LATURA INSTRUMENTAL- OPERAŢIONALĂ A

PERSONALITĂŢII
 Definiţia şi caracterizarea aptitudinilor;
 Delimitări conceptuale: aptitudini, capacitate,
 talent, geniu
 Nativ şi ereditar în dobândirea aptitudinilor;
 Clasificarea aptitudinilor.
 Aptitudinile reprezintă un ansamblu de
însuşiri psihice şi fizice care determină
obţinerea de performanţe în activitate.
 În sens larg, aptitudinile sunt prezente la toţi
indivizii, dar dezvoltate diferit: slab, mediu,
puternic.
 În sens restrâns, termenul “aptitudini” se
utilizează doar pentru grade înalte de
dezvoltare a însuşirii, care permit obţinerea
unor rezultate mai bune decât ale majorităţii
populaţiei.
 Este aptitudine doar însuşirea care contribuie efectiv la
realizarea cu succes a activităţilor. O serie de însuşiri
(lenea, pripeala,nervozitatea etc.) deşi sunt individuale,
nu pot fi considerate aptitudini deoarece nu numai că nu
facilitează activitatea, dar o şi împiedică.
 Nivelul de dezvoltare al aptitudinilor poate fi evaluat
după următorii indicatori: rapiditate, precizie,
originalitate, eficienţă.
 Punerea în valoare a aptitudinilor şi obţinerea
performanţelor în activitate sunt condiţionate de motive,
interese, scopuri, perseverenţă.
 O aptitudine izolată nu poate asigura succesul în
activitate, este importantă combinarea acestora.
 Aptitudinea se situează numai la nivelul
potenţialităţii, ca premisă a dezvoltării ulterioare;
Aptitudinea este anterioară capacităţii, ea este o
condiţie a ei, doar o virtualitate.
 Capacitatea reprezintă aptitudinea activată,
consolidată prin exerciţiu şi îmbogăţită prin
cunoştinţe adecvate;
 Talentul reprezintă forma calitativ superioară de
manifestare a aptitudinilor astfel încât să asigure
crearea de valori noi şi originale;
 Geniul presupune o activitate creatoare de
însemnătate istorică pentru viaţa societăţii şi
progresul cunoaşterii.
 Teoria
ereditaristă

Teorii cu privire la
Teoria
originea şi evoluţia
aptitudinilor ambientalistă

Teoria dublei
determinări
 Argumente:
- transmiterea aptitudinilor de la
părinţi la copii: ex. Şase copii
(din douăzeci) ai marelui
compozitor Johann Sebastian
Bach au manifestat înzestrare
muzicală deosebită.
- manifestarea timpurie a Conservator, Moliere mult timp nu a
aptitudinilor: ex. Mozart a
compus la 4 ani; George Enescu
la vârsta de 7 ani a intrat la
Conservatorul de Muzică din
Viena; Goethe la 8 ani scria
poezii iar Voltaire citea curent la
vârsta de 3 ani.
Contraargumente:
- unele dintre marile personalităţi de
mai târziu au avut dificultăţi chiar în
domeniul în care s-au remarcat:
Napoleon a fost mediocru în liceul
militar, Verdi a fost respins la
reuşit să înveţe să citească etc.
- există şi cazuri de manifestare
târzie a aptitudinilor. Exemple:
Cervantes termină de scris opera sa
capitală “Don Quijote” la
vârsta de 68 de ani, Bernard
Shaw publică piesa “Căsuţa cu
mere” la 73 la ani, iar V. Tizian
realizează celebra pânză “Bătălia
de la Lepanto” la 95 de ani.
 TIZIANO VECELLIO
(aprox.1485- 1576)
 Argumente:
-rezultatele cercetărilor efectuate asupra copiilor gemeni
crescuţi în medii socioculturale diferite, arată că ei
evoluează diferit mai ales pe linie intelectuală şi de
personalitate.
--modelarea socială a predispoziţiilor chiar de la naşterea
individului, la om neexistând predispoziţii pur biologice, ci
influenţate social, în afara acestor factori ele atrofiindu-se
(fapt dovedit chiar de cazul copiilor cresuţi de animale)
-- predispoziţiile care constituie o forţă latentă ,
necanalizată într-un anume sens, capătă valoare numai ca
urmare a influenţei sociale, a activităţii. Aceasta explică
apariţia talentelor complexe, multilaterale: Leonardo da
Vinci a fost pictor, scriitor, filosof, inginer,
matematician;Goethe- poet, naturalist, fizician etc.
 Argumente:
-Factorii ereditari nu au un rol de determinare, ci de condiţionare a
aptitudinilor şi se referă la un ansamblu de predispoziţii cum ar fi:
 tipul de sistem nervos;
 particularităţile morfo-funcţionale ale organelor de simţ;
 particularităţi ale aparatului fonator;
 capacitatea scoarţei cerebrale de a forma reflexe condiţionate etc.
- Dotarea ereditară poate ajuta sau poate îngreuna formarea
aptitudinilor: în caz de subdotare, învăţarea este în mare măsură
împidicată, iar în caz de supradotare, învăţarea este mult ajutată
conducând la obţinerea unor rezultate remarcabile.
- Dotarea ereditară nu are aceeaşi importanţă pentru orice tip de
activitate umană: în domeniul artistic este nevoie de o dotare
superioară, pentru alte activităţi ( tehnice, ştiinţifice, organizatorice)
este necesară o dotare ereditară normală.
 Acuitatea vizuală

Fineţea simţului
Aptitudini simple gustativ
(operează omogen şi
influenţează un singur
aspect al activităţii) Discriminarea culorilor

În funcţie de Auzul muzical etc.

gradul de
complexitate Aptitudini Inteligenţa
Aptitudini complexe generale generală,
(sisteme organizate şi spiritul de
ierarhizate de aptitudini observaţie
simple)

Aptitudini Artistice, literare,

speciale sportive, pedagogice
APTITUDINEA DESCRIERE
Înţelegere verbală A înregistra în mod corect descrierea unui eveniment;
Exprimare verbală A utiliza în chip reuşit limbajul pentru a comunica cu
ceilalţi;
Fluenţa ideilor A produce un număr de idei pe o temă dată;
Originalitate A propune soluţii neuzuale într-o situaţie dată;
Memorie bună A reţine informaţia nouă fără efort;
Sensibilitate la A detecta problemele în situaţii curente sau inedite;
probleme
Raţionament deductiv A aplica reguli la cazuri particulare;
Raţionament inductiv A aproxima o regulă sau un concept care subsumează
o situaţie;
Orientarea spaţială A dobândi rapid o idee clară asupra spaţiului în care te
afli;
APTITUDINEA DESCRIERE
Vizualizarea A anticipa înfăţişarea lucrurilor;

Atenţie selectivă A îndeplini o sarcină în condiţiile unor factori

perturbatori;
Dozarea timpului A utiliza adecvat informaţia provenind de la
surse diferite;
Forţa statică Volumul forţei exercitate asupra unui obiect;
Forţa explozivă Capacitatea de investire a energiei în acte
musculare explozive;
Rezistenţa fizică A menţine efortul fizic pe o durată mare de
timp;
Timp de reacţie Viteza cu care este dat răspunsul la un stimul;
Dexteritatea degetelor A utiliza degetele în mod îndemânatic şi
coordonat;
Dexteritatea manuală A utiliza îndemânatic mâinile
ACTIVITATE PE GRUPE

GRUPUL NR. 1
DESCRIE: Numiţi cel puţin trei aptitudini implicate în activitatea şcolară şi analizaţi-le pe
fiecare.
GRUPUL NR. 2
COMPARĂ: Credeţi că există aptitudini specifice pentru fete şi aptitudini specifice pentru
băieţi ? Susţineţi-vă punctul vostru de vedere!
GRUPUL NR.3
ASOCIAZĂ: În ce fel sunt influenţate aptitudinile de către voinţă?
GRUPUL NR. 4
ANALIZEAZĂ: Analizaţi rolul societăţii (al familiei şi al şcolii în principal) în modelarea
aptitudinilor.
GRUPUL NR. 5
ARGUMENTEAZĂ: Argumentaţi modul în care influenţează vârsta dobândirea, deţinerea şi
pierderea unor aptitudini.
GRUPUL NR. 6
APLICĂ: Care sunt cele mai importante trei aptitudini pe care ar trebui să le dovedească un
lider? Construiţi lista lor şi verficaţi dacă ele sunt prezente la liderii cunoscuţi de
voi.
 APLICAŢII
•Gândiţi-vă la profesiile care v-ar interesa şi descrieţi aptitudinile necesare
exercitării profesiei..
•Formulaţi un exemplu de activitate umană în care aptitudinile generale
interacţionează cu cele speciale.
•Ce performanţe aţi obţinut în activitatea şcolară ? Identificaţi-vă cel puţin trei
aptitudini şi comentaţi cum vă ajută acestea în activitate!
•Comentaţi:
“ Mulţi au avut aptitudini extraordinare, însă fiindcă nu au avut curaj,ei au trăit
ca nişte morţi şi au sfârşit prin a fi îngropaţi în inactivitatea lor. ( Theofil
Simenschy)
•„ A-ţi petrece viaţa făcând altceva decât a-ţi realiza potenţialul înseamnă a o
pierde total”. Comentaţi relaţia dintre aptitudini-capacităţi (înnăscut-cultivat) folosind
această remarcă aparţinând muzicianului Mal Waldron.
 TEMĂ PENTRU ACASĂ
Răspundeţi la următoarea întrebare: poate exista un om total inapt, care să
nu-şi fi descoperit nicio aptitudine?