1.

Magnetotactismul si magnetosomii
-bacterii magnetotactice (bacterii magnetice)

Imagine TEM a bacteriei magnetice

Magnetospirillum gryphiswaldense

2. Sideroforii
• Bacteriile magnetice (sau magneto-tactice) sunt
constituenti majori ai comunitatilor naturale
microbiene.
• O mare diversitate de varietati morfogenetice si
filogenetice se poate intalni in habitatele acvatice.
• Totusi cultivarea lor s-a dovedit dificila din cauza
stilului lor de viata adaptat la habitate stratificate.

•Ca urmare doar putine tulpini (suse) au fost izolate in

cultura pura reprezentand numai o minoritate din vasta
diversitate de populatii naturale din marile zone marine
neexplorate.
 Capacitatea bacteriilor magnetice de a se orienta
si migra de-a lungul liniilor de camp magnetic
terestru se bazeaza pe unele structuri
intracelulare specifice ale acestor bacterii.-
magnetosomii – care contin cristale de magnetita
imbracate intr-o membrana comuna.
Magnetospirillum magnetotacticum
este o varietate bacterie magnetica are
un singur lant de nano-particule de
magnetita intraceluara (Fe3O4).
Dimensiunea acestor particule destul
de uniforme ca geometrie este de
Lant de magnetosomi
aproximativ 50 nm ceea ce
demonstreaza nivelul inalt de control a
biomineralizarii la aceasta specie.
In plus, aceasta dimensiune a nanoparticulelor le
face sa reprezinte monodomenii de magnetizare –
echivalente cu mici magneti fiecare cu momentul
magnetic de m ~ 6x10-17 Am2. Sumarea momentelor
magnetice dintr-un lant de magnetosomi duce la un
moment magnetic bacterian total de circa ~ 1.0x10-15
Am2.

Imagine SEM a unui lant de magnetosomi bacterieni

•Formarea magnetosomilor este realizata printr-un
mecanism biologic ce controleaza acumularea fierului si
biomineralizarea cristalelor de magnetita cu o
dimensiune si morfologie caracteristica in interiorul
membranelor unor vezicule.
•Acest mecanism este unul dintre cele mai porvocatoare
pentru lumea stiintifica - ramanand inca o mare
necunoscuta.
•Biomineralizarea magnetosomilor a stimulat un mare
interes interdisciplinar. Recent, caracteristicile
magnetosomilor bacterieni au fost utilizate chiar si ca
biosemnaturi de identificare a presupuselor
magnetofosile de origine… martiana. Se vizeaza de
asemenea si un numar mare de aplicatii biotehnologice.
 Structura unui magnetosom: fierul feric (Fe III) este
asimilat sub forma de fier feros (Fe II)
Membrana magnetosomica contine proteine specifice
despre care se crede ca au functii cheie in acumularea
fierului nucleatia fazei minerale si controlul redox si de
pH.
Magnetospirillum gryphiswaldense este un
microorganism model deoarece poate fi cultivat mai
usor decat alte bacterii magnetotactice. El
biosintetizeaza un numar de cristale magnetosomice
cubico-octoedrice care constau din magnetita-adica un
hibrid de FeO si Fe2O3 cu formula globala Fe3O4

S-a propus un model pentru biomineralizarea

magnetitei la specia Magnetospirillum. Conform
acestuia Fe(III) este preluat in mod activ de catre celule
posibil si prin intermediul unei etape reducatoare
chimic.
Apoi fierul ar fi reoxidat si se inglobeaza sub
forma de magnetita in veziculele magnetosomice.
 Forme geometrice
Cristale naturale de
caracteristice
magnetita
cristalelor de oxizi de
fier
Imagine TEM a
magnetosomilor
izolati din
Magnetospirillum
gryphiswaldense
Cristal octaedric de Un cristal –rar- de magnetita
magnetita bruna: 15 x 22 x cristalizata in forma cubica
12 mm.
Diverse cristale de magnetosomi din diferite bacterii magnetotactice
din diferite medii (reperul –bara- reprezenta 0.1 micrometri).
 Magnetita s-a identificat si la
animalele ce navigheaza (migreaza)
dupa campul magnetic: albine, pasari
si pesti.
Savantii isi pun acum o intrebare
fundamentala: de ce apare magnetita
si in creierul uman?
Cristal de Pentru bacteriile ce contin magnetita
magnetita raspunsul este simplu: magnetita
izolat din ajuta la orientarea in raport cu liniile
creierul uman de camp magnetic terestru.La fel pare
sa fie si pentru speciile migratoare…
•In anii 1990 s-a reusit evidentierea magnetitei in cortexul
cerebral in cerebel si in meninge datorita metodelor de
investigatie bazate pe TEM de mare rezolutie si pe difractia
electronilor.
•Raspunsul care se contureaza se pune in legatura cu
piezoelectricitatea.
•Catre finele deceniului 9 (anii ‘80) cercetarile au aratat ca
proteinele si ADN-ul functioneaza ca niste structuri de cristale
(retele de cristale naturale) piezoelectrice.
•Piezoelectricitatea este un fenomen legat de transformarea
energiei electromagnetice in energie de vibratie mecanica si
invers.
•Studiile bazate pe aplicarea campurilor electromagnetice
exogene au aratat ca atat transcriptia (sinteza ARN) cat si
translatia (sinteza proteinelor) poate fi indusa cu campuri
electromagnetice.
Mai mult, s-a demonstrat ca si curentul continuu are astfel
de efecte, respectiv:
-stimuleaza producerea tesutului osos
-stimuleaza bacteriostazia
-afecteaza sinteza ATP-ului
-afecteaza sinteza proteica
-afecteaza transportul prin membrane.
In creierul uman celulele piramidale sunt dispuse in
structuri piramidale si se comporta ca niste electro-cristale
imersate in lichidul intercelular. Astfel se pare ca ele
functioneaza in maniera unui electrocristal oscilator care
raspunde la diferite semnale luminoase si apoi poate
influenta orientarea fiecarui atom si molecule din creier.
Unele structuri din creier functioneaza ca niste
comutatoare biogravitationale permit unor retele de
lichide sa elibereze ioni care se manifesta ca niste curenti
electrici in jurul dendritelor (care apar din punct de
vedere electric ca niste conductori toroidali).
Impulsurile nervoase de la un neuron care ajung la
aceste dendride “toroidale” genereaza un camp magnetic
de micro amperaj iar acesta determina trecerea in stare
activa a unui cristal ultrasubtire sau a unui cristal lichid
din celula piramidala– intr-o maniera cat se poate de
neobisnuita.
Flexarea acestui cristal (deformarea lui) il transforma
intr-un oscilator piezoelectric care genereaza un puls de
lumina circular polarizata. Acesta porneste sa circule prin
tesuturi ca un mesaj energetic.
Toate aceste cristale de magnetita sunt
monodomenii de magnetizatie ceea ce inseamna ca
ele sunt uniform si stabil magnetizate si au
momentul magnetic maxim posibil pe unitatea de
volum.
Se prezinta ca niste lanturi incastrate in membrane
– cate 80 de cristale per lant - avand dimensiuni de
cativa micrometri.
Morfologia cristalelor este cubico-octaedrica.
Aceste cristale feromagnetice sunt capabile sa
dezvolte energii de interactiune cu campurile
magnetice de circa 1 milion de ori mai puternice
decat structurile diamagnetice sau paramagnetice.
 2. Sideroforii
In afara de fierul
care se gaseste in
bacteriile
magnetice sub
forma de
magnetita, in
numeroase alte
tipuri de specii
bacteriene fierul
este asimilat sub
forma de chelati
complecsi.
Un mecanism specializat de preluare a fierului din
mediu de catre diverse specii de bacterii implica
biosinteza sideroforilor – produsi naturali non-
ribosomali cu extrema de mare afinitate pentru
Fe3+.
Bacteriile exporta acesti siderofori in organismele
gazdelor lor-mamifere sau plante unde sunt capabili
sa atraga fierul din proteinele cu fier aflate acolo.
Apoi sideroforii sunt transportati in mod activ
inapoi in celulele bacteriene.
Sideroforii sunt macromolecule organice (400-1000
Da) eliberate de bacterii in medii cu foarte mic
continut de fier pentru a atrage fierul feric in
combinatii complexe prevenind astfel precipitarea
oxihidroxizilor de fier in mediul respectiv.

Sunt, de exemplu, compusi pe baza

de hdroxamat si derivati fenolici
care se caracterizeaza printr-o mare
afinitate pentru fierul feric pe care il
pot complexa (atrage in combinatii
complexe)
Doua exemple de siderofori:
 Un siderofor fluorescent-pioverdina din Pseudomonas

Pioverdina din Pseudomonas aeruginosa-un patogen al omului

Pioverdina este secretata de grupul de specii Pseudomonas
aeruginosa. Cu ajutorul sau bacteria atrage fierul mai ales cand
mediul exterior devine saracit in fier.
 Siderofori fotosensitivi

Sub actiunea unui agent termic sau a radiatiilor UV se

poate produce izomerizarea
Etimologia: Sideroforul (in lb. gr. –caraus al fierului) este un
compus secretat de microorganisme care cheleaza (formeaza
chelati) fierul . Ionii de Fe3+ au o solubilitate foarte mica la pH
neutru si de aceea nu pot fi utilizati de organisme. Sideroforii
dizolva acesti ioni formand cu Fe3+ complecsi solubili ce pot fi
absorbiti prin mecanismele detransport activ din celula. Multi
siderofori sunt peptide neribozomale.

Alte strategii de crestere a solubilitatii fierului si absobtiei lui

constau in acidificarea mediului ambiental (de exemplu in cazul
radacinilor plantelor) sau reducerea extracelulara de la
reduction of Fe3+ la Fe2+ -cu solubilitate crescuta.
Exemple de siderofori produsi de diferite bacterii si
fungi:
-fericromii (Ustilago sphaerogena),
-enterobactina (Escherichia coli),
-enterobactina si bacillibactina (Bacillus subtilis),
- ferioxamina B (Streptomyces pilosus),
- fusarinele C (Fusarium roseum),
- yersiniabactina (Yersinia pestis),
-vibriobactina (Vibrio cholerae),
- azotobactina (Azotobacter vinelandii),
- pseudobactina (Pseudomonas B 10).
Internalizarea fierului
prin intermediul
sideroforilor
-se deschide un por
membranar care
perimite accesul
sideroforului
-se ataseaza
sideroforul al un
compus intercelular
 Dipolul
Magnetic Celular

• Lantul de magnetosomi constituie un dipol

magnetic permanent fix in interiorul bacteriei.
Acest “magnet” este destul de mare asa incat sa
mentina celula bacteriei orientata in campul
geomagnetic iar <cosØ> sa fie de circa 0.9, Ø
fiind valoarea instantanee a unghiului dintre
momentul magnetic dipolar si directia campului.
Magnetotactismul este un proces pasiv in care
orientarea dipolului magnetic determina migrarea
microorganismului de-a lungul liniilor de camp
magnetic.
• Magnetotactic bacteria have two possible magnetic
polarities, depending on the orientation of the magnetic
dipole within the cell. The polarity can be reversed by a
magnetic pulse which is greater than the coercive force of
the chain of particles. As noted above, bacteria with
reversed polarity migrate along magnetic field lines in the
direction opposite to that of bacteria with the original
polarity. In natural habitats, the predominant polarity type
in the population of a given bacterial species is determined
by the sign of the inclination of the geomagnetic field
 Chemically Stratified Sites

• It has recently been reported that high concentrations of bacteria occur

in a horizontal "plate" at the oxic-anoxic transition zone (OATZ) in
stratified marine environments [19]. In these environments, downward
oxygen diffusion from the surface and upward sulfide diffusion,
resulting from bacterial sulfate reduction in the anaerobic sediment,
create a double vertical chemical concentration gradient system, with a
concomitent redox gradient. In the Pettaquamscutt Estuary in
Narragansett Bay, Rhode Island, the OATZ occurs at about 4.5 meters
in a 20 meter water column, and the bacterial concentration in the plate
is greater than 106 cells per cc. At least seven morphologically-
distinct, magnetotactic-bacterial types occur at the OATZ [20-21],
some containing Fe3O4 particles, and some containing Fe3S4 particles
[21]. The magnetite-containing cells tend to be more abundant at the
top of the plate, in the relatively oxygen-rich portion of the OATZ
 Hunting for Magnetotactic
Bacteria
• There are a few pointers that might be useful for obtaining
good enrichments of magnetotactic bacteria. First, try and
collect from the north side of the pond! I know this seems
silly, but in a closed basin, like a pond, they do wind up in
greater numbers there. Magnetotactic bacteria need the
aerobic/anaerobic interface. The aerobic/anaerobic
interface in ponds is typically within the first few
centimeters or so of sediment (unless there is an unusually
heavy load of organics, like agricultural run off or a large
population of water fowl, in which it would be closer to the
surface). Make sure you are using the correct end of the
magnet if it's not marked!
The bacteria will be attracted to the end of a stir bar
that attracts the north-pointing needle of the
compass. To observe the bacteria take a drop of the
surface sediment and place it on a microscope slide,
place a drop of clear pond water next to the drop of
sediment, then place the magnetic to the side of the
water drop so that the bacteria swim out of the
sediment into the clear water. Keep looking for the
bacteria to collect at the edge of the water drop
closest to the magnetic
• . A dissecting scope (or a low powered
microscope) with dark field illumination should do
the trick for observing them. To observe them at
higher magnification, you can make a modified
hanging drop slide. Place two pieces of labeling
tape on the glass slide to raise the cover glass.
Carefully place the cover glass over the drops of
water and sediment so that they are suspended
between the slide and cover glass (see figure
below).
• You should be able to look at the edge of
the drop under oil emersion (100X). Lastly,
if you find few or none, save the container
you collected the sediment in and check on
it periodically (monthly). Sooner or later
they should bloom. The jar (mayonase or
peanut butter sized) itself should be filled
1/3 sediment, 1/3 water, and loosely capped
(see figure below). Good luck.
 Momentul fortei magnetice
• In medie pentru bacteriile magnetotactice,
momentul magnetic este de 1.6 x 10-13
[emu], adica 1.6 x 10-15 [Am 2]. Inductia
geomagnetica este de 50,000 [nT]. Sa
presupunem ca bacteria magnetotactica este
orientata la 90° fata de camp. Sa vedem
care este momentul fortei (momentul de
rotatie) prin intermediul caruia campul
magnetic aliniaza bacteria.
• That’s the torque the geomagnetic field applies to
the magnetotactic bacteria. It will align the
bacteria so that the north pole of the bacteria will
be in front, in the direction of the field.
• Now let’s see if we could find the force that is
apply to each pole of the magnetite dipole within
the bacteria. Assume that the length (l) is 50 [nm].
These are the forces
that are apply at
each end of the
bacteria to get the
resultant torque
that rotates the
bacteria.