Sunteți pe pagina 1din 23

DREPTURILE

ANIMALELOR
FOLOSITE ÎN
CERCETARE

ETICĂ &
LEGISLAŢIE

Conf. Dr. Beatrice Ioan


U.M.F. “Gr.T.Popa” Iaşi
• Scurt istoric al experimentării
pe animale şi evoluţia
opiniilor faţă de folosirea
animalelor în cercetare

• Reglementări europene
privind cercetarea pe animale

• Reglementări legislative
privind cercetarea pe animale
în România

• Concluzii
Scurt istoric
• Grecia Antică → vivisecţia → observarea
structurii şi funcţiei organelor la animalele vii

• Imperiului Roman → Galen foloseşte vivisecţia


în cadrul unor investigaţii fiziologice

• Evul Mediu → lucrări despre anatomia


organismului uman (Andreas Vesalius), fiziologie
(William Harvey)
Scurt istoric (cont.)
• Anii 1800 → experimentul pe animale era
singura metodă de a elucida diferite procese
fiziologice

Francois Magendie → modul de acţiune al
stricninei
1885 → Louis Pasteur → vaccinul antirabic- (câini
şi iepuri)
1891 → obţinerea antitoxinei difterice, prin
injectarea porcilor de guineea cu toxina
difterică.
Scurt istoric (cont.)
• Secolul al XX-lea → utilizarea animalelor în scop
experimental se extinde → psihologie, industria
cosmetică, industria farmaceutică.

• 1984, Universitatea din Pennsylvania →


simularea leziunilor cerebrale pe primate

- lipsa unui scop stiinţific bine definit,
- lipsa anestezierii animalelor,
- întreţinerea animalelor în condiţii improprii,
- lipsa unui personal veterinar corespunzător.
Scurt istoric (cont.)
• Secolul al XVII-lea → Rene Descartes →
animalele sunt insensitive automata

• Societatea, în general, asocia omul cu ideea de


dominare a animalelor pe care le putea utiliza
după propria sa plăcere

Folosirea animalelor în cercetare era justificată
prin faptul că acest lucru era folositor omenirii.
Scurt istoric (cont.)
• Primele obiecţii → anii 1600 → păreri
personale ale unor oameni de ştiinţă

• Jeremy Bentham (1748- 1832)



abilitatea animalelor de a simţi durerea le
conferă acestora dreptul la consideraţii de
ordin moral.
Scurt istoric (cont.)
• 1875, Anglia → una dintre primele organizaţii de
protecţie a animalelor → Societatea pentru
protecţia animalelor susceptibile de a fi folosite
pentru vivisecţie (Frances Power Cobbe).

• 1892 → Henry Salt, “Drepturile Animalelor în


relaţie cu progresele sociale” → condamnă orice
formă de abuz asupra animalelor, cu excepţia
cazurilor în care animalele sunt folosite în cadrul
experimentelor medicale!
Scurt istoric (cont.)
• După al doilea război mondial → creşterea
numărului de animale folosite în cercetare.

• După anii 1960 → intensificarea mişcărilor de


apărare a drepturilor animalelor

→ 1970-1980 → apărarea drepturilor animalelor
depăşeşte cadrul strict al unor organizaţii şi
pătrunde în conştiinţa opiniei publice.
→ 1975, Peter Singer, “Animal Liberation”
→ promovează ideea drepturilor animalelor.
Reglementări europene
• 1959, William Russell şi Rex Burch, „Principles of
Experimental Technique”

Conceptul celor 3 R:
Refinement → redefinirea procedurilor de cercetare cu
scopul de a diminua durerea animalelor de laborator

Reduction → reducerea numărului de animale

Replacement → înlocuirea animalelor

„Redescoperit” după 20 de ani → îngrijorarea comunităţii


ştiinţifice faţă de folosirea abuzivă a animalelor în
cercetare.
Reglementări europene
Declaraţia Universală a Drepturilor Animalelor
(UNESCO, Paris, 1978)

→ Animalele de laborator au dreptul la protecţie

→ Folosirea lor trebuie să fie cât mai judicioasă

→Experimentele care implică suferinţă fizică sau psihică


sunt incompatibile cu drepturile animalului, indiferent
dacă este vorba de o experienţă medicală, ştiinţifică sau
de orice fel → dezvoltarea şi aplicarea sistematică a
metodelor de înlocuire a folosirii animalelor.
Reglementări europene
Convenţia europeană privind drepturile animalelor
vertebrate utilizate în scop experimental sau pentru
alte scopuri ştiinţifice (Strasbourg, 1986)

→ Reducerea numărului de experienţe pe animale şi a
numărului de animale folosite în cercetări.

→ Utilizarea animalelor doar în cercetarea în scopul


profilaxiei, a diagnosticului şi tratamentului unor boli.

→ Metode de anestezie generală, de analgezie sau orice


alte metode concepute în scopul diminuării pe cât posibil
a durerii şi stresului suferite de animal.
Reglementări europene
Directiva 86/609/EEC a UE privind protecţia animalelor
folosite în experimente sau în alte scopuri ştiinţifice

→ Nu trebuie efectuat un experiment pe animale dacă este
disponibilă o altă metodă ştiinţifică satisfăcătoare şi
rezonabilă pentru a obţine rezultatul urmărit, care să nu
implice folosirea animalelor.

→ Aplicarea principiului celor 3 R

→ Cercetarea pentru dezvoltarea şi validarea tehnicilor


alternative → aceleaşi informaţii/ număr mai mic de
animale/ proceduri mai puţin dureroase.
European Centre for Validation of Alternative
Methods (ECVAM), 1991 → prevalidarea şi validarea
metodelor alternative la cercetarea pe animale

German Centre for the Documentation and


Evaluation of Alternative Methods (ZEBET) →
scăderea numărului de animale folosite în cercetare de
la 2.7 mil. (1989) la 1.6 mil. (1999)
• bază de date & serviciu de informaţii privind metodele
alternative la nivel naţional şi internaţional
• dezvoltarea de alternative în concordanţă cu principiul
celor 3 R
• finanţarea cercetării privind metodele alternative
• coordonarea studiilor de validare
• cooperează cu centre naţionale şi internaţionale de
validare
• forum de informare asupra metodelor alternative
• OECD (Organisation for Economic Cooperation and
Development), 1982 → prima organizaţie care a propus
ca în ţările membre OECD să fie acceptate testele
pentru produsele chimice făcute într-o ţară membră
OECD, în conformitate cu ghidul pentru testarea
produselor chimice .

• 1990, International Conference on Harmonization


(ICH) → armonizarea ghidurilor pentru testarea pe
animale → reducerea importantă a numărului animalelor
folosite în cercetare.

• În prezent, în întrega lume sunt acceptate rezultate ale


testelor efectuate în conformitate cu ghidul ICH.
Reglementări europene
Directivele 76/768/EEC şi 2003/15/EC

→ Abolirea experimentelor pe animale pentru testarea unor
produse cosmetice → prioritate în statele membre

→ Validarea (OECD şi ECVAM) unor metode alternative la


cercetarea pe animale, în domeniul industriei cosmetice.

→ Încurajarea recunoaşterii metodelor alternative adoptate


în statele membre ale UE şi în state non- UE.
Reglementări europene
Directivele 76/768/EEC şi 2003/15/EC

→ Interzicerea testării pe animale a produselor cosmetice
finite

→ Treptat, interzicerea testării ingredientelor

→ Termen de graţie (6-10 ani) până la interzicerea


comercializării produselor cosmetice ale căror
ingrediente sau produse finite au fost testate pe animale.
Asociaţia Internaţională de
Studiu al Durerii (IASP)

Studierea mecanismelor durerii cronice


sau acute pe animale este esenţială →
diminuarea/evitarea stresului la animale

• Durerea minimă necesară
• Durată minimă a experimentului
• Cel mai mic număr de animale
• Utilitatea şi potenţialele beneficii
Regulamentul Comitetului
Internaţional de Îngrijire şi Folosire a
Animalelor (IACUC)

→ Anestezia şi revenirea din anestezie a


animalelor de experienţă se vor monitoriza cu
atenţie (respiraţia, circulaţia şi capacitatea de
termoreglare)

→ La finalul experimentului animalele vor fi


eutanasiate → moarte rapidă, fără suferinţă
fizică şi psihică → metodă nedureroasă, să
inducă rapid starea de inconştienţă, oprirea
cordului, respiraţiei şi moarte.
Protecţia animalelor folosite în
cercetare în România
• Convenţia Europeană privind protecţia
animalelor vertebrate folosite în scopuri
experimentale sau alte scopuri ştiinţifice
(Strasburg, 1986) cu amendamente ulterioare
(1992, 1993, 1997, 2003)- ratificată de România

• Legea 471/2002 şi ordonanţa nr. 37/2002,


privind protecţia animalelor folosite în scopuri
experimentale sau alte scopuri ştiinţifice
Protecţia animalelor folosite în
cercetare în România
1. Principiul înlocuirii
- Interzicerea cercetărilor inutile pe animale → justificare
ştiinţifică solidă
- Documentare adecvată privind experimente similare
derulate anterior pe animale
- Cercetarea pe animale poate fi efectuată numai dacă nu
există alte metode ştiinţifice prin care se pot obţine
aceleaşi rezultate

2. Principiul reducerii
- Justificarea strictă a numărului de animale folosite în
cercetare
- Diminuarea pe cît posibil a numărului de animale folosite
în cercetare
Protecţia animalelor folosite în
cercetare în România
3. Principiul limitării durerii
- Animale cu sensibilitate neuro-fiziologică redusă
- Nivelul durerii produse animalelor în cursul cercetării
trebuie redus la minim
- Toate experimentele trebuie efectuate cu anestezie
locală sau generală

Excepţii:
* Durerea şi trauma induse de anestezie sînt mai mari decît
cele produse de experimentul însuşi
* Anestezia interferă cu obiectivele experimentului

- Dacă nu poate fi utilizată anestezia se vor folosi


analgezice
Concluzii
Controversele pe plan etic continuă...

Drepturile animalelor versus benefiiciile potenţiale ale
cercetării pentru umanitate
Fundamentul etic→“principiul celor trei R”

Evaluarea proiectelor de cercetare

Identificarea de metode alternative

Validarea testelor pe animale şi acceptarea rezultatelor în


mai multe ţări.

S-ar putea să vă placă și