurse de informare cu privire la învăţare, muncă şi carieră: profile ocupaţionale, Clasificarea
Ocupaţiilor din România, surse de informare privind educaţia şi piaţa muncii: MEC, ISE, CNROP,
MMSSF, agenţii de ocupare, agenţii de plasament, publicaţii, portaluri europene (PLOTEUS, Fit
for Europe), reţele de consiliere (pre-universitare, universitare, Infotin, din cadrul AMOFM),
pagini web ale UE, SOCRATES, Leonardo. Calitatea informaţiei oferite: tipuri de informaţii,
actualitatea, veridicitatea informaţiilor
Managementul învăţării X
- învăţare permanentă: caracteristici, reglementări europene şi naţionale, avantaje şi dezavantaje,
necesitate, importanţă
Managementul informaţiilor X
- căutarea informaţiilor despre învăţare, muncă şi carieră pe internet: utilizarea computerului şi a
mijloacelor multimedia
- E-learning-ul ca sistem educaţional alternativ. Învăţarea on-line: avantaje şi limite X
Managementul învăţării X
- performanţă şcolară, succes şcolar: definiţii, caracteristici, factori favorizanţi / frenatori. Rolul şi
importanţa stilurilor de învăţare în performanţa şcolară. Flexibilitatea cognitivă în optimizarea
învăţării
Managementul informaţiilor X
- obstacole şi dificultăţi în colectarea informaţiilor despre opţiunile educaţionale sau profesionale:
strategii de depăşire a acestora şi modalităţi concrete de implementare
Managementul învăţării X
- relaţia succes şcolar – reuşită personală şi profesională: criterii de analiză a reuşitei
personale/profesionale. Rolul factorului şcolar pentru succesul personal şi în carieră: percepţia
elevilor, profesorilor, factorilor de decizie, opiniei publice
Managementul informaţiilor X
- clasificarea şi evaluarea resurselor relevante cu privire la învăţare, muncă şi carieră. Importanţă,
accesibilitate, utilitate
Managementul învăţării X
- tipurile de învăţare în obţinerea performanţei şi succesului. Continuitatea învăţării: învăţarea pe
tot parcursul vieţii
- gândirea critică şi autocontrol asupra propriei învăţări X
Exemple de activităţi de învăţare:
• cum să caut eficient informaţii? – alegeţi împreună cu elevi o temă de interes pentru ei în
vederea realizării unui eseu. Precizaţi că vor avea de consultat mai multe surse de informare şi
că vor avea de completat pe parcursul procesului de căutare a informaţiilor fişa de lucru “cum
să caut eficient informaţii?”. Elevii vor prezenta eseul realizat, precum şi procesul de căutare a
informaţiilor. Discutaţi cu elevii şi trageţi concluzii referitoare la utilitatea surselor de
informare şi a unei tehnici de căutare a informaţiilor, variatelor surse de informare.
• informaţii despre TIC – rugaţi elevii să culeagă cât mai multe informaţii despre rolul
tehnologiei în evoluţia societăţii. Împărţiţi elevii în două grupe şi cereţi-le să aducă argumente
în favoarea uneia din următoarele afirmaţii: TIC prezintă un pericol pentru evoluţia societăţii,
TIC este “descoperirea secolului” fără de care nu este posibilă evoluţia societăţii. Organizaţi o
dezbatere pe această temă, acordând posibilitatea cât mai multor elevi să îşi prezinte
argumentele. Extrageţi concluziile referitor la rolul tehnologiei în evoluţia societăţii şi realizaţi
o listă cu cele mai agreate argumente.
• dilema prizonierului – se împarte fişa de lucru şi se prezintă în faţa clasei situaţia pe care
trebuie să o rezolve. Fiecare rezolvă individual problema prezentată , notând pe fişa de lucru.
Se formează perechi şi îşi prezintă reciproc opţiunile şi argumentele utilizate, dacă în urma
interacţiunii apar modificări ale deciziei, permiteţi-le să modifice pe fişa de lucru. Elevii sunt
invitaţi să dea exemple de opţiuni şi argumente care au stat la baza lor, să precizeze dacă şi-au
modificat opţiunea în urma discuţiei cu colegul. Discutaţi rolul informaţiilor în luarea unei
decizii, care sunt sursele de informare şi consecinţele lipsei de informaţii în luarea deciziei.