Sunteți pe pagina 1din 21

Balneologie

Namolurile
Balneologia (din franceză balnéologie) este o ramură a medicinii care
studiază acțiunea profilactică și curativă a apelor termale sau minerale și
a nămolurilor.
Într-o definiție mai cuprinzătoare, balneologia este știința care se ocupă
cu descoperirea, studiul complex și aplicarea în practica medicală a
factorilor naturali terapeutici. Factorii naturali terapeutici reprezintă
ansamblul elementelor fizice/chimice terapeutice, sanogene naturale.
Sunt considerați factori naturali terapeutici: apele minerale terapeutice,
lacurile și nămolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul
elementelor fizico/chimice ale climatului, inclusiv microclimatul
de saline și peșteri.
Conform acestui nomenclator, balneologia include compartimentele:
Climatoterapia, Balneoterapia, Balneotehnica, Peloidoterapia.
• Climatoterapia studiază influența factorilor fizici ai mediului extern (aero-, helio-
și talasoterapie) asupra organismului uman și elaborează metode de utilizare cu
efect curativ și profilactic.
• Balneoterapia se ocupă cu studierea apelor minerale curative din punctul de
vedere al originii lor, al proprietăților fizico-chimice, influenței asupra
organismului la diverse afecțiuni și al modului lor de utilizare (intern sau extern).
• Balneotehnica elaborează utilaj tehnico-sanitar care realizează aplicarea tehnică și
medicală corectă a apelor minerale și a nămolurilor medicinale.
• Peloidoterapia studiază originea nămolurilor medicinale, proprietățile fizico-
chimice și mecanismele de acțiune a lor asupra organismului în diverse patologii.
Peloidoterapia
Tratamentul cu nămol, numit şi peloidoterapie (din grecescul pelos = nămol), a fost
utilizat în formă empirică din cele mai vechi timpuri. Aplicarea sa în formă
organizată, supravegheată medical, apare în ţara noastră la începutul secolului XX.
Nămolul este constituit dintr-o fracţiune lichidă (apa) şi una solidă (săruri minerale, substanţe
organice). În funcţie de locul de formare (izvor, lacuri sărate, mare, vegetaţie) rezultă 2 tipuri
principale de nămoluri terapeutice: sapropelice (de putrefacţie-negre, unsuroase, bogate în
sulfura de fier coloidală) de lacuri sărate (Sovată, Bazna, Ocnă Sibiului) sau de liman
(Techirghiol, Eforie), respectiv nămoluri de turbă, vegetale (Vatră Dornei, Borsec).
Nămolurile acţionează asupra corpului prin temperatură, presiune (în baia de nămol)
şi substanţele conţinute, dintre care unele se pot absorbi prin piele (sulful, CO2,
substanţele estrogenice).
Toate acestea dezvoltă efecte locale şi generale, la distanţă, cum ar fi efectul
analgezic, antiinflamator, miorelaxant, detoxifiant, neuro-endocrin sau de reglare a
imunităţii.
Există 3 tipuri de tratamente cu nămol:

1. Băile cu nămol.

2. Împachetări calde cu nămol.

3. Terapia cu nămol rece.


1. Băile cu nămol
Constau în imersia corpului într-o cadă umplută cu apă simplă (pentru
turbă) sau sărată (pentru nămoluri sapropelice) şi nămol (10 kg nămol la
100 litri apă), la temperatura de 36-40 ºC, timp de 15-30 minute. La final se
spăla corpul cu apa simplă de duş la 36-37 ºC.
Procedura este cu atât mai solicitantă cu cât timpul de aplicare, densitatea şi
temperatura sunt mai mari, respectiv cu cât concentraţia salină a apei sărate de
diluare este mai mare. Chiar şi la pacienţii sănătoşi, robuşti, această procedură
este solicitantă mai ales pentru sistemul cardio-vascular.
La persoanele astenice, cu oboseală cronică, aflate în convalescenţă sau cu boli
organice sau de sistem aflate în afara stadiului de acutizare, bine echilibrate, se va
scădea volumul de imersie la ½ sau ¾ din corp, la temperatura de 36-37ºC şi
durata nu mai mult de 15 minute.
Indicaţii:
Boli ale aparatului locomotor : artroze ale articulaţiilor periferice (coxartroză, gonartroze,
etc) şi ale coloanei vertebrale (spondilartroze, discopatii, etc), periartrite de umăr/şold,
tendinite, artrită urica sau poliartrită reumatoidă în afara stadiului inflamator, spondilită
anchilozanta, fibromialgie.
Stări posttraumatice şi postoperatorii : stări după entorse, luxaţii, fracturi, protezări
articulare, hernii de disc operate.
Afecţiuni neurologice periferice : nevrite şi nevralgii.
Afecţiuni ginecologice : anexite, tulburări de ciclu menstrual, infertilitate.
Afecţiuni dermatologice : eczeme cronice, psoriazis, dermatită atopică.
În baia de nămol se pot efectua mişcări ale unor segmente corporale pentru creşterea
flexibilităţii.
Contraindicaţiile specifice sunt reprezentate de stadiul acut/subacut al afecţiunilor
enumerate.
La stările postoperatorii se lasă un interval de 3-4 săptămâni postintervenţie.
2. Împachetări calde cu nămol
Acestea constau din aplicarea de nămol la temperatura de 40-45 ºC, în
strat de diferite grosimi în funcţie de consistenţa nămolului, timp de 15-30
minute, pacientul fiind aşezat pe un pat terapeutic, împachetarea
făcându-se în triplu strat pentru a încetini pierderea căldurii (material textil
nesintetic la interior, apoi muşama sau piele, la exterior pătură).
Temperatura de indiferenţă a nămolului este de 38 ºC, sub această temperatură se
pierde căldura din corp.
Indicaţiile sunt identice cu cele ale băilor de nămol, cu menţiunea că, în
cazul împachetărilor putem delimita mai precis zona de aplicaţie : întregul
corp (împachetare generală), ½ superioară sau inferioară (împachetare parţială)
sau doar pe zona de tratat (împachetare locală) şi astfel ne putem folosi de
metodă şi în prezenţa unor contraindicaţii relative generale sau locale.
O formă particulară de aplicaţie de nămol este tamponul vaginal (practicat de
exemplu la Sovata), în condiţii de igiena riguroasă, pe masa ginecologică, cu instrumentar
steril, aplicat la temperatura de 35-40ºC, 15-30 minute. Nămolul este în acest caz
omogenizat suplimentar, până când se ajunge la o granulaţie extrem de fină, respectiv este
trecut printr-o prelucrare termică suplimentară ce creşte cantitatea de estrogen şi
progesteron human-like existentă, prin eliberarea lor din micile conglomerate de sare – fapt
important în tratamentul infertilităţii feminine prin insuficienţă ovariană.
Indicaţiile specifice ale tamponului cu nămol sapropelic în caz de infertilitate sunt:
îngustarea trompelor uterine, anexite, insuficienţă ovariană, deficitul de fază luteală,
endometrioză, hipoplazia uterină. Contraindicaţiile specifice sunt ciclul menstrual,
sarcină, fibromul uterin, chisturile de mari dimensiuni (peste 3,5cm), stadiul acut al anexitei,
sau termenul de sub 8 săptămâni postneosalpingostomie de dezobstrucţie tubară sau alte
intervenţii chirurgicale în sfera genitală.
Alte afecţiuni ginecologice: boala inflamatorie cronică pelvină, dereglările ciclului
menstrual, sindromul premenstrual, prevenirea instalării menopauzei, menopauză instalată.
Aplicaţiile cu nămol au şi efect cosmetic, prin
hidratare şi detoxifiere cutanată, exfoliere prin
cristalele de sare, activarea circulaţiei, pielea
devenind catifelată, regenerată, strălucitoare.
3. Terapia cu nămol rece
Numită şi metodă egipteană, este o procedură cu efect contrastant, adică răcire - încălzire
alternative, cu efect intens asupra circulaţiei şi imunităţii.
Se practică de obicei în aer liber, pe malul lacului.
După expunere la soare timp de 10-15 minute, se aplică nămolul rece pe tot corpul sau pe
zonele cu afecţiuni. Temperatura scade brusc. Se stă în continuare la soare timp de 30-60 minute,
temperatura creşte iar, până când nămolul se deshidratează, se usucă şi devine cenuşiu. Apoi se
intră în lac pentru spălarea nămolului, se face mişcare în apă, înot (temperatură apei 24ºC, rece),
când se produce al doilea şoc termic, urmat de o nouă expunere la soare.
Indicaţii: afecţiuni ale aparatului locomotor, stări postoperatorii/posttraumatice, boli
neurologice (nevrite, nevralgii), boli vasculare – varice în primele stadii, tulburări de circulaţie
periferică, reenergizare/creşterea imunităţii/călirea organismului.
Contraindicaţii specifice – stadii acute/subacute al afecţiunilor tratate, sindrom Raynaud,
persoane epuizate, în convalescenţă.
Contraindicaţii generale pentru terapia cu nămol
afecţiuni febrile/infecţioase sau în stadiu acut/subacut – altele decât cele pentru care se
face tratamentul.
boli cardio-vasculare: hipertensiune arterială necontrolată, infarct miocardic sau
accident vascular cerebral recent, insuficienţă cardiacă, fibrilaţie atrială, pacemaker,
valvulopatii sau proteze valvulare, tratament anticoagulant, ulcere varicoase, tromboza
venoasă profundă în antecedente sau tromboflebită curentă, arteriopatii în stadiu
avansat.
boli digestive: ulcer gastro-duodenal, hepatite recente, ciroze hepatice, litiaze biliare cu
pusee recente.
boli renale: litiaze renale cu colici recente, insuficienţă renală, nefropatii acute.
boli respiratorii: acutizarea BPOC, astm bronşic cu crize recente, bronsiectazii, infecţii respiratorii recente.

tumori maligne sau leucemii.

boli dermatologice : escare, plăgi supurate, eczeme în puseu evolutiv, eritrodermie psoriazică.

boli endocrine: hipertiroidie, diabet zaharat incomplet echilibrat, boală Addison.

epilepsie, psihoze sub tratament, toxicomanii/dependenţa de droguri.

sarcină.
Durată minimă a tratamentului, indiferent de tipul aplicaţiei
de nămol : 5 şedinţe zilnic sau la interval de 2 zile.
De ajutor şi în cura de slăbire :
Dacă vrei să slăbeşti, însă doar în anumite zone ale corpului, împachetările cu
nămol sunt cele care pot ajuta în această situaţie. Astfel poţi scăpa de celulită,
retenţia de apă, pielea recăpătându-şi treptat elasticitatea. După aplicarea
nămolului şi efectuarea masajul anticelulitic se pot observa rezultatele:
pierderea centimetrilor, în special din zonele ,,problemă”. Urmând tratamentul
cu nămol nu doar că vei slăbi şi te vei relaxa, vei observa că şi starea de
oboseală nu va mai fi la fel de accentuată.
Recomandate şi în cazul infertilităţii :
Problemele cauzate de infertilitate sunt din ce în ce mai des întâlnite,
indiferent de vârsta viitoarei mamei. Şi asta datorită ritmului de viaţă
tot mai alert şi a stresului cu care ne confruntăm atât acasă, cât şi la
serviciu. Este bine de ştiut că nu orice cauză a infertilităţii poate fi
tratată cu ajutorul nămolului. Tratamentul a dat rezultate în tratarea
diferitelor inflamaţii, răceli şi anexite, cauze ale infertilităţii feminine.
Indicate în sechelele posttraumatice :
Este cunoscut faptul că împachetările cu nămol sunt indicate în tratamentul pentru
reumatism. Datorită compoziţiei biochimice, nămolul mai poate fi folosit în tratarea
afecţiunilor inflamatorii (spondilită anchilozantă, poliatrită reumatoidă) şi musculare. Tot
cu ajutorul nămolului poate fi crescută şi flexibilitatea articulaţiilor, astfel redând mai
multă mobilitate. Intensitatea durerilor de articulaţii se poate reduce tot cu ajutorul
împachetărilor cu nămol, prin aplicarea acestuia în zona încheieturilor.
Masca cosmetica de namol - exercita un efect de uscare si degresare a pielii, datorita proprietatilor
terapeutice ale diverselor namoluri. Sub influenta mastii de namol, sele se dilata, imbunatatindu-se
circulatia sangelui si a limfei, meolismul substantelor, troficitatea tesuturilor, respiratia tisulara,
accelerandu-se procesele oxidative si regeneratoare de la nivelul pielii. Ca urmare, revine culoarea
sanatoasa a pielii, aceasta devenind elastica si catifelata. Preparatul regleaza tonusul muschilor
fetei (ai mimicii), netezeste ridurile. Sub actiunea mastilor se atenueaza si se resorb
cicatricele.Datorita puternicelor proprietati absorbante si bactericide ale namolului, pielea se
curata excelent, exercitandu-se, in mod deosebit, calitatile mentionate ale acestuia. Masca are un
deosebit efect si asupra radacinii parului, intarindu-l si accelerandu-i cresterea.
Indicatii de folosire: ten gras, seboree, cosuri, piele ofilita si flasca (a fetei si gatului), cicatrice
cheloidale, consecinte ale interventiilor cosmetice, sechele ale unor arsuri, afectiuni ale parului
(alopecia areata), profilaxia imbatranirii premature a pielii fetei, gatului, pieptului, celulita.
Contraindicatii: dermatita, micoze, acnee rozacee, hemangioame, teleangiectazii, hipertricoza,
formatiuni nou aparute.
Beneficiile terapiei cu namol
Terapia cu namol este destinata mai ales persoanelor care acuza dureri de spate, celor care sufera de
artrita, osteoporoza sau reumoatism, dar si celor care vor sa se destinda si sa se relaxeze. Sedintele de
peloterapie sunt un inlocuitor excelent pentru medicamentele cu efect analgezic care, uneori, se
dovedesc a fi inutile. Numeroase studii au demonstrat faptul ca organismul uman reactioneaza favorabil
dupa aplicarea namolului termal.
Impachetarile cu namol au patruns si in cosmetica deoarece namolul atenueaza si combate ridurile,
regleaza activitatea seboreica si, implicit, reduce predispozitia la acnee. Namolul curata tenul si ii confera
luminozitate, tratand imperfectiunile acestuia. In cosmetica, se folosesc mastile pe baza de namol care
contin minerale ce ingrijesc pielea si trateaza imprefectiunile. Aceste masti pe baza de namol au tendinta
de a usa tenul si a regenera celulele pielii.
Contraindicatii
Terapia cu namol presupune o buna functionare a sistemului cardio-vascular si renal. Daca aceste
conditii nu sunt indeplinite, se vor face aplicatii partiale pentru ca organismul sa fie supus unui impact
moderat. Fangoterapia este interzisa celor care sufera de cardiopatie ischemica, neuropatie sau
insuficienta renala. Nu se recomanda nici persoanelor care sufera de TBC, epilepsie, hipertiroidism sau
tumori maligne. Namolul nu se recomanda nici persoanelor cu varice, flebita sau ulcer varicos, precum si
femeilor insarcinate si celor aflate in primele zile de menstruatie.

S-ar putea să vă placă și