Ingineria Mediului

TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
INGINERIA MEDIULUI
Asistent univ. dr. ing.

DANIEL LEPADATU
2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 1

TOPIREA GHETARILOR
O CHESTIUNE DE TIMP?

Daniel LEPADATU
Absolvent Facultatea de Constructii IASI
Sectia cu predare in limba franceza
1998
MASTER – Studii aprofundate
Protectia si reabilitara cladirilor
1999
DOCTORAT - FRANTA
Université d’Angers
2006
CURS de Specializare – CADASTRU, GEODEZIE, CARTOGRAFIE
Facultatea de Hidrotehnica Iasi
2007
Catedra de Constructii Civile si Industriale
Facultatea de Constructii IASI
2006
Adresa de contact
daniel.lepadatu@gmail.com
2007-2008 INGINERIA MEDIUL 2

TOPIREA GHETARILOR
INGINERIA MEDIULUI
NUMARUL DE CREDITE = 3 ECT
FORMA DE EXAMINARE
SCRIS DE TIP GRILA
NOTA FINALA
NOTA DE LA EXAMEN 50%
NOTA DE LA PROIECT 50%
• Determinarea impactului asupra mediului a
incalzirii unei cladiri de locuit.
TOPIREA GHETARILOR
NOTIUNI INTRODUCTIVE
MEDIUL INCONJURATOR
Ansamblu de factori naturali si artificiali
Fizici, biologici si sociali
PROTECTIA MEDIULUI
Ansamblul de masuri intreprinse cu scopul de a
pastra echilibrul ecologic:
- prevenirea poluarii
- mentinerea factorilor naturali
- garantarea conditiilor de viata si de
munca pentru generatiile viitoare
TOPIREA GHETARILOR
STIINTA MEDIULUI INCONJURATOR
Ansamblu de notiuni necesare studierii impactului
OMULUI asupra MEDIULUI.
Stiintele care servesc stiinta mediului:
• Agricultura, Filosofia, Geografia, Informatica,
• Biologia, Legislatia, Sociologia, Economia
• Fizica si Chimia
POLUANT
SUBSTANTA (solida, lichida sau gazoasa)
prezenta in NATURA cu efecte negative asupra
SANATATII si MEDIULUI
TOPIREA GHETARILOR
DESEU
Orice reziduu rezultat din procedeele
industriale, Orice BUN abandonat de OM
ECOLOGIE
Stiinta care studiaza ecosistemul
• Relatiile dintre VIATA si MEDIU
• Influenta MEDIULUI asupra dezvoltarii
VIETII

TOPIREA GHETARILOR
ECOSISTEM
Ansamblu de factori fizici (sol, apa aer,
lumina, temperatura) numit HABITAT sau
BIOTOP si ORGANISMELE VII
NIVEL DE POLUARE
Concentratia probabila dintr-un factor de
mediu inconjurator masurata intr-o zona
sau intr-un punct si comparata cu cea
admisa de norme (CMA)
TOPIREA GHETARILOR
INVENTAR DE POLUANTI
Ansamblul de factori poluanti exixtenti intr-o
anumita zona
POTENTIAL POLUANT
Nivel posibil de poluare datorat unui factor
poluant existent intr-o anumita zona
CMA
Concentratia Maxim Admisa produsa de n
factor poluant si care daca nu este depasita nu
are efecte negative asupra sanatatii.

TOPIREA GHETARILOR
DEZVOLTARE DURABILA
Dezvoltarea care SATISFACE NEVOILE
PREZENTULUI fara a COMPROMITE
(DIMINUA) NEVOILE VIITORULUI
STRATEGIE
Ansamblul de METODE si MIJLOACE
combinate cu scopul de a atinge un SCOP
precis.

TOPIREA GHETARILOR
DEZVOLTARE DURABILA
Factori implicati:
Magnitudinea populatiei Pamantului
Reducerea resurselor naturale
Lipsa acordurilor Internationale in domeniu
Decalajul prelungit dintre procesele din
ecosistem
Relatia MEDIU – ECONOMIE
Implicarea OMULUI
TOPIREA GHETARILOR
DEZVOLTARE DURABILA
 GRIJA pentru MEDIU este ESENTIALA
 DEZVOLTAREA COMPORTAMENT ECOLOGIC
 POLITICI DE MEDIU pe termen LUNG
 IMBUNATATIREA mediului SOCIO-ECONOMIC
 NOI INSTRUMENTE in DEZVOLTAREA
TEHNOLOGICA
 COOPERARE INTERNATIONALA

TOPIREA GHETARILOR
ROMANIA - INFORMATII
România este o tara de dimensiuni

medii, cu o suprafata de 238391 kmP
(a treisprezecea tara din Europa)
si o populatie de 21733556 locuitori.

TOPIREA GHETARILOR
ROMANIA - INFORMATII
Pentru atingerea obiectivelor de
baza ale politicii de dezvoltare
regionala, Legea nr. 151/1998 a
permis constituirea a 8 regiuni
de dezvoltare, prin asocierea
voluntara a judetelor.
REGIUNILE DE
DEZVOLTARE
1) Nord-Vest, 2) Nord-Est
3) Sud-Vest, 4) Sud-Est,
5) Sud, Vest, 6) Centru, 7) Bucureşti şi Ilfov
TOPIREA GHETARILOR
RESURSELE NATURALE ALE ROMANIEI

Prin resurse naturale se întelege totalitatea
elementelor naturale ale mediului înconjurator
ce pot fi folosite în activitatea umana:
resurse neregenerabile
• minerale combustibili fosili;
resurse regenerabile
• apa, aer, sol, flora, fauna salbatica;
resurse permanente
• energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor

TOPIREA GHETARILOR
RESURSELE NATURALE NEREGENERABILE

Extractia si folosirea combustibililor fosili
(carbuni, petrol),
exploatarile miniere, industria siderurgica si
metalurgica, industria energetica,
industria chimica si petrochimica,
industria celulozei si hârtiei,
industria materialelor de constructii si altele,
contribuie substantial la poluarea

factorilor de mediu cu poluanti comuni :
(dioxid de sulf, dioxid de carbon,
oxizi de azot, amoniac),
cu metale grele, pulberi sedimentabile si
pulberi în suspensie alti poluanti specifici
(formaldehide, hidrogen sulfurat, sulfura
de carbon, clor, cloruri )
TOPIREA GHETARILOR
RESURSELE NATURALE REGENERABILE
Apa
Solul
aerul,
lemnul,
biodiversitatea Dunarea
stocurile de peste
Litoral
Marea Neagra
Canal Dunare
Marea Neagra
TOPIREA GHETARILOR
RESURSELE NATURALE PERMANENTE
ENERGIA ENERGIA
EOLIANA SOLARA

TOPIREA GHETARILOR
DESEURI ARUNCATE
LA INTIMPLARE !

TOPIREA GHETARILOR
RECICLAREA DESEURILOR

TOPIREA GHETARILOR
ECHILIBRUL ECOLOGIC
BIOSFERA – NATURA VIE
Plante si animale
• Sistem complex
• Legi specifice de dezvoltare si existenta
RATA MORTII  RATA NASTERILOR
ECHILIBRU FRAGIL
• DEZECHILIBRUL SISTEMULUI

TOPIREA GHETARILOR
ECHILIBRELE BIOSFEREI
Echilibre CHIMICE
Procesele metabolice
Echilibre ENZIMATICE
Dezvoltarea organismelor
Procesele fiziologice
Echilibrul intre EXIGENTELE INDIVIZILOR (cerinte de
hrana, apa, climat, etc.)
ACCESIBILITATILE EXTERIOARE (posibilitatile oferite
de MEDIU)
CONSERVAREA ECHILIBRELOR ASIGURA
Continuitatea biosferei si a populatiei

TOPIREA GHETARILOR
LEGILE EVOLUTIEI
COMUNITATILOR ECOLOGICE
DEZECHILIBRE
INTERVENTIA OMULUI
• MODIFICAREA FACTORILOR LOCALI
– Apa, sol, aer
– Agricultura si irigatii
SPECIE POPULATIE
Comunitate
ecologica
BIOM
SPECIE POPULATIE Marin,
Padure tropicala
2007-2008 INGINERIA MEDIUL 22 Campie
TOPIREA GHETARILOR
LEGILE EVOLUTIEI
COMUNITATILOR ECOLOGICE
LEGILE FUNDAMENTALE
ALE VIETII
RECICLAREA MATERIALELOR
• SURSE EPUIZABILE
ECONOMIA DE ENERGIE
• REDUCE POLUAREA

TOPIREA GHETARILOR
FACTORII DE MEDIU
FIZICI
AER, APA
LUMINA, SOL
BIOLOGICI
HRANA, POPULATIA
BOLILE

TOPIREA GHETARILOR
AER
Poluarea aerului
GRAVA PROBLEMA - EFECTE
• Termen MEDIU si LUNG
SANATATE EFECTUL DE SERA

RESURSELE DISTRUGEREA
BIOLOGICE SI
ECOSISTEMELE STRATULUI DE
PAGUBE ECONOMICE OZON
TOPIREA GHETARILOR
AER
Problemele actuale de mediu
efectul de sera;
distrugerea stratului de ozon;
acidifierea;
micropoluantii;
producerea ozonului troposferic
particulele în suspensie.

TOPIREA GHETARILOR
AER - POLUANTI
Sursele principale emitente de poluanti sunt:
sursele fixe industriale, concentrate, de obicei, pe
mari platforme industriale, dar si intercalate cu
zone de locuit intens populate (dezvoltate
preponderent pe verticala);
circulatia auto, în special de-a lungul marilor
artere incluzând si traficul greu;
santiere de constructie si betoniere;
centralele electrotermice;
surse difuze de combustie;

TOPIREA GHETARILOR
EFECTUL DE SERA
Radiatia incidenta de la SOARE
 mic, strabate usor ATMOSFERA
Radiatia reflectata sau emisa de
PAMANTUL incalzit
Se elimina excesul termic terestru
Este ABSORBITA partial de
Dioxidul de carbon si de
Vaporii de apa din Atmosfera
TOPIREA GHETARILOR
Schimbari climatice.
Protocolul de la Kyoto
Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra
schimbarilor climatice, adoptata în 1992, atrage
atentia asupra cresterii emisiilor în atmosfera a
gazelor cu efect de sera ca urmare a
activitatilor umane.
Efectul de sera
încalzire suplimentara a scoartei terestre,
efecte negative - ecosistemelor si a starii de
sanatate a oamenilor.
TOPIREA GHETARILOR
In ultimii 100 de ani temperatura medie
globala a crescut cu 0,6 °C si în Europa cu
1,2 °C, iar deceniul ‘90 a fost cel mai calduros
din ultimii 150 ani.
Se preconizeaza ca temperaturile vor creste
cu 1,4 - 5,8 °C pâna în 2010, cresterile cele
mai mari înregistrându-se în Europa de Est si
Sud

TOPIREA GHETARILOR
Protocolul de la Kyoto, din decembrie
1997,
Conventia privind schimbarile climatice
Protocolul de la Montreal referitor la
substantele care epuizeaza stratul de ozon
si s-a desfasurat pe tema limitarii
cuantificate a emisiilor de gaze cu efect de
sera si angajamentul reducerii acestora.

TOPIREA GHETARILOR
ANGAJAMENTUL ROMANIEI
Prin Legea 3/2001, România a ratificat
Protocolul de la Kyoto Conventia Cadru a
Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera în perioada
2008-2012 cu 8% fata de nivelul de emisii înregistrate în
anul 1989;
realizarea pana in 2007 a unui sistem national de estimare a
emisiilor de gaze cu efect de sera;
elaborarea si implementarea politicilor în vederea
promovarii dezvoltarii durabile;
realizarea înainte anul 2008, a Registrului National de emisii
de gaze cu efect de sera.

TOPIREA GHETARILOR
Gazele cu efect de sera

Protocolul de la Kyoto nominalizeaza gazele cu efect
de sera ca fiind:
dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot,
hidroflorocarburile, perflorocarburile si hexafluorurile de
sulf.

TOPIREA GHETARILOR
Deteriorarea stratului de ozon

In stare naturala, ozonul se gaseste în
stratosfera în proportie de 90%, la circa
10-50 km altitudine, cu un maxim între
20 si 35 km, prezent în atmosfera în
concentratie de 0,04 ppm (parti pe
milion).

TOPIREA GHETARILOR

Concentratia ozonului stratosferic este
afectata de:
distrugerea chimica de catre halogeni,
variatiile radiatiei solare (în particular ale radiatiei
UV).
Invers, ozonul stratosferic are un rol activ în
determinarea structurii termice, dinamice si
chimice a stratosferei si troposferei si deci,
exercita un impact direct asupra climatului.

TOPIREA GHETARILOR

Halogenii eliberati de la sol,
clorofluorcarboni (CFCs), hidrocloro-fluorcarboni
(HCFCs) si hidrocarburi de brom
Sunt convertiti în forme active, în stratosfera medie si
superioara unde contribuie la cresterea nivelelor
naturale de clor, distrugând ozonul.
Reciproc, modificarea ozonului poate afecta
temperaturile stratosferice si troposferice prin
procesele radiative de unda lunga si scurta.
Ozonul troposferic este influentat, de asemenea, prin
schimbul stratosfera-troposfera si prin procesele
chimice.
TOPIREA GHETARILOR
Bibliografie
Protectia Mediului – Curs bilingv (Fr, Ro)
Conf. dr. ing. Maricica Vasilache si Gh. Ionescu
Vasilache, 1998.
RAPORT privind STAREA MEDIULUI ÎN
ROMÂNIA ÎN ANUL 2004
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII
APELOR, AGENTIA NATIONALA PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI
Bucuresti 2005

TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
INGINERIA MEDIULUI

DANIEL LEPADATU

TOPIREA GHETARILOR
APA – PAMANT
Total in oceane: 1370*106 km3
Pacific, Atlantic, Indian, Inghetat – 97,2%
Ghetari 90%, Antartica 2%, Groenlanda
2.15%
Apa in atmosfera – 1014 tone
Apa continentala – 0.635%
Ploi marine – 5*1014 tone

TOPIREA GHETARILOR
APA – PAMANT
NEVOIA DE APA LA OM
800 litri – apa potabila
Consum zilnic apa – 300-400 litri
Desalinizarea apei (1.1*106 tone apa
dulce – devine sarata)
Prin tehnica conventionala
Prin energie nucleara
Prin reciclarea apelor uzate
TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA
Reteaua hidrografica a României are aproape
întreaga suprafata (97,8%) cuprinsa în bazinul
fluviului Dunarea, cu exceptia unei parti din râurile
din Dobrogea, care se varsa direct în Marea Neagra.
Resursele de apa ale României

apele de suprafata – râuri interioare,
lacuri naturale si artificiale,
Dunarea
respectiv 10%, din apele subterane.
Dunarea, al doilea fluviu ca marime din Europa
lungimea de 2850 km
din care 1075 km pe teritoriul României

TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA

TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA
SURSELE DE APA
Apele de suprafata constituie
sursa majora pentru
necesitatile umane, inclusiv
pentru apa potabila.
Lacuri naturale si artificiale
cursuri de apa
naturale, modificate artificial
(regularizate) sau Apele de suprafata se clasifica:
construite artificial (canale). • ape statatoare
(balti, lacuri, mari i oceane),
• ape curgatoare
(izvoare, pârâuri, râuri, fluvii).
TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA
Reteaua de râuri
forma radiala,
98% dintre râuri izvorând din Muntii Carpati
varsându-se, direct sau prin intermediul altor
râuri, în Dunare.
Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa,
din care 1075 km pe teritoriul României, se varsa
în Marea Neagra prin trei brate :
• (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe)
• care formeaza o delta.

TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA
Principalele râuri sunt:
Mures (761 km pe teritoriul României),
Prut (742 km pe teritoriul României),
Olt (615 km),
Siret (559 km pe teritoriul României),
Ialomita (417km),
Somes (376 km pe teritoriul României),
Arges (350 km).

TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA
Pentru evaluarea calitatii globale a apei,
au fost stabilite 5 clase de calitate ce cuprind
urmatoarele 5 grupe:
grupa “regim de oxigen” ce cuprinde:
• oxigenul, oxigenul dizolvat
grupa “nutrienti” ce cuprinde:
• amoniu, azotiti, azotati, azot total, ortofosfati, fosfor
total, clorofila a;
grupa “ioni generali, salinitate” ce cuprinde:
• reziduu filtrabil uscat, sodiu, calciu, magneziu, fier total,
mangan total, cloruri, sulfati;

TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA
Grupele claselor de calitate
grupa “metale” ce cuprinde:
• zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu,
mercur, nichel au fost încadrate la grupa de substante
prioritare;
grupa “micropoluanti organici si anorganici”
cuprinde:
• fenoli, detergenti, hidrocarburi petroliere. Alte substante
precum, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan,
tetracloretan si altele au fost încadrate la grupa
substantelor prioritare.

TOPIREA GHETARILOR
CLASELE DE CALITATE
In cursul anului 2004, calitatea globala a apelor
curgatoare de suprafata, evaluata în functie de
situatia din cele 633 sectiuni de supraveghere, avut
urmatoarea distributie:
categoria I 7,9%; (foarte buna)
categoria a II-a 35,2%; (buna)
categoria a III-a 33,2%; (moderata)
categoria a IV-a 16,4%; (nesatisfacatoare)
categoria a V-a 7,3%. (rea)

TOPIREA GHETARILOR
CLASELE DE CALITATE
In raport cu ponderea
sectiunilor cu apa
„degradata”, situatiile
cele mai defavorabile s-
au înregistrat în bazinele:
Prut (17,1%),
Somes (14,9)
Vedea (13,4).

TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA
România este o tara de

dimensiuni medii, cu o
suprafata de 238391 km2
(a treisprezecea tara din
Europa) si o populatie de
21733556 locuitori.

TOPIREA GHETARILOR
RAURILE - ROMANIA

TOPIREA GHETARILOR
LACURILE NATURALE ALE ROMANIEI

Lacuri artficiale,
In România exista circa 3500 de cele mai importante fiind cele de
lacuri, doar 0,9% dintre ele având pe Dunare:
o suprafata ce depaseste 1 km2
1) Portile de Fier II - 40000 ha
Cele mai importante sunt lacurile 2) Portile de Fier I - 10000 ha,
provenite din fostele lagune de pe dar cu un volum de apa de 3 ori mai mare
malul Marii Negre (Sinoe - 171 3) Stânca-Costesti
km2 ) si lacurile Razim - 415 km2 de pe râul Prut.
formate de-a lungul malurilor
Dunarii (Oltina – 22 km2, Brate - 21
km2 ).
Lacurile glaciare se ntâlnesc în
Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o
suprafata de 10.8 ha este cel mai
mare

TOPIREA GHETARILOR
LACURILE - ROMANIA

TOPIREA GHETARILOR
DUNAREA
Fluviul Dunarea este al
doilea fluviu ca marime din
Europa cu o lungime de
2850 km2.
Izvoraste din muntii Padurea Dunarea
Neagra si se varsa în Marea

Neagra prin trei brate:
• Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe,
formând Delta Dunarii.
Canal Dunare
2007-2008 INGINERIA MEDIUL 54 Marea Neagra
TOPIREA GHETARILOR
DUNAREA
Traseul fluviului trece prin 10
tari:
Germania,Austria, Slovacia,
Ungaria, Croatia, Serbia,
România, Bulgaria,
Republica Moldova, Ucraina,
Traverseaza patru capitale:
Viena, Bratislava, Budapesta,
Belgrad
TOPIREA GHETARILOR
DUNAREA
Analiza fluviului Dunarea a evidentiat urmatoarele:
din cei 1075 km monitorizati pe teritoriul românesc,
522 km (48,6%) s-au încadrat în clasa a II-a de calitate
stare ecologica buna;
412 km (38,3%) s-au încadrat în clasa a III-a de calitate
stare ecologica moderata;
2 km (0,2%) s-au încadrat în clasa a IV-a de calitate
stare ecologica nesatisfacatoare,
139 km (12,9%) s-au încadrat în clasa a V-a de calitate
stare ecologica rea.
Valorile cele mai scazute ale indicelui de saprobitate pe fluviul
Dunarea s-au înregistrat pe un tronson de 139 km cuprins între Calarasi si
Grindul Reni (aval Galati).
TOPIREA GHETARILOR
DELTA DUNARII

TOPIREA GHETARILOR
SURSE DE POLUARE
Apele uzate din mediul urban (orasenesti) provin din
gospodarii, restaurante, hoteluri, institutii, intreprinderi mici si
mijlocii, toate colectate de sistemul de canalizare orasenesc.
Apele uzate din mediul rural, provin din gospodarii si sunt
deversate in mod dezorganizat, individual.
Apele uzate industrial, provin din apele folosite in procesul
tehnologic si au in principiu caracteristicile substantelor
chimice sau fizice utilizate.
Apele uzate de la ferme au in mare masura caracteristicile
apelor uzate orasenesti.

TOPIREA GHETARILOR
SURSE DE POLUARE
Apele uzate, rezultate in urma irigarii terenurilor
agricole sunt poluate cu fertilizatori organici, pesticide.
Apele uzate de la statiuni turistice, cabane sunt
asemanatoare cu apele uzate orasenesti.
Apele uzate provenite de la transportul fluvial datorita
evacuarii de reziduri menajere, pierderi de combustibil,
lubrifianti, substante nocive transportate.
Apele uzate radioactiv provin de la extragerea si
prelucrarea minereurilor radioactive, obtinerea de
combustibili nucleari.

TOPIREA GHETARILOR
POLUANTI
Substante organice de origine naturala sunt:
titeiul, taninii, lignina, hidratii de carbon,
terpentinele.
Substante organice de origine artificiala
provin din rafinarii, industria chimica, industria
petrochimica: benzina, motorina, uleiuri, solventi
organici, bitum, produse medicinale, hidrocarburi
(benzen, eter, acetona), pesticide, detergenti,
vopsele de anilina.

TOPIREA GHETARILOR
POLUANTI
Substante anorganice in apele uzate
industrial sunt: metalele grele (Pb, Cu,
Zn, Cr), cloruri, sulfat de magneziu, fier,
etc.
Substante in suspensie pot fi organice si
anorganice si se gasesc in apele uzate
menajer si industrial.
Substante toxice idem ca mai sus.

TOPIREA GHETARILOR
POLUANTI
Substante radioactive cei mai periculosi
radionuclizii sunt: Ba140, I131, Cs137, Cs144 etc.
Substante cu aciditate si alcalinitate
prominenta sunt deosebit de nocive.
Culoarea provenita de la fabricile de textile si
hartie. Deseori este o caracteristica a apelor uzate.
Apele cu temperaturi ridicate provenite de la
termocentrale.
Microorganismele sunt prezente in general in
ape afectate de factorii antropici.

TOPIREA GHETARILOR
IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Substantele organice de natura vegetala (in viata
sau moarte) consuma oxigenul din apa, care, pentru a
asigura dezvoltarea organismelor nu trebuie sa scada
sub 4mg/l, caz in care apa nu se poate autoepura, mor
pestii. Titeiul si uleiurile din apa formeaza o pelicula care
impiedica respiratia organismelor si asimilatia clorofiliana.
Fenolii in cantitati mari in produsele petroliere sunt
deosebit de toxici pentru pesti. Detergentii impiedica
autoepurarea si epurarea in statii.
Substantele anorganice conduc la marirea salinitatii si
cresterea duritatii. Fac impropie apa pentru alimentarea
cu apa potabila, industriala, irigatii.
TOPIREA GHETARILOR

Substantele in suspensie dau apei un gust si miros
neplacut, impiedica absorbtia oxigenului de la suprafata
si autoepurarea se depune pe instalatii, colmateaza
filtrele sunt toxice pentru flora si fauna.
Substantele toxice pot distruge in scurt timp flora si
fauna afecteaza metabolismul.
Substantele radioactive sunt deosebit de
periculoase pentru organism, in functie de tipul iradierii.
Substantele cu aciditate sau alcalinitate pronuntata
distrug flora si fauna, degradeaza constructiile
hidrotehnice si ambarcatiunile face imposibila folosirea
apei pentru agrement, apa potabila, etc.
TOPIREA GHETARILOR

Apa calda impiedica dezvoltarea normala a
pestilor.
Microorganismele deregleaza dezvoltarea
normala a altor microorganisme,
organisme.
Eutrofizarea apei conduce la reducerea
posibilitatii de autoepurare intoxicand sedimentele
si apa subterana.
Culoarea impiedica absortia oxigenului din apa,
fotosinteza, autoepurarea, agrementul.

TOPIREA GHETARILOR
MASURI DE REDUCERE A POLUARII

Epurarea mecanica consta in trecerea apei prin
gratare, site, deznisipatoare avand rolul de a
retine: frunze, carpe, ambalaje, lemne, plastice,
nisipul, suspensiile.
Epurarea mecano – chimica se face dupa
epurarea mecanica si consta in prepararea apei cu
sulfat de aluminiu necesar maririi eficientei de
decantare.
Epurarea biologica consta in trecerea apei prin
filtre biologice si bazine de namol activ urmate de
decantoare.

TOPIREA GHETARILOR

Filtrele biologice sunt bazine umplute cu
material filtrant (piatra sparta, cocs, caramida),
care datorita membranei biologice si cu un aport de
oxigen conduce la o epurare eficienta.
Bazinele de namol activ sunt bazine prin care
apa primeste un aport suplimentar de oxigen si au
o viteza de curgere foarte mica formand ,,namolul
activ” cu rol de epurare /degradare a substantei
organice.
Fosele septice sunt bazine care asigura
decantarea primara si stopeaza ajungerea apei in
emisar. Sunt folosite pentru gospodarii izolate,
cabane.
TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!

TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
INGINERIA MEDIULUI
Curs 3

DANIEL LEPADATU

TOPIREA GHETARILOR
SOLUL – FACTOR DE MEDIU

SUPRAFATA PAMANTULUI
1.49*108 km2 - 1/3 din S PAMANTULUI
8.9*10107 km2 - 60%

• SUPRAFATA ARIDA
200 milioane de locuitori
6*107 km2 - 40%
SUPRAFATA FERTILA Restul
populatiei
TOPIREA GHETARILOR

TOPIREA GHETARILOR

TOPIREA GHETARILOR
FONDUL FUNCIAR
Fondul funciar cuprinde
• totalitatea terenurilor
(inclusiv suprafetele ocupate
cu ape) indiferent de
destinatie, de titlul pe baza
caruia sunt detinute sau de
domeniul public sau privat
din care fac parte
Structura de proprietate a fondului funciar

în anul 2003
TOPIREA GHETARILOR
REPARTITIA TERENURILOR
Comparativ cu tarile Uniunii
Europene si tarile Europei Centrale
si de Est, România se situeaza:
pe locul 7 dupa suprafata agricola,
pe locul 5 dupa suprafata arabila
pe locul 7 dupa suprafata ocupata
de pasuni si fânete.
Supafata agricola – 62% Stotal
Locul I – din tarile UE
Primele 6 Tari UE cu:
• 0,65 ha teren agricol/locuitor.

TOPIREA GHETARILOR
POLUAREA SOLULUI
DIRECT
Prin deversari de deseuri
Prin ingrasaminte si pesticide
INDIRECT
Prin sedimentarea agntilor poluanti din atmosfera
Prin apa ploilor contaminate cu agenti poluanti
Prin transportul agntilor poluanti de catre vant
Prin infiltrarea in sol a apelor poluante

TOPIREA GHETARILOR
POLUARE
PARTICULARITATI
Solurile poluate se gasesc in apropierea Surselor de
Poluare (SP)
Daca inaltimea SP creste
• Contaminarea se reduce
• Regiunea contaminata se extinde
Contaminarea depinde de regimul ploilor
• Favorizeaza contaminarea in adancime
Poluarea solului influentata de:
• Vegetatie, natura solului,
• Umiditate – distruge poluantii prin hidroliza
• Temperatura – reduce persistenta agentilor poluanti
– Favorizeaza evaporarea
TOPIREA GHETARILOR
POLUARE
NATURALA A SOLULUI
Prezenta excesiva in SOL a unor
MICROELEMENTE (seleniu) – ce dau
intoxicatii la animale
Prezenta plantelor toxice
• Introduse in lantul alimentar
• Dau efecte nocive la animale

TOPIREA GHETARILOR
EROZIUNEA SOLULUI

TOPIREA GHETARILOR
EROZIUNEA SOLULUI
Eroziunea solului
este o consecinta a actiunii apei,
vantului, schimbarilor fizice, chimice si
biologice determinate de:
• pasunatul excesiv, defrisarea padurilor, activitati
agricole.
Dezertificarea rezultat al eroziunii,
afecteaza suprafete agricole mari.
Saraturile afecteaza pe suprafete mari
fertilitatea solului.
TOPIREA GHETARILOR
EROZIUNEA SOLULUI
Caile de transport rutier si benzi
transportoare modifica morfologia
terenului.
Carierele, haldele modifica radical

morfologia terenului, circulatia apelor
de suprafata si subteran.

TOPIREA GHETARILOR
MASURI DE COMBATERE
In functie de tipul de
degradare, se impune
luarea unor masuri
pentru reconstructia Refacerea starii terenului
ecologica a terenurilor REIMPADURIRE
degradate si pentru
ameliorarea starii de
calitate a solurilor.
2007-2008 INGINERIA MEDIUL Zid de

81sprijin
TOPIREA GHETARILOR
RECONSTRUCTIE ECOLOGICA
Prin lucrarile de ecologizare
se urmareste refacerea
terenurilor degradate
si repunerea lor în circuitul
agricol si, dupa caz, silvic,
refacerea cadrului peisagistic
al zonelor si aducerea suprafetelor afectate la
starea naturala initiala, care sa corespunda si
din punct de vedere al calitatii mediului.

TOPIREA GHETARILOR
Depozit
zgura
si cenusa
• Placare cu
Pamant
Inerbat
TOPIREA GHETARILOR
SE TRADUCE PRIN:
Amenajari antieroziune
Modernizare a lucrarilor de aparare-
îndiguire si desecari
Modernizare a lucrarilor de ameliorare a
terenurilor saraturate, a nisipurilor si a
solurilor nisipoase;

TOPIREA GHETARILOR
Refacerea starii fizice a solurilor prin
afânarea adânca
Refacerea rezervei de materie organica
Prevenirea si reducerea poluarii
chimice a solurilor cu metale grele,
Definitivarea tehnologiilor de
reconstructie a terenurilor afectate;

TOPIREA GHETARILOR
POLUAREA CHIMICA
Poluarea chimica a solului
afecteaza circa 0,9 milioane ha,
din care poluarea excesiva circa
0,2 milioane ha.
Poluarea cu metale grele (mai ales
Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de sulf
sau cu produse petroliere
• produce efecte agresive deosebit de
puternice asupra solului.
A fost identificata în special în
zonele critice:
• Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica.
MAREE NEAGRA
TOPIREA GHETARILOR
SURSE DE POLUARE
SURSE DE POLUARE ale solului
Haldele cu reziduri menajere si
industriale raspandite pe sol in mod
neorganizat, provin din localitati si
intreprinderi.
Industria (fabrici chimice, termocentrale,
fabrici de celuloza, turnatorii, etc.) produce o
serie de emisii nocive:
plumb, cadmiu, cupru, zinc, flor, dioxid de
sulf, dioxid de azot, pulberi sedimentabile.

TOPIREA GHETARILOR
SURSE DE POLUARE
Sondele, conductele de transport si
rafinariile de petrol
reprezinta o sursa de poluare importanta
pentru sol, apa de suprafata si subteran.
Agricultura care foloseste in exces
pesticide. Irigatiile.

TOPIREA GHETARILOR
SURSE DE POLUARE
In functie de calitatea apei folosita la
irigatii:
Este posibila aparitia urmatoarelor fenomene:
modificarea texturii solurilor, în masura în care
apa contine aluviuni în suspensie;
marirea continutului de saruri si modificarea
reactiei de la acid la alcalin prin irigarea cu ape
care contin saruri;
levigarea sarurilor

TOPIREA GHETARILOR
SURSE DE POLUARE
Dejectiile provenite de la ferme si
namolul statiilor de epurare raspandite pe
sol fara a fi tratate prejudiciaza exploatarea
acestuia datorita poluarii biologice.
Haldele cu deseuri radioactive (steril)
provenite in urma exploatarilor miniere,
contin substante radioactive: Kaliu, Toriu,
Uraniu, Cesiu, Strontiu cu o perioada de
fisiune de 25 – 50 ani.
TOPIREA GHETARILOR

Eroziunea solului
duce la dezertificarea si pierderea terenurilor
agricole.
Saraturarea
diminueaza apreciabil productia agricola.
Caile de transport rutier si benzi
transportoare
poate avea un impact negativ asupra peisajului.

TOPIREA GHETARILOR

Carierele, haldele
modifica peisajul radical, schimba circulatia de
apa de suprafata si subteran, distrug
pesterile, depozitele fosilifere, paleontologice,
speogenetice, restrange suprafata impadurita
si implicit habitatul.
Rezidurile menajere si industriale
afecteaza solul si apele subterane prin poluare
biologica si fizica.
TOPIREA GHETARILOR

Sondele, conductele de transport si
rafinariile de petrol
degradeaza solul devenind inutilizabil.
Agricultura prin folosirea excesiva
a pesticidelor sau a irigarii cu ape
uzate
creeaza o mineralizare excesiva a solului,
afecteaza apele subterane, consecinta fiind
diminuarea productivitatii.
TOPIREA GHETARILOR

Industria in urma depunerii pulberilor
sedimentabile
afecteaza in primul rand flora dar si fauna.
Dejectiile provenite de la ferme si
namolul statiilor de epurare in urma
descompunerii substantelor organice
conduc la poluarea biologica si degradarea
accentuata a solului si culturilor.
TOPIREA GHETARILOR
Activitatea industriala
depozitarea inadecvata a
deseurilor
solide
depunerilor acide
degradarea solului prin lucrarile
de exploatare a resurselor de
materii prime necesare industriei
Exploatarile geologice – metale
neferoase

TOPIREA GHETARILOR
Apele din mina si cele din statiile de spalare
a carbunelui:
Contin cantitati mari de saruri de magneziu,
nichel, mangan, praf de carbune,
Utilizeaza cantitati mari de apa care pleaca
încarcate cu steril zinc, cupru, fier si chiar cianuri.
Evacuari de ape încarcate cu reziduuri se fac si de
la combinatele siderurgice, termocentrale,
centrale atomo-electrice
• Care neepurare, pot contamina apele râurilor cu
germeni, degaja un miros dezagreabil si pun în pericol
fauna piscicola.

TOPIREA GHETARILOR
In Caras - Severin activitatea
din sectorul industrial a
determinat
scoaterea temporara din circuitul
economic a circa 57,3 ha terenuri
care reprezinta cele patru halde de
zgura situate în Resita si Otelu
Rosu.
Haldele de steril rezultate din
exploatarile miniere ocupa o
suprafata de circa 620 ha.
TOPIREA GHETARILOR

Impaduririle si exploatarea rationala
combat eroziunea solului si dezertificare
Sisteme de desecare – drenaj si irigatii de
spalare
previn saraturile.
Carbunele activ incorporat in sol sau
administrarea de adjuvanti,
reduc efectul negativ al pesticidelor.

TOPIREA GHETARILOR

Depozite de reziduri controlate (haldele)
sunt locuri special amenajate, pe suprafete
orizontale avand straturi succesive de reziduri
si pamant, cu radier impermeabil, sistem de
colectare a apei pluviale si statie de epurare,
imprejmuire.
Tratarea chimica a solului folosind
instalatii speciale, prin excavarea solului
poluat / degradat.
TOPIREA GHETARILOR
SECETA SI CONSECINTELE EI
Seceta si fenomenele asociate acesteia,
respectiv aridizarea si desertificarea,
reprezinta dupa poluare, cea de-a doua mare
problema cu care se confrunta omenirea, în
ultima jumatate de secol.
Desertificarea înseamna degradarea
terenului în zonele aride, semiaride, cauzata
de diversi factori, care includ variatiile
climatice si activitatile umane.
TOPIREA GHETARILOR
Aproximativ o treime din suprafata
globului revine terenurilor aride.
Dintre terenurile aride cu folosinta agricola,
70% sunt moderat pâna la puternic
afectate de degradare.
Aproximativ o treime din suprafata
agricola a României este afectata de o
seceta foarte severa, ceea ce înseamna ca
din 100 de ani, în peste 40 de ani se manifesta
acest fenomen.

TOPIREA GHETARILOR
Factorii care au dus la degradarea
solului la nivel global sunt:
despaduririle (29,5% din terenuri)
suprapasunatul (34,5%),
managementul agricol defectuos (28%),
supraexploatarea (6,8%),
activitatile bioindustriale (1,2%).

TOPIREA GHETARILOR
MASURI DE PREVENIRE A SECETEI

Protectia factorilor de mediu în conditii de
seceta si desertificare;
Reabilitarea si dezvoltarea sistemelor de
irigatii;
Crearea de perdele si cordoane forestiere;
Imbunatatirea regimului hidrologic în zonele
îndiguite ale râurilor;
Terasarea terenurilor în panta pentru
retinerea apei pe versanti;

TOPIREA GHETARILOR
MASURI DE PREVENIRE A SECETEI

Promovarea de culturi agricole alternative
rezistente la seceta si a masurilor
agrotehnice speciale;
Reconstructia ecologica a padurilor afectate
de uscare;
Gestiunea resurselor de apa în conditii de
seceta;
Monitorizarea zonelor de risc de desertificare
si seceta.

TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!

TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
INGINERIA MEDIULUI
Curs 4

DANIEL LEPADATU

TOPIREA GHETARILOR
FACTORII BIOLOGICI
HRANA
Vector de poluare
Factor limitativ al dezvoltarii
sistemelor ecologice
CARBONUL
Are o mare importanta in structura
organismelor

TOPIREA GHETARILOR
RISCURILE DE PERTURBARE
ale ciclului natural al C
Mineralizarea CO2 de catre rocile alcaline si
apa marina
Reducerea fluxului de carbon reciclat prin
fotosinteza datorita defrisarii padurilor
Prezenta C in natura:
99% in plante si 1% in animale
Raportul intre UMANITATE si MEDIU
UMANITATEA poate fi concentrata in 1/10 Km3
Importanta ACTIVITATII UMANE in
DEZECHILIBRUL ECOLOGIC este FOARTE MARE
TOPIREA GHETARILOR
SURSE LATENTE DE POLUARE

SURSELE NATURALE DE POLUARE
PE PAMANT SUNT:
VULCANII
GAZELE CALDE SI RECI
• Mofete si Fumarole
FURTUNILE DE PRAF

TOPIREA GHETARILOR
AGENTII POLUANTI
POTENTIAL NATURALI
OZONUL
PRAFUL
APELE SUBTERANE ACIDE SI
SALINE
GAZELE (Mofete si Fumarole)
CARE INSOTESC VULCANII
TOPIREA GHETARILOR
OZONUL SUBST. FOARTE PERICULOASA

PENTRU OM
CHIAR IN CONCENTRATII REDUSE
• Daca se geseste in aerul respirabil
STRATUL DE OZON ESTE UN STRAT PROTECTOR
• ECRAN DE PROTECTIE – IMPOTRIVA RADIATIILOR
SOLARE ULTRAVIOLETE
RADIATIA ULTRAVIOLETA
FUNCTIE DE LUNGIMEA DE UNDA, RADIATIA ESTE
ABSORBITA SAU TRECE PRIN STRATUL
  < 242.2 nm este absorbita total de OXIGEN
  = 242.2 – 290 nm este absorbita total de OZON
  = 290 – 320 nm patrunde partial in atmosfera
– Functie de concentratia de OZON
– Anotimp, altitudine, latitudine
TOPIREA GHETARILOR
OZONUL
CMA – aerul respirabil este de:
0.01 ppm
0.008 ppm SUA – Asmaticilor
CANTITATE MAI MARE
Reduce capacitatea vitala
Efecte tragice asupra pasagerilor si
echipajelor de zbor
• Concentratiile masurate in timpul unor zboruri
era de: 0.5, 0.6 ppm.

TOPIREA GHETARILOR
OZONUL
MASURI PRECONIZATE
DIMINUAREA INALTIMII DE ZBOR
FILTRAREA AERULUI
ALEGEREA ALTITUDINII DE ZBOR
• CONCENTRATIA ESTE DIFERITA FUNCTIE DE
ALTITUDINE

TOPIREA GHETARILOR
OZONUL
GAURA DE OZON – descoperita in
1985
Diminuarea dramatica a cantitatii de ozon
in stratosfera in timpul primaverii australe
(octombrie)
Descoperita de o echipa britanica
1996 – masurata prin teledetectie (satelit)
de catre americani – are o dimensiune
egala cu cea a continentului nord-american
TOPIREA GHETARILOR
OZONUL
LIPSA de ozon determina
Aparitia poluarii radiante
• Cresterea fluxului de RU de la soare care
ajunge pe PAMANT si are efet
sterilizant asupra organismelor
• Implicit asupra OMULUI producand
debutul cancerului de piele

TOPIREA GHETARILOR
OZONUL
Difuzia ozonului spre TROPOSFERA este
FRANATA de urmatorii factori:
Distrugerea OZONULUI de radiatia solara
Reactia cu UMIDITATEA din TROPOSFERA
reduce OZONUL din straturile de aer in
contact cu biosfera
ZBORURILE in STRATOSFERA
Substantele gazoase chimice care distrug
OZONUL
TOPIREA GHETARILOR
APELE SUBTERANE
ACIDE sau SALINE
Potabile sau Medicinale
APELE SUBTERANE
Contact prelungit cu
• Masivele de sare sau alte minerale
– Se pot INFESTA cu substante TOXICE

TOPIREA GHETARILOR
APELE SUBTERANE
MASURI
PURIFICAREA APELOR ACIDE
• PRIN RETINEREA IN LAGUNE DE DEPUNERE
– CER INVESTITII FOARTE MARI
INTERCEPTAREA STRATULUI ACVIFER
• INAINTE DE A AJUNGE LA STRATURILE DE
MINERALIZARE
– CER FORAJE SUPLIMENTARE
– 20% DIN COSTUL STATIILOR DE TRATARE CHIMICA

TOPIREA GHETARILOR
PRAFUL
Impiedica vederea
Ingreuneaza respiratia
Prin depunere formeaza rocile eoliene
In fiecare an Atmosfera transporta 30
milioane de tone de praf
Invazia prafului se produce prin:
Depunere lenta
Actiune dramatica – Furtunile de praf
• In desert sau preerii

TOPIREA GHETARILOR
FUMUL
Fumul este inrudit cu PRAFUL
Sursele de fum sunt:
Arderea deseurilor agricole
Focuri declansate instantaneu in PADURI
VOLUM
• 34*106 tone de fum + cenusa
• 34*104 tone de HIDROCARBURI
– SUNT FOARTE PERICULOASE IN AER SI IN APA

TOPIREA GHETARILOR
PLANTELE
Agent Poluant – POLENUL
FACTOR ALERGEN
• FEBRA DE FAN – MEDICINA
• POT PROVOCA CRIZE de ASTM
IN SUA
• 12 milioane persoane alergice
• Cheltuielile de imunizare in perioada de
raspandire a polenului sunt de 300 mil $

TOPIREA GHETARILOR
SURSE DE POUARE
CARACTERISTICE – NISEI UMANE
TOTALITATEA LOCUINTELOR PE GLOB
DESEURILE
REZULTATE DIN ACTIVITATEA
INDUSTRIALA
– DETERGENTI, COSMETICE, APARATE CASNICE,
AMBALAJE
PROPRII EXISTENTEI UMANE
– DEJECTII, CADAVRE, etc.

TOPIREA GHETARILOR
POLUARE – NISA UMANA

CLASIFICAREA
DESEURI SOLIDE - UMIDITATE VARIABILA
• HARTIE
– ZIARE 12%, CARTOANE 11%, ALTE DESEURI 32%
• METALICE
– FEROASE 7.5%, NEFEROASE 1.5%
• ALIMENTARE 14%, TEXTILE 5%, LEMN 4%, STICLA 9%,
DESEURI DIVERSE 3%
• TOTAL 100%
DESEURI LICHIDE – APELE UZATE
• NECESARA DIMENSIONARII INSTALATIILOE DE TRATAMENT

TOPIREA GHETARILOR

PRODUCE EFECTE IN CONTINUA
CRESTERE DATORITA:
Diversificarii deseurilor produse
• Cresterii nivelului de trai
Cresterea cantitatii de deseuri pe cap de
locuitor
Aglomerarea locuintelor individuale in
marile orase
• Autoepurarea este limitata
TOPIREA GHETARILOR

PARTICULARITATI
DESEURILE NU SUNT BIODEGRADABILE
SUNT TOXICE
IARNA – INCALZIREA
• CARBUNE, PETROL SAU GAZE SI LEMN
• DESEURI SOLIDE
– CENUSA, FUM, ZGURA
– CARACTERIZATI PRIN DISPERSIE TERITORIALA SI
CANTITATE

TOPIREA GHETARILOR

MASURA DE PROTECTIE
• IZOLATIA TERMICA
• REDUCE CONSUMUL DE ENERGIE – REDUCE
POLUAREA
• FOLOSIREA COMBUSTIBILILOR SUPERIORI SI
INVESTITII IMPORTANTE PENTRU
REDUCEREA CONSUMULUI DE
COMBUSTIBILI
• CENTRALE DE INCALZIRE CU RANDAMENT
RIDICAT – 90%
TOPIREA GHETARILOR

POLUAREA UMANA este direct
proportionala cu densitatea populatiei
EVOLUTIA POPULATIEI PAMANTULUI

1950-1825 – 500 mil – 1 miliard – 175 ani
1825-1930 – 1 miliard – 2 miliarde – 105 ani
1930-1976 - 2 miliarde – 4 miliarde – 46 ani
1976-2007 – 4 miliarde - 6,5 miliarde – 30 ani

TOPIREA GHETARILOR
TRANSPORTURILE
SURSA DE POLUARE
CLASIFICARE
DUPA MODUL DE TRANSPORT
• TERESTRU, NAVAL, AERIAN
DUPA MIJLOACELE DE PROPULSIE
• CU ABURI,
• MOTOARE CU ARDERE INTERNA, ELECTRICE,
CU REACTIE
• TRACTIUNE ANIMALA

TOPIREA GHETARILOR
TRANSPORTURILE
SURSA DE POLUARE
DUPA LOCUL SPECIFIC AL
TRANSPORTULUI
TRANSPORT URBAN
• RUTIER SAU PE SINE
TRANSPORT INTERURBAN
• RUTIER, PE SINE, AERIAN, NAVAL
TRANSPORT INTERNATIONAL
• RUTIER, PE SINE, AERIAN, NAVAL

TOPIREA GHETARILOR
TRANSPORTURILE
SURSA DE POLUARE
MASINILE CU ABURI – CARBUNELE
VAPORI CU APA, OXIZI DE CARBON,
FUMUL, CENUSA SI ZGURA
MOTOARELE CU EXPLOZIE – PETROL
ARDEREA ESTE INCOMPLETA
• MONOXID DE CARBON, OXIZI DE AZOT,
HIDROCARBURI NEARSE – FOARTE TOXICE

TOPIREA GHETARILOR
TRANSPORTURILE
SURSA DE POLUARE
DIOXIDUL DE CARBON SI VAPORII DE APA
AMPLIFICA EFECTUL DE SERA
OXIZII DE AZOT
ACTIUNE IRITANTA
POTENTIAL TOXIC RIDICAT
HIDROCARBURILE NEARSE
FAVORIZEAZA APARITIA NEOPLASMULUI
PLUMBUL – IMBUNATATIREA CIFREI
OCTANICE
AGENT POLUANT FOARTE PERICULOS
TOPIREA GHETARILOR
BIOSECURITATEA
Biotehnologia moderna
este un domeniu relativ nou la nivel global
si a fost promovata de rezultatele
semnificative înregistrate în special în
ultimii zece ani de cercetare fundamentala
si aplicativa.
are ca obiect de studiu modificarea
genetica, respectiv
Organismele Modificate Genetic
(OMG).
TOPIREA GHETARILOR
BIOSECURITATEA
Biosecuritatea
este reprezentata de un spectru larg de
masuri sau politici de biosecuritate, aplicate
într-un cadru organizat, necesar
minimalizarii sau eliminarii riscurilor
potentiale pe care biotehnologia moderna,
prin OMG si produsele derivate le poate
aduce asupra echilibrului natural al
mediului înconjurator si asupra
sanatatii umane.
TOPIREA GHETARILOR

România
se afla, din acest punct de vedere, pe
ultimele locuri din tarile din Sud-Estul
Europei, devenind astfel un simplu
CONSUMATOR al produselor
biotehnologiei moderne.

TOPIREA GHETARILOR

Beneficiile utilizarii plantelor
modificate genetic (transgenice) se
concretizeaza în:
productivitate sporita, prin combaterea
eficienta a buruienilor, a bolilor si a
daunatorilor;
profituri mai mari pentru producatori,
prin reducerea costurilor de productie
preturi mai scazute pentru consumatori;
TOPIREA GHETARILOR

Beneficiile
reducerea globala a cantitatilor de pesticide,
cu impact pozitiv asupra biodiversitatii,
contribuind în acest fel la protectia
mediului;
reducerea dependentei de pesticidele
conventionale, care au efecte nefaste
asupra sanatatii cultivatorilor si a
consumatorilor;
îmbunatatirea calitatii apelor freatice si de
suprafata, prin reducerea reziduurilor de
pesticide.
TOPIREA GHETARILOR

TOPIREA GHETARILOR
OMG - ROMANIA
Suprafata cultivata cu PORUMB

modificat genetic.
2004 de 2000 m2 - Arad, Tecuci, Dâlga,
Râmnicu Sarat, cu hibrizi de porumb marca
Pioneer cu toleranta la anumite erbicide.
TOPIREA GHETARILOR
OMG
IMPACTUL ASUPRA OMULUI SI MEDIULUI
HRANA modificata genetic reprezinta un
produs nou, cu proteine noi pe care nu le-
am mai consumat niciodata pâna acum.
OMG sunt capabile de raspândire si
reproducere, transferindu-si genele catre
organismele salbatice fapt care poate
determina potentiale efecte negative ale
organismelor modificate
TOPIREA GHETARILOR
OMG
POTENTIALE EFECTE NEGATIVE
îmbolnaviri ale oamenilor, incluzând efecte de
alergenicitate sau toxicitate la noile substante
continute de OMG-uri;
îmbolnaviri ale animalelor si plantelor,
incluzând efecte de toxicitate
efecte asupra dinamicii populatiilor speciilor
aflate în mediul receptor si asupra diversitatii
genetice a fiecareia dintre aceste populatii;

TOPIREA GHETARILOR
OMG
contaminarea speciilor salbatice de polenul
plantelor modificate genetic;
rezistenta ce se poate dezvolta printre
daunatori si boli;
afectarea negativa a organismelor din sol de
catre culturile de plante modificate genetic,
descoperit ca toxina Bt (Bacillus thurigiensis)
persista în sol mai multe luni, cauzând astfel
potentiale distrugeri lantului trofic din sol;

TOPIREA GHETARILOR
OMG
posibila modificare a unor agenti patogeni care ar
putea facilita transmiterea bolilor infectioase
compromiterea actiunii profilactice sau terapeutice a
unor tratamente
genele rezistente la antibiotice, adesea folosite în
ingineria genetica, ar putea fi transferate agentilor
patogeni din intestine;
efecte asupra circuitului carbonului si azotului in
natura, prin modificarea capacitatii solului de a
descompune materia organica.

TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!

TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
INGINERIA MEDIULUI
Curs 5

DANIEL LEPADATU

TOPIREA GHETARILOR
AGRICULTURA
PRINCIPALII FACTORI DE
POLUARE
EROZIUNEA SOLULUI
ANIMALELE
EXPLOATAREA AGRICOLA EXCESIVA

TOPIREA GHETARILOR
EROZIUNEA SOLULUI
EROZIUNEA SOLULUI
Ape
Influentata
• Exploatarea nerationala a padurilor
• Actiunea torentilor
–Aduc prejudicii iremediabile

TOPIREA GHETARILOR
ANIMALELE
ANIMALELE
DISTRUG IREMEDIABIL VEGETATIA
IMPIEDICA REGENERAREA
IN PADURILE TROPICALE
• ELEFANTII DISTRUG CULTURILE SI
ARBORII
– FAVORIZAND DEZVOLTAREA DESERTULUI

TOPIREA GHETARILOR
EXPLOATAREA AGRICOLA
EXPLOATAREA AGRICOLA EXCESIVA
- MONOCULTURA
DETERMINA PERTURBAREA MEDIULUI
Terenul devine sarac in
• Fosfor, calciu, azot, oligoelemente
• INFERTIL
• Ingrasamintele (LIEIBIB) – ameliorarea
solurilor
– SURSA DE POLUARE
TOPIREA GHETARILOR
EXPLOATAREA AGRICOLA
INSECTICIDELE, PESTICIDELE
DISTRUG
• FLORA SI FAUNA
• NECESARE IN METABOLISMUL ECOSISTEMULUI –
ALDRIN, ENDRIN, DDT, ETC.
IERBICIDELE AU ACELEASI EFECTE
ZOOTEHNIA
• SUBSTANTELOR CARE STIMULEAZA CRESTEREA
• SURSA DE POLUARE PENTRU OM

TOPIREA GHETARILOR
AGRICULTURA MODERNA
AGRICULTURA MODERNA
AMENAJAREA TERENULUI
• BARAJE SI CANALE – IRIGATII
EFECTE POZITIVE
• DEZVOLTAREA CIVILIZATIILOR
– EGIPT, MEXIC, CHINA
EFECTE NEGATIVE
• SOLIDIFICAREA TERENULUI
– SUDUL IRAKULUI – NU EXISTA UN DRENAJ NATURAL SAU
ARTIFICIAL – RIDICAREA NIVELULUI DE APA FREATIC
• LACUL ARAL – 1993 - RUSIA
– A DISPARUT – DATORITA IRIGATIILOR AGRICOLE

TOPIREA GHETARILOR
POLUAREA INDUSTRIALA
CEA MAI IMPORTANTA SURSA DE
PULUARE
POLUAREA LA LOCUL DE MUNCA
POLUAREA INDUSTRIALA GLOBALA
• POLUAREA AERULUI
• PULBERILE INDUSTRIALE

TOPIREA GHETARILOR
PREZENTA SUBSTANTELOR SAU
FACTORILOR NOCIVI DIRECT LA LOCUL
DE MUNCA
EFECT
• BOLOLE PROFESIONALE
– Alergiilor, Afectarea vazului, auzului, mirosului

TOPIREA GHETARILOR
FACTORI NOCIVI
• FRIZERIE, COAFURA
– COSMETICELE
• MOARA
– PRAFUL DE FAINA
• CONSTRUCTII – FABRICILE DE MATERIALE
– PRAF DE AZBEST, IPSOS, CIMENT
• CHIMISTII SI ANALISTII DE LABORATOR
– SUBSTANTELE UTILIZATE

TOPIREA GHETARILOR
POLUAREA INDUSTRIALA GLOBALA
Este dependenta de activitatea industriala
Depinde de consumul energetic
Poluarea industriala se propaga prin
• Aer si apa
Poluarea aerului este afectata de
• INDUSRIE – producatoare ENERGIE
– Gazele evacuate de centralele termice
– Alte ramuri industriale
– Metalurgia, INDUSTRIA CIMENTULUI

TOPIREA GHETARILOR
IN 1968 IN SUA AU FOST ARUNCATE IN AER
SUBSTANTE NOCIVE (F TRANS)
ARDEREA CARBUNILOR
• Hc NEARSE – 0.2*106 TONE/AN
• COX - 0.8*106 TONE/AN
• NOX - 4.1*106 TONE/AN
ARDEREA PETROLULUI
• COX - 0.1*106 TONE/AN
• NOX - 1.1*106 TONE/AN

TOPIREA GHETARILOR
ARDEREA GAZELOR NATRALE
• NOX - 4.7*106 TONE/AN
ARDEREA LEMNULUI
• COX - 1*106 TONE/AN
• NOX - 0.2*106 TONE/AN
ARDEREA DESEURILOR (PRIN INCINERARE)
• COX - 7.8*106 TONE/AN
• NOX - 0.6*106 TONE/AN

TOPIREA GHETARILOR
ADAUGA
PROCESELE INDUSTRIALE SPECIFICE
MIJLOACELE DE TRANSPORT
• Hc NEARSE – 32*106 TONE/AN
• COX - 100*106 TONE/AN
• NOX - 20.4*106 TONE/AN
REPREZINTA SUBSTANTE TOXICE
PENTRU ORGANISMELE VII
TOPIREA GHETARILOR
POLUAREA INDUSTRIALA ROMANIA
IN 2003, deseuri
Minerit si Industrie, de 370
milioane tone
(90%) sunt deseuri rezultate
din activitatile de extractie
(minerit) – 331 milioane tone,
30,5 milioane tone deseuri
din industrie si agricultura.

TOPIREA GHETARILOR
Cea mai mare cantitate de deseuri din

activitatiile extractive s-a generat în
Regiunea 4 Sud-Vest
310 milioane tone, reprezentând 93,51%.
Cantitatea reciclata/valorificata de
deseuri industriale, inclusiv deseurile din
minerit a fost
24,783 milioane tone, reprezentând 6,85%

TOPIREA GHETARILOR

TOPIREA GHETARILOR

CEL mai MARE impact
potential asupra
MEDIULUI înconjurator
SANATATII populatiei.
Proprietati specifice:
inflamabilitate,
corozivitate, toxicitate.

TOPIREA GHETARILOR
NAMOLURILE
Namolurile provin
tratarea apelor uzate orasenesti,
industriale si de la potabilizarea apei.
Principala sursa de producere a
namolurilor o reprezinta
statiile de epurare urbane.

TOPIREA GHETARILOR
NAMOLURILE
Apele uzate tratate în
statiile de epurare
provin
Zonele populate
Intreprinderi industriale,
racordate la canalizare
sau apele sunt
transportate cu vidanja
la unitatile neracordate.

TOPIREA GHETARILOR
NAMOLURILE

TOPIREA GHETARILOR
NAMOLURILE

TOPIREA GHETARILOR
Fabricile de ciment - ROMANIA

Mare producatoare de poluare
Grija fata de mediu este esentiala
Protectia Mediului inconjurator este o
prioritate in Uniune Europeana
Firmele au inceput sa investeasca
protectia mediului, in combustibili
alternativi si materii prime.

TOPIREA GHETARILOR

A aparut si in Romania conceptul de
statii ecologice de betoane
Exista aproximativ 13 statii ecologice
NOUTATEA
Tehnologia utilizata permite
• reducerea la zero a emisiilor de praf si a
zgomotului
• reciclarea reziduurilor de ciment proaspat

TOPIREA GHETARILOR

EMISIILE DE PRAF AU SCAZUT
CONSIDERABIL
Noi tipuri de filtre
Modernizarii celor existente
Implementat un standard global pentru
masurarea
• emisiilor de praf, dioxid de sulf (SO2), oxizilor
de azot (Nox), a compusilor organici volatili,
precum si pentru monitorizarea altor emisii,
cum ar fi metalele grele
TOPIREA GHETARILOR
ONU
RAPORT al ONU
400 de specialisti si
citat de cotidianul
The Times
Ritmul - omul a utilizat

resursele planetei
in ultimii 20 de ani
pune in pericol
supravietuirea omenirii

TOPIREA GHETARILOR
Deseuri si depozitarea lor
Deseuri periculoase Deseuri municipale

TOPIREA GHETARILOR
Impactul asupra mediului

Impactul generat de deseurile
produse si depozitate necontrolat
consta în
Afectarea calitatii factorilor de
mediu
afectarea solului si subsolului prin
infiltrarea levigatului.

TOPIREA GHETARILOR

Aportul de substante organice si
minerale poluante provenite din
descompunerea deseurilor
modifica caracteristicile chimice ale solului
respectiv concentratiile de azotati, azotiti,
metale grele si substante organice
nebiodegradabile

TOPIREA GHETARILOR

Infiltratiile din depozitele de deseuri afecteaza
apele subterane si apele de suprafata prin
antrenarea substantelor solubile existente în
deseuri sau provenite din procesul de
descompunere a acestora;
poluarea atmosferei prin:
• antrenarea de zgura si cenusa rezultate de la
termocentrale;
• antrenarea de catre curentii de aer a deseurilor usoare
si a particulelor de praf produse în cursul operatiilor de
descarcare, nivelare si compactare a de eurilor;

TOPIREA GHETARILOR

Poluarea atmosferei prin:
emisia în atmosfera a gazului de
fermentare rezultat din procesul de
descompunere a de eurilor;
gazele de esapament evacuate de
vehiculele care asigura transportul
deseurilor.

TOPIREA GHETARILOR
RAPORT al ONU
Potrivit studiului, fiecare locuitor al
planetei consuma, in acest moment, o
cantitate de resurse cu o treime mai mare
decat poate suporta planeta.
Expertii au calculat ca fiecare persoana are
nevoie de 21,9 hectare de pamant pentru
a-si acoperi necesitatile
In conditiile in care capacitatea planetei
este de doar 15,7 hectare de persoana.
TOPIREA GHETARILOR
RAPORT al ONU
Unul dintre motive este acela ca

populatia planetei a crescut,
In ultimii 20 de ani, cu 34 de
procente
De la 5 miliarde de locuitori, in
1987,
La 6,7 miliarde, in prezent - 2007.
TOPIREA GHETARILOR
RAPORT al ONU
30% dintre amfibiene,
23% dintre mamifere
12% dintre pasari
sunt amenintate cu disparitia,
In timp ce unul din 10 rauri
importante ale planetei seaca in
fiecare an.

TOPIREA GHETARILOR
RAPORT al ONU
Verdictul dat de specialistii Programului

de Mediu al Natiunilor Unite
Apel urgent la actiune
Expertii atragand atentia ca nu mai este
mult pana cand situatia va deveni
una fara cale de intoarcere

TOPIREA GHETARILOR
RAPORT al ONU
Marion Cheatle,
unul dintre specialistii implicati in program,
spune ca deterioarea progresiva a mediului
este strans legata de
dezvoltarea economica,
care va continua sa afecteze fara oprire starea
planetei.
Raportul ONU analizeaza schimbarile intervenite
asupra mediului incepand din anul 1987.

TOPIREA GHETARILOR
RAPORT al ONU
CONCLUZIILE
Schimbarile climatice
reprezinta una dintre cele mai presante
probleme in acest moment,
la fel de ingrijoratoare fiind considerate
problema surselor de apa potabila,
a terenurilor agricole sau
biodiversitatea.
TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!

TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
INGINERIA MEDIULUI
Curs 6

DANIEL LEPADATU

TOPIREA GHETARILOR
Proiect Ingineria Mediului

CONTINUTUL PROIECTULUI
PIESE SCRISE
PIESE DESENATE
BIBLIOGRAFIE

TOPIREA GHETARILOR
PIESE SCRISE:
Cuprins
Tema proiectului
Memoriu tehnic justificativ:
Obiectivele proiectului
• Consolidarea notiunilor de elemente de arhitectura
– Fazele de executie a planului parter
– Functiuni ale diferitelor spatii de locuit
– Dimensiunile golurilor de usi si ferestre
• Insusirea notiunilor necesare calcului termic (reziztenta termica
specifica, punte termica, reziztenta termica globala)

TOPIREA GHETARILOR
PIESE SCRISE:
Solutia adoptata si justificarea ei
Probleme generale
Functiuni ale diferitelor spatii de locuit
Suprafete optime ale incaperilor
Intcmirea schitei functionale
• Tipuri de pereti
– Pereti exteriori portanti
– Pereti interiori autoportati sau despartirori
Fazele de executie a planului parter
• Dimensiunile golurilor de usi si ferestre pentru cladiri de locuit
• Semne conventionale uzuale

TOPIREA GHETARILOR
PIESE SCRISE:
Note de calcul
PIESE DESENATE:
Plan parter, sc.1:50

TOPIREA GHETARILOR
PLANUL PARTER

TOPIREA GHETARILOR
Etapele Proiectului
Determinarea rezistentelor termice
specifice unidirectiona
 SCHITE – Perete exterior, planseu
peste subsol, planseu peste parter.
 TABEL – Perete exterior, planseu
peste subsol, planseu peste parter.

TOPIREA GHETARILOR
Etapele Proiectului
Detaliu - Perete EXTERIOR
DESEN REALIZAT: drd.ing Razvan Ilie

TOPIREA GHETARILOR
Etapele Proiectului
Detaliu - Planseu peste SUBSOL

TOPIREA GHETARILOR
Etapele Proiectului
Detaliu - Planseu peste PARTER

TOPIREA GHETARILOR
Etapele Proiectului
DETERMINAREA REZISTENTELOR
TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR
TABELAR
REZISTENTE TERMICE SPECIFICE
Rezistenta
totala a
Element Nr strat Denumirea sratului deGrosimea
MATERIAL
Conductivitatea
stratului Rezistenta
d (m)termica
elementului
termica
λ specifica
Suprafata interioara 0.125
1 Tencuiala interioara 0.01 0.84 0.01190476
Elementul 1
2 Zidarie 0.24 0.7 0.34285714

3 Termoizolatie 0.1 0.04 2,58
4 Tencuiala exterioara 0.05 0.84 0.05952381
Suprafata exterioara 0.04 3,58

TOPIREA GHETARILOR
Etapele Proiectului
Determinarea caracteristicilor
geometrice ale cladirii
Aria planseului peste subsol (A1)
A planseului de la nivel curent (A2)
A planseului de sub pod(A3).
A1= A2
Perimetrul cladirii (P)

TOPIREA GHETARILOR
Caracteristici Geometrice
Inaltimea libera a parterului
masurata intre fata superioara
a pardoselii si tavan. 3.00
Regimul de inaltime al
parterului
este determinat Inaltimea libera Inaltimea
intre fata superioara a parterului
HINCALZIT
parterului
0.00
a pardoselii si fata
superioara a tavanului. Schita cladirii cu determinarea
inaltimii libere a parterului.

TOPIREA GHETARILOR
Caracteristici Geometrice
Aria tamplariei exterioare (A4).
Aria peretilor exteriori (A5).
A5=P*H- A4
Anvelopa cladirii (A).
A=A1+A2+A3 +A4+ A5
Volumul încălzit al cladirii (V).
V= A1*H
TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE
PUNTE TERMICA
Reprezinta o zona a anvelopei unei cadiri in
care fluxul termic - UNIDIRECTIONAL
• Este sensibil modificat prin
– Penetrare partiala sau totala a elementelor de
constructie cu conductivitate termica diferita
– O schimbare de grosime a elementului de
constructie
– O schimbare intre ariile suprafetelor interioare
si exterioare
Ex: Colturile de pereti
Colturile dintre pereti si plansee

TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE VERTICALE

1. Punte de colt iesind
Rost Vertical Colt iesind (PUNTE SIMETRICA)
Lungimea Puntilor = HINCALZIT

EXTERIOR
2
INTERIOR
1
R.V. - COLT IESIND 1 = 2
 1 =  2 = 0.05 W /m
TOPIREA GHETARILOR

2. Punte de colt intrand
Rost Vertical Colt intrand (PUNTE SIMETRICA)
INTERIOR
2
INTERIOR
1
R.V. - COLT INTRAND

 1 =  2 = 0.01 W /m
TOPIREA GHETARILOR

3. Punte Curenta
Rost Vertical Curent (T)
EXTERIOR
1 2
INTERIOR INTERIOR
ROST VERTICAL CURENT (T)  1 =  2 = 0.02 W /m

TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE ORIZONTALE

4. R. O. STREASINA
NESIMETRICA EXTERIOR
 1 = 0.14 W /m
 2 = 0.24 W /m
2
PPLANSEU
1 Perimetrul planseului
EXTERIOR INTERIOR La fata int a peretilor
Lungimea Puntilor = PPLANSEU

ROST ORIZONTAL STREASINA

TOPIREA GHETARILOR

5. R. O. SOCLU NESIMETRICA
EXTERIOR 1 Ti = 200 C
 1 = 0.225 W /m
TERMOIZOLATIE  2 = 0.30 W /m
HTERMOIZOLATIE
SUBSOL TEHNIC NEINCALZIT
2 Ts = +50 C

HTERMOIZOLATIE = MIN 70 CM
ROST ORIZONTAL SOCLU

TOPIREA GHETARILOR

6. R. O. PERETI INTERIORI NESIMETRICA
INTERIOR INTERIOR
Ti = 200 C
Ti = 200 C
1 2  1 = 0.2 W /m
 2 = 0.2W /m
SUBSOL TEHNIC NEINCALZIT SUBSOL TEHNIC NEINCALZIT
Ts = +50 C Ts = +50 C
Lungimea Puntilor = LPERETE

TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE TAMPLARIE

7. PUNTE TERMICA PE CONTURUL TAMPLARIEI
EXTERIOR
1
INTERIOR
L
Lungimea Puntii = PTAMPLARIE  1 = 0.25 W /m
PTAMPLARIE = 2(L+H)

TOPIREA GHETARILOR
IDENTIFICAREA PUNTILOR
PUNTI TERMICE
IN T
PUNTI TERMICE
COLT IESIND
PUNTI TERMICE
COLT INTRAND

TOPIREA GHETARILOR
ETAPELE PROIECTULUI
Determinarea rezistentelor termice specifice
corectate (R`)
1 1  (  l )  
R'  [m2∙K/W] U '  
U' R A A
R – rezistenţa termică specifică unidirecţională în câmp curent,
în zona fără punţi, unde elementul este alcătuit din unul sau
mai multe straturi din materiale considerate omogene,
fără punţi termice, inclusiv straturi de aer neventilat,
toate dispuse perpendicular pe direcţia fluxului termic:

TOPIREA GHETARILOR
ETAPELE PROIECTULUI
R = Rsi +ΣRs + ΣRa + Rse [m2∙K/W]
 – coeficienţi specifici liniari de
transfer termic [W/m∙K] in zona puntilor
termice;
l – lungimea puntilor termice
 - coeficienţi specifici punctuali de
transfer termic, [W/K];
TOPIREA GHETARILOR

TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!

TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
INGINERIA MEDIULUI
Curs 7

DANIEL LEPADATU
Adresa de contact: daniel.lepadatu@gmail.com

TOPIREA GHETARILOR
Poluarea Industriala
PULBERI INDUSTRIALE – CLASIFICARE
Agenti poluanti importanti
• Pulberea sau praful
Clasificarea se poate face dupa:
• Natura substantelor care compun pulberea
• Dimensiunile particolelor
• Actiunea asupra organismului
• Gradul de patrundere si retinere a particolelor
in plamani

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Dupa natura particolelor
Pulberi Anorganice
• Metalice (Zn, Pb, Fe, Cu, Mn, etc.)
• Minerale (SiO2 , silicati, etc)
• Sintetice (coloranti sintetici anorganici, anumite
pesticide)
Pulberi Organice
• Vegetale (lana, par oase, coarne)
• Animale
• Sintetice (coloranti sintetici organici, anumite pesticide)

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Clasificare dupa Dimensiuni
Praful – Dimensiunea particolelor
• 10 m
Norul - Dimensiunea particolelor
• 10-0.1m
Fumul - Dimensiunea particolelor
• sub 0.1m

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Clasificare dupa Dimensiuni – Zangelerg
Pulberi cu Dmediu = 10 m
• Nu sunt periculoase pentru organism – nu pot
patrunde in alveolele pulmonare
Pulberi cu Dmediu = 0.2 - 10 m
• Actiunea cea mai toxica o au particolele de 0.2-
2 m
Pulberi cu D sub 0.1 m
• Nu au actiune nociva pentru organism

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Dupa actiunea asupra organismului
Pulb cu actiune toxica generala– pot sau
nu produce leziuni ale plamanilor (Pb, As,
Be)
Pulb iritante sau corozive (var, arsenic)
Pulb care produc reactii alergice – astm,
rinite, urticarie, etc.
Pulb care produc cancer (materiale
radioactive, combinatii ale Cr cu Arsenic)
TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Dupa actiunea asupra organismului
Pulberi infectate care vehiculeaza diferiti
microbi sau virusi (praf de carpe, lana,
deseuri, etc.)
Pulberi anorganice netoxice, pulberi inerte
sau neproliferative (carbuni, Fe, Al, etc.) si
pulberi neproliferative (SiO2, Be, etc.)

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Surse industriale de poluare cu praf si
fum
INDUSTRIA
• Otelarii
Sursa de poluare
• Furnale, masini de sintetizat
Agent poluant
• Oxid de Fe, Praf, Fum

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Surse industriale de poluare
INDUSTRIA
• Metalurgia neferoasa
Sursa de poluare
• Furnale si topitorii
Agent poluant
• Fum, fumuri de ulei si metale

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
• Rafinarii de petrol
Sursa de poluare
• Regeneratorii si catalizatorii, incineratorii de
namoluri
Agent poluant
• Praf de catalizatori, cenusa de namol

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
• Cimentului Portland
Sursa de poluare
• Cuptor, Uscator, Sistem de manipulare
Agent poluant
• Praf de ciment si alcalin

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
• Fabrici de hartie
Sursa de poluare
• Cuptoare de recuperare a chimicalelor si de
calcar
Agent poluant
• Prafuri de substante chimice

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
• Fabrici de acizi (sulfuric, fosforic)
Sursa de poluare
• Procese termice, acidularea rocii fosfatice,
Sisteme de manipulare
Agent poluant
• Praf, ceata acida

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
• Cocserii
Sursa de poluare
• Incarcare descarcare celulele cuptorului, racire
manipulare
Agent poluant
• Praf de cocs, gudroane de carbon

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
• Fabrici de sticla si a fibrei de sticla
Sursa de poluare
• Manipulare materii prime, cuptoare de sticla,
tragerea firelor
Agent poluant
• Praf de materiale, ceata de acid sulfuric, oxizi,
alcaline, aerosoli de rasini.

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Emisia de substante Pulverulente
necontrolate
SIDERURGIE – 10 KG/Tona de otel
FONTERII - 8 KG/Tona de otel
PROCESAREA ALUMINIULUI
• 450 KG/Tona de otel
TOPITORII - DE BRONZ SI ALAMA
• 10 KG/Tona de otel

TOPIREA GHETARILOR
FUMUL: contiennent
Des gaz acides toxiques qui
retombent avec la pluie (ex:
SO², oxyde de soufre).
On parle alors de pluies
acides qui sont néfastes pour
la végétation et les êtres
vivants.
A cela s'ajoutent les émissions
de CO² (dioxyde de carbone)
et de CO (monoxyde de
carbone), très toxique.
TOPIREA GHETARILOR
AERUL:
Les usines utilisent très fréquemment des
systèmes d'aspiration de poussières dans
leur process de fabrication.
Cet air doit être filtré avant d'être rejeté à
l'extérieur, tout comme celui des gaines de
ventilation ou de conditionnement sous
haute température.

TOPIREA GHETARILOR
APA:
Une usine qui utilise, puis rejette de l'eau pour son process
doit être équipée d'une station d'épuration (STEP).
Un traitement primaire élimine les matières en suspension
(ex: résidus de lavage, corps gras, huile),
puis un traitement secondaire élimine les matières en
solution (ex: produits chimiques, métaux lourds).
En réalité, seulement 65% des eaux usées passent en
station d'épuration et le traitement secondaire n'est
généralement pas mis en application (bien souvent pour des
raisons de coût).

TOPIREA GHETARILOR
DESEURI:
Une usine doit aussi trier ses déchets et
favoriser le recyclage (on parle alors de
valorisation des déchets).
Les déchets contenant des éléments nocifs
doivent être récupérés et traités par des
sociétés spécialisées (huiles, solvants,
acides, piles, composants électroniques,
tubes néon, ...).

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
18 mars 1967
Pétrolier libérien
Torrey Canyon
Chargé de 119 000
tonnes de brut,
S’échoue entre les
îles Sorlingues et la
Côte britannique.

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
15 décembre 1976
ARGO MERCHANT une
zone de pêche
(Buzzards Bay,
Massachusetts)
21 décembre
s'est coupé en deux
morceaux et a perdu en
mer
29.14 millions de litres de
pétrole

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
16 mars 1978
pétrolier libérien Amoco
Cadiz
transportant vers
Rotterdam 220 000
tonnes de pétrole brut du
Golfe Persique, dérive
vers la côte bretonne
(Finistère - France) dans
une forte tempête.

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
3 juin 1979
Dans le golfe du Mexique
Une éruption de pétrole
souffle la plate-forme de
forage offshore Ixtoc 1
C'est un accident rare, mais
pas exceptionnel.
Cette éruption va durer De telles éruptions ont affecté
elle ne sera stoppée que le 23 mars 1980, en particulier
après 295 jours d'efforts • la plate-forme Ekofiske bravo
quantité totale de pétrole déversée ne sera en mer de Norvège en 1977,
jamais exactement connue : • le puits de l'île Laban (Iran) en
- 470 000 tonnes selon les plus prudentes 1971,
- 1 500 000 tonnes. • le puits 21 de Santa Barbara
2007-2008 INGINERIA MEDIULUI
(Californie) en 1969. 232
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
19 juillet 1979
Deux super-pétroliers
en charge, l’Atlantic
Empress (276 000
tonnes) et l’Aegean
Captain (200 000
tonnes de brut) entrent
en collision en mer des
Caraïbes, au large de
l’île de Tobago.

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
1 novembre 1979
Le BURMAH AGATE est
entré en collision avec le
cargo MIMOSA au sud de
Galveston (Golfe du
Mexique). Environ 9.84
millions de litres ont été
déversés dans
l'environnement et 29.5
millions de litres ont été
brulés à bord.

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
7 mars 1980
Le pétrolier malgache
Tanio, chargé de 26 000
t pétrole
se casse en deux par le
milieu, au nord de l'île de
Batz (Finistère)
une forte tempête et des
creux de 7 mètres.
cet accident fait huit
victimes et au moins
6 000 t de pétrole sont
répandues à la mer.

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
5 décembre 1987
Le cargo "Cason", transportant 1
100 tonnes de produits chimiques,
s'échoue sur les côtes espagnoles
près du Cap Finisterre.
Le navire prend feu suite à un
contact entre l'eau de mer et du
sodium chargé en pontée dans des
conteneurs.
Dans l'incendie, 23 des 31
membres d'équipage périssent.
Nuit de 10 au 11 décembre, une
série d'explosions secouent le
navire

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
24 mars 1989
Le pétrolier Exxon Valdez
s’échoue en baie du prince
William (Alaska) avec 180 000
tonnes de brut à bord. Quarante
mille tonnes partent à la mer,
venant toucher plus de 1700 km
de côtes.
Avec près de 10 milliards de
francs payés à ce jour et une
facture finale qui pourrait
dépasser 25 milliards de francs,
c’est de loin la pollution pétrolière
la plus chère de l’histoire.

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
6 mars 1990
Le CIBRO SAVANNAH a
explosé et a pris feu en
quittant la jetée de
Linden ( New Jersey).
Environ 481 000 litres
de pétrole ont été
perdus, personne ne
connait la proportion
brûlée et déversée.

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
8 juin 1990
Le MEGA BORG a
déversé 19.3 millions de
litres de pétrole à la
suite d'une explosion et
d'un incendie. L'incident
s'est produit à proximité
des cotes texanes
(Galveston).

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
16 septembre
1990
Le JUPITER
déchargeait du
mazout dans la baie
City (Michigan)
quand un feu a
débuté à bord du
bateau.

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
10 avril 1991
Le pétrolier Agip Abruzzo, ancré devant
Livourne, est heurté dans le brouillard
par le ferry Moby Prince
un gigantesque incendie se déclare. Il
durera 7 jours et fera 143 morts, 130
km de côtes sont polluées.
Le lendemain, le 11 avril, le pétrolier
chypriote Haven, mouillé au large de
Gènes, chargé de 144 000 tonnes de
brut, prend feu, explose et se brise en
trois parties.

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
3 décembre 1992
En voulant entrer dans le
port de La Corogne
avant l’aube, par très
mauvais temps, le
pétrolier-minéralier grec
Aegean Sea, chargé de
80 000 tonnes de brut,
s’échoue, se brise et
brûle pendant 24 heures.

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
5 janvier 1993
Le pétrolier libérien Braer,
en route de la Norvège
vers le Canada, s’échoue
à la pointe sud des îles
Shetland suite à une
avarie de machine dans
une forte tempête et se
disloque, libérant toute sa
cargaison de brut dans la
Mer du Nord.

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
10 aout 1993
Une collison entre 3 bateaux
s'est produitedans la baie de
Tampa (Floride): la barge
BOUCHARD B155, le cargo
BALSA 37, et la barge OCEAN
255. Le BOUCHARD B155 a
perdu environ 1.3 million de
litres de pétrole dans la baie.
Ci dessus la photo de l'OCEAN
255 après la collison.

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
15 février 1996
Le pétrolier libérien Sea
Empress, chargé de
130 000 tonnes de brut,
s’échoue sur des récifs aux
approches du port de
Milford Haven (pays de
Galles).
Il ne peut être libéré que 5
jours plus tard, après avoir
perdu un peu plus de la
moitié de sa cargaison.

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
2 janvier 1997
En route de Changaï vers le
Kamchatka avec 19 000 tonnes
de fuel intermédiaire à bord, le
pétrolier russe Nakhodtka chavire
dans une tempête à l'ouest de
l'île japonaise de Honshu et se
brise en deux. Les 31 membres
de l'équipage peuvent être
sauvés, mais pas le capitaine.
300 km de côtes
C'est la plus grande marée noire
jamais vécue par le Japon.

TOPIREA GHETARILOR
La pollution par le pétrole

Récupération du pétrole sur les côtes
Les déchets sont collectés manuellement
• mis dans des sacs plastiques puis rassemblés
en arrière côte.
Nettoyage est mécanique
• les bennes de sable et de fuel ramassés sont
directement dirigées par camions vers les
centres de stockage provisoires.

TOPIREA GHETARILOR

Le stokage
Stockés selon les règles de sécurité en
vigueur :
• aire de stockage imperméable ;
• collecte des eaux de ruissellement,
• systèmes de drainage...

TOPIREA GHETARILOR

Traitement actuellement envisagées
Le traitement thermique: il s'agit de brûler le
fuel par incinération ou de le vaporiser pour traiter
ensuite l'effluent gazeux (désorption) et obtenir in
fine un sable propre.
Les techniques existent : incinérateurs,
cimenteries, fours à chaux, four à lit fluidisé mais
il faut étudier la possibilité de les adapter aux
types de déchets récoltés sur le littoral.

TOPIREA GHETARILOR

Le traitement physico-chimique :
l'objectif est de séparer le déchet en différentes
phases (fuel, eau, solide) par des procédés physiques
(gravité, centrifugation…) ou chimiques (utilisation de
tensio-actifs, solvants biodégradables…).
Les premiers tests réalisés notamment au CERT sont
encourageants mais ils doivent être affinés par des
essais sur pilotes en vraie grandeur.
Les phases séparées pourraient ensuite devoir subir
un traitement de finition.

TOPIREA GHETARILOR

La stabilisation à la chaux :
l'objectif est de transformer les déchets
pâteux en poudre sèche plus facilement
manipulable.
Le produit obtenu pourrait alors être utilisé
en couche intermédiaire dans les
décharges de classe 2 voire 3, en sous
couche routière ou être incinéré.

TOPIREA GHETARILOR

Le biotraitement :
l'objectif est d'aider les bactéries déjà présentes
dans les déchets à " dégrader " plus rapidement
les polluants.
Des tests de faisabilité sont en cours au GRL (Elf),
au Muséum d'histoire naturelle et à l'Université de
Marseille.
Ce procédé pourrait éventuellement être utilisé
pour certains déchets comme le sable, dans le
cadre d'un post-traitement, pour dégrader les
dernières traces de pollution.
TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!

TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
INGINERIA MEDIULUI
Curs 8

DANIEL LEPADATU

TOPIREA GHETARILOR
Poluarea Industriala
Substante nocive – poluarea industriala
Efect grav – emisiile cu caracter toxic
ARSENUL – provine din minereuri care contin
arsen
• Pana in 1950 era folosit in medicina
• Tonic si pentru afectiunile pielii
• In 1980 – Pacientii care l-au folosit au fost depistati cu
TUMORI CANCEROASE
• Urmare a acestui incident
– A fost retras de pe piata medicamentelor

TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
BARIUL
Este ingerat in cantitati mari sub forma
insolubila
• Examenelor radiologice
Este toxic pentru organism daca patrunde
in forma solubila

TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
BORUL
Dezinfectant – Acid boric
In cantitate mare devine periculos pentru
sistemul nervos central
La un timp indelungat de folosire se
produce boala numita – BOROISM
• Intoxicatie cronica

TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
CADMIUL
Factor de intoxicare in masa in Japonia
Se gaseste in cantitati mari in apele uzate eliminate
prin instalatiile de galvanizare
CLORUL
Subst. Toxica. Folosit in Purificara Apei
Folosita in Primul Razboi Mondial (Arma Chimica)
Dar nu trebuie sa depaseasca 250 ppm
Apa capata miros neplacut
Prezent in AER – produce INTOXICATII si chiar
MOARTE

TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
CROMUL
Actiune toxica numai in stare de valenta
superioara (Cr64)
Produce mutilarea celor care intra in contact
Boala – Eroziunea septului nazal
CIANURILE
Snt folosite in galvanosteghie
Actiune toxica rapida

TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
CUPRUL
In cantitati reduse este asimilat in
metabolismul uman
Folosit in industrie
In procente mari afecteaza ficatul
SULFATII
Influienteaza negativ gustul apei
Produc efecte laxative

TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
PLUMBUL
Este generator de saturnism
• Efecte la a doua generatie
Se gaseste in cantitati mari in vopsele, in bateriile de
acumulatori, Substante antidetonante
ZINCUL
Oligoelememt folositor omului
Sarurile de zinc prezente in apa ii dau acesteia un aspect
laptos
In cantitate mai mare (40 ppm) produce alterarea
gustului
TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
ARGINTUL
Metal nobil cu efect toxic asupra
microorganismelor
In cantitati mari (peste 0.05 ppm) produce
colorarea in albastru gri
• A pielii
• Ochilor
• Membranelor mucoaselor

TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
MERCURUL
Metal greu, toxic
Utilizat in fabricarea termometrelor, aparate de masura,
productia de mase plastice
In Japonia (Golful Minamat) – fabrica deversa deseuri
cu continut de mercur
Efectele asupra omului
• Aparitia maladiilor la sistemul nervos (peste 10 ppm)
La submarinele folosite in cele 2 razboaie mondiale s-a
flosit tesarea cu mercur
• In timp, la submarinele scufundate rezervoarele s-au corodat si
s-a produs deversarea mercurului in mare si apoi la OM.

TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
MONOXIDUL DE CARBON
Este cel mai cunoscut si cel mai raspandit poluant
din aer
Emisiile totale de CO depasesc emisiile tuturor
celorlalti poluanti la un loc
Efectul toxic asupra OMULUI depinde de procentul
din AER. Poate produce moartea.
Sursele de poluare cu CO
• Gazele de esapament ale vehicolelor
• Surse industriale

TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
DIOXIDUL DE CARBON
Se gaseste in atmosfera in proportie de
0.03%
Intoxicarea apare daca procentul de CO2
depaseste 20%
Intre 8 – 20% posibilitatea de supravietuire
este limitata
Intre 3 – 8% apar tulburari respiratorii
• Cianoza, tulburari de circulatie
TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
OXIZII DE AZOT
Provin din arderea combustibililor si din surse
industriale (acid azotic, procese de nitrare,
fabricarea combustibililor pe baza de NO – lichid
2
de propulse al rachetelor cosmice)

La o expunere de 1 ora la 25 ppm de NO2 se
produce caderea frunzelor la copaci
Pentru animale NO este de 4 ori mai mare
2
Manifestare – reducerea vizibilitatii

TOPIREA GHETARILOR
Dezastru ecologic în Marea Neagră

10, 11, noiembrie 2007
Un adevărat dezastru ecologic în Marea Neagră.
Un fenomen care se produce o dată într-un secol.
Asta spun specialiştii despre furtuna produsă
duminică în strâmtoarea Kerci.
Autorităţile ruse au anunţat că în total
13 nave au fost afectate de vântul extrem de
puternic
cinci s-au scufundat - toate erau rusesti
iar opt au eşuat.

TOPIREA GHETARILOR

Strâmtoarea Kerci

TOPIREA GHETARILOR

Furtuna din zona Stramtorii Kerci a dus la
avarierea:
5 nave sub pavilion rusesc:
Doua cargouri incarcate cu sulf s-au scufundat,
Carena unui petrolier, Volganeft 123, s-a rupt.
Un alt petrolier rusesc Petrolierul Volganeft 139 -
s-a rupt in doua
De asemenea, un cargobot sub pavilion Georgian, cu
17 persoane la bord si care transporta 5.600 de tone
de fier vechi, s-a scufundat in Marea Neagra in
apropiere de Crimeea (Ucraina).

TOPIREA GHETARILOR
Circa 1.300 de tone de pacura au fost

deversate, in Marea Neagra dupa ce:
Petrolierul rusesc Volganeft 139, apartinand
firmei Volganeft, era incarcat cu 4.000 de tone de
titei brut - s-a rupt in doua
Accidentul s-a produs in Stramtoarea Kerci, care
leaga Marea Neagra de Marea Azov, in timp ce
nava se afla in zona de stationare a Portului
Kavkaz

TOPIREA GHETARILOR

“Marinarii ruşi au ignorat avertismentele de
furtună pe care le-am emis în mod repetat.
Le-am spus că vântul va ajunge şi la 35-38 de
metri pe secundă.
Dar au decis să-şi continue drumul, crezând că
navele lor vor rezista”
spune Elima Nogai, director Căpitănia postului Kerci
Potrivit oficialilor rusi, accidentul s-a produs din
cauza valurilor de peste cinci metri inaltime si a
vantului care sufla cu circa 100 km/h.
TOPIREA GHETARILOR

Două mii de tone de petrol au ajuns în Marea
Neagră, iar dimensiunile catastrofei ecologice
încep să capete contur.
30 de mii de păsări au murit,
Câteva mii de pasari se zbat între reziduuri.
Peste 9.000 de peşti au murit
Agenţia rusă de mediu nu exclude nici formarea de ploi
acide în regiunea Krasnodar în urma deversării
cantităţii mari de sulf în Marea Neagră.

TOPIREA GHETARILOR

Pagubele provocate de poluarea Mării Negre, după
furtuna de duminica trecută, se ridică la 8,5 miliarde
de euro, potrivit unei estimări difuzate joi de
autorităţile ruse.
Suma include
Costul lucrărilor de curăţire, pentru care vor fi necesari cel
puţin 10 ani,
Refacerii mediului natural din nordul Mării Negre.
Din fericire pentru noi, autorităţile de la Moscova - susţin
că pata de petrol se îndreaptă spre Marea Azov şi nu spre
litoralul românesc.
TOPIREA GHETARILOR


TOPIREA GHETARILOR


TOPIREA GHETARILOR

CEL MAI GRAV ACCIDENT
În regiunea dezastrului ecologic din
Marea Neagră continuă operaţiunile de
curăţare a apelor poluate, dar şi cele de
căutare a persoanelor dispărute.
Peste 200 de oameni, 3 elicoptere şi 11
nave s-au aflat în zona unde s-au
deversat duminică 1.300 de tone de
ţiţei.
Cel puţin cinci marinari au murit şi 20
sunt daţi dispăruţi în urma furtunii de
duminică.

TOPIREA GHETARILOR
Romania, pe locul 13 in topul

34,5 mil de tone de CO2 poluatorilor din Europa
MONDIAL
I - SUA - 2,79 miliarde de tone
II - China - 2,68 milioane de tone
III - Rusia - 661 milioane de
tone
EUROPA
Emisiile din sectorul energetic reprezinta
I - Germania - 356 de milioane de tone 25% din totalul emisiilor de dioxid de
II - Marea Britanie - 212 milioane de tone carbon la nivel global, reprezentand
III - Polonia - 166 milioane tone principala cauza a incalzirii globale.

TOPIREA GHETARILOR
Intre 2000 si 2006 – cele mai

ucigatoare dezastre din ultimii 20 de ani
Sapte dintre cele mai ucigatoare zece
dezastre din ultimii 20 de ani s-au
petrecut intre 2000 si 2006
Avertizeaza comisarului UE pentru
Dezvoltare si Ajutor Umanitar, Louis Michel
Intr-un mesaj destinat cetatenilor celor 27
de state membre ale Uniunii, cu prilejul
“Zilelor Dezvoltarii Europene

TOPIREA GHETARILOR
Dezastre din ultimii 6 de ani
A villager runs from a forest fire in Miranda Do Corvo in Portugal

TOPIREA GHETARILOR

TOPIREA GHETARILOR
An aerial view shows flooding in Berne, Switzerland

TOPIREA GHETARILOR
The water levels in much of Switzerland have stabilized. Here in Lucerne,

residents and tourists keep their feet dry on wooden boardwalks.
TOPIREA GHETARILOR
The Regensburg city center is threatened by the raging waters of the Danube.
TOPIREA GHETARILOR
In much of the Alpine region, the waters have now subsided,

leaving behind mountains of mud and devastation.
TOPIREA GHETARILOR
A man passes a street hit by floods from the Loisach river in Eschenlohe, southern Germany.

TOPIREA GHETARILOR
A rescuer fixes cables to the car of a 72-year-old woman stranded in her car in a river near St. Leonhard, Austria.
The woman suffered shock but no injuries and her car was saved.
TOPIREA GHETARILOR
Much of Ulm-Wiblingen lies under water

TOPIREA GHETARILOR
Soldiers carry sandbags to reinforce a dam near Freising, southern Germany, where floods were expected Wednesday.

TOPIREA GHETARILOR
Villagers walk on a road damaged when a river burst its banks in Villard-Bonnot, southeastern France.
TOPIREA GHETARILOR
Firefighters move residents to safety in Cesky Tesin in the Czech Republic.

TOPIREA GHETARILOR
An empty railway track after a train was derailed by floods in Austria.

TOPIREA GHETARILOR

TOPIREA GHETARILOR
Intre 2000 si 2006 – cele mai ucigatoare

dezastre din ultimii 20 de ani
In ultimii ani, a devenit foarte clara
legatura dintre schimbarea climatica
si frecventa plus intensitatea
fenomenelor naturale extreme”.
UE vrea sa traga un semnal de alarma
ca simplele discursuri “ingrijorate”
fata de incalzirea climei nu mai sunt de
niciun folos.
TOPIREA GHETARILOR
Schimbarile Climatice in UE
Statele UE sunt pe cale sa cale sa-si
reduca emisiile cu efect de sera cu 20 la
suta pana in 2020.
Statele membre contribuie cu numai 14
la suta la totalul emisiilor nocive
dispersate anual in atmosfera.

TOPIREA GHETARILOR
UE este cel mai mare furnizor de ajutor
pentru dezvoltare – oferind,
in urmatorii sase ani:
23 miliarde euro catre 78 de state din Africa,
Pacific si Caraibe
dar eforturile europene ar putea sa ramana fara
efect.
Incalzirea climei
cauza a saraciei si foametei

TOPIREA GHETARILOR
Desi contribuie cel mai putin la incalzirea planetei
pentru ca, adesea, nici nu dispun de industrie:
Statele care beneficiaza de ajutorul UE sunt si cele
mai vulnerabile in fata incalzirii globale.
Mii de kilometri de coasta sunt in pericol de a fi
inundate
Terenurile agricole devin neproductive din cauza secetei
Comunitati intregi nu se mai bucura de nicio protectie
naturala in calea intemperiilor din cauza despaduririlor.

TOPIREA GHETARILOR
Toate acestea vor provoca sute de
milioane de “refugiati climatici” pana
in 2050, dintre care multi ar putea bate
la portile Europei.
Asadar Uniunea se afla deopotriva in
fata unui imperativ moral
a reduce saracia, respectiv incaplzirea
climei, o cauza directa a acesteia
TOPIREA GHETARILOR

TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!

TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
INGINERIA MEDIULUI
Curs 9

DANIEL LEPADATU

TOPIREA GHETARILOR
Binecuvântarea UE pentru centrala

nucleară Belene - Bulgaria
Jurnalul Naţional
Dezvăluia în august că la 100 de kilometri de Bucureşti
ar urma să fie construită o centrală nucleară exclusiv pe
piese ruseşti scoase din uz.
Între timp, subiectul a ajuns şi în presa internaţională,
care anunţă, citând presa bulgară, că zilele viitoare UE
va da aviz favorabil proiectului Belene, care poate
deveni
O adevărată bombă nucleară,
Un al doilea Cernobîl.
TOPIREA GHETARILOR
Centrala nucleară Belene - Bulgaria

The Guardian spune că, în caz de accident, centrala ar putea
elibera radioactivitatea a
100 de bombe tip Hiroshima.
O afacere în spatele căreia stă Gazpromul.
Proiectul datează din anii ’80, când guvernul comunist al lui Todor Jidkov a
luat hotărârea să construiască centrala.
De atunci au apărut şi criticile, care atrăgeau atenţia că ridicarea unei
centrale într-o zonă cu mare grad seismic este o bombă cu ceas.
The Guardian atrage atenţia că, în urma cutremurului din 1977, zona a fost
grav afectată, 120 de persoane murind la doar 14 km de unde ar urma să fie
amplasată centrala.
Totuşi, în 1985 a început construirea celor două reactoare ale centralei de la
Belene.
În 1990 s-a renunţat însă la planuri.

TOPIREA GHETARILOR

PUTERE CÂT 100 DE BOMBE HIROSHIMA.
The Guardian spune că s-a hotărât acest lucru după ce
Academia Bulgară de Ştiinţe a dat publicităţii în 1990 un studiu de 421 de pagini,
care avertiza în privinţa riscurilor pe care le comportă construirea unei centrale
nucleare într-o zonă activă seismic, Zimnicea fiind numai la 13 km de Belene.
Acum, la 17 ani după acele evenimente, temerile noastre au reapărut. Actualul
guvern de la Sofia doreşte să finalizeze acest proiect ştiinţific nebunesc început de
comunişti, oferindu-i companiei ruseşti Atomstroiexport un contract pentru
construirea a două reactoare de un tip care nu s-a mai construit până acum în lume.
Pentru preţul de 7 miliarde de euro, Bulgaria are privilegiul de a deveni un câmp de
testare a industriei nucleare ruseşti”, scrie The Guardian.
Cotidianul britanic mai notează că centrala ar putea elibera o radioactivitate cât 100
de bombe de la Hiroshima în caz de accident.
La doar 100 de kilometri de Bucureşti.

TOPIREA GHETARILOR

TEHNICĂ ŞI OBICEIURI SOVIETICE.
Jurnalul Naţional dezvăluia în august şi alte multe puncte negre ale
proiectului Belene.
Daniel Meijers, director al Organizaţiei ecologiste “Friends of the Earth
Europe” declara:
“La construcţia centralei nucleare de la Belene se vor folosi componente
care au fost construite pentru proiectul anterior.
Este un model rusesc, care s-a folosit până acum numai în India şi China.
Nu este foarte clar cum va funcţiona şi nici dacă este sigur pentru
populaţie, fiindcă reprezintă o combinaţie de tehnologie rusească, având
câteva componente vestice.
Nu este centrala cea mai sigură din câte s-au făcut până acum”. Meijers
vorbea şi de neregularităţi la licitaţie:

TOPIREA GHETARILOR

TEHNICĂ ŞI OBICEIURI SOVIETICE.
“A fost şi o companie canadiană care a vrut să construiască la
Belene,
Au renunţat din cauza fraudei săvârşite la licitaţia publică.
Bulgarii i-au vrut pe ruşi, şi nu pe canadieni.
Este o întreagă afacere ilegală în Bulgaria cu achiziţiile publice.
Iniţial, proiectul spera să fie susţinut de bănci din Germania şi din
Italia. Acestea au renunţat, spune The Guardian, după ce zeci de
mii de cetăţeni germani au scris băncilor lor, şi organizaţiile
ecologiste au protestat în Italia.
Instituţii bancare din Elveţia şi Statele Unite au refuzat să se
implice.

TOPIREA GHETARILOR

PE BANII UE.
Acum, dacă UE binecuvântează proiectul, vor veni şi bani de la UE.
“Dacă comisia dă o evaluare pozitivă proiectului, împrumuturile – din
banii contribuabililor din UE – de la agenţiile de împrumut ale UE,
Euratom şi Banca Europeană de Investiţii, sunt asigurate”, afirmă The
Guardian.
Ar fi pentru prima dată, dacă UE avizează proiectul, aşa cum se spune,
când Bruxellesul aprobă construirea de noi reactoare ruseşti pe teritoriul
UE.
“Impactul acestei decizii trece cu mult dincolo de Bulgaria, deoarece
aceasta presupune mai mult sau mai puţin să fie dată undă verde industriei
nucleare ruseşti pentru a merge mai departe cu planurile pentru reactoare
similare în Serbia, Slovenia, Slovacia şi Ungaria.

TOPIREA GHETARILOR

PE BANII UE.
Toate acestea vor face din Europa un loc mult mai puţin sigur”,
subliniază The Guardian.
Ziarul britanic afirmă că “dacă UE vrea să garanteze sănătatea şi
siguranţa cetăţenilor săi, ea nu trebuie să se declare de acord cu
un proiect pe care oamenii de ştiinţă sovietici, guvernele bulgare şi
numeroase bănci comerciale l-au considerat nefezabil”.
Mai mult, se atrage atenţia că “în timp ce Cernobîlul a fost posibil
în afara UE
Belene se va folosi de banii contribuabililor europeni pentru un
proiect care va expune riscului un mare număr de bulgari şi de
locuitori ai ţărilor din jur”.

TOPIREA GHETARILOR

Implicarea Gazprom
Gazprombank deţine 51% din acţiunile
Atomstroiexport, firma rusească care face proiectul
şi care va utiliza ca subcontractor compania franceză
Framatome.
Proiectul noii centrale nucleare prevede construcţia a
două reactoare VVER de concepţie rusească de câte
1.000 de megawaţi, identice cu cele de la Unităţile 5 şi
6 de la centrala nucleară bulgară de la Kozlodui.
Belene este un model rusesc, care s-a folosit până
acum numai în India şi în China.
Sursa: Jurnalul
TOPIREA GHETARILOR
Combustibili din sandvisuri si conserve

Cantitati imense de sandvisuri,
Resturi din farfuriile clientilor
O multime de alimente expirate,
Retrase din magazinele londoneze,
Vor fi livrate de-acum incolo unei uzine ce
va produce biogaz.
Compania Terra Firma spune ca metropola
britanica poate alimenta singura o uzina de gaz
metan obtinut din biomasa.
TOPIREA GHETARILOR

Compania care va pune la punct sistemul vine
de peste Ocean, unde a dezvoltat deja o
intreaga industrie a biogazului.
In Statele Unite, goana dupa materiale
biodegradabile, care ar putea fi adunate in
containere si lasate la putrezit pentru a produce
gaz metan, ia forme spectaculoase.
Pe langa resturile alimentare, chiar si lemnele ce
provin din locuintele zdrobite de uraganul Katrina
vor fi maruntite si adaugate in containerele de
biomasa.
TOPIREA GHETARILOR

Infinis, una dintre companiile ce produc
biogaz in SUA
Este deja racordata la reteaua producatorilor
americani de energie electrica.
Ea are 80 de statii de producere a biogazului si
tot atatea minicentrale
Cu ajutorul carora livreaza
agent termic pentru locuinte,
umple butelii si pulseaza energie electrica in
sistemul national.
TOPIREA GHETARILOR

Dupa modelul american, in jurul Londrei vor
aparea multe containere de biogaz, unde vor
fi puse “la produs” toate resturile
alimentare.
Alan Lovell, directorul executiv de la Infinis,
spune ca, daca se vor aduna la un loc
alimentele expirate si resturile biodegradabile
din casele metropolitanilor, s-ar putea depasi
cantitatea de 200.000 de tone de
biomasa.
TOPIREA GHETARILOR

“Numai supermarketurile vor trimite 100.000 de
tone.
Daca adaugam particularii, restaurantele si
localurile fast-food, cu siguranta vom depasi
200.000 de tone”, spune Lovell.
Specialistii au calculat ca energia electrica produsa
prin arderea biogazului obtinut din alimentele
expirate dintr-un singur supermarket,
care pana acum se aruncau, va fi de 5 megawati,
adica necesarul uzual pentru 10.000 de familii.
TOPIREA GHETARILOR

“Intentionam sa adunam si resturile vegetale din
fermele agricole din jurul Londrei.
Cu ajutorul acestui surplus, probabil vom acoperi
necesarul de curent electric al Londrei”,
precizeaza Lovell.
Dupa lansarea a doua astfel de centrale, Infinis
produce deja aproximativ 11% din intreaga
cantitate de energie regenerabila a Marii
Britanii.
TOPIREA GHETARILOR

Discutiile despre biogaz au dezvaluit cat de multe
alimente se arunca in Londra.
Presa a luat la analizat fiecare raport oferit cu
generozitate de supermarketuri si a dezvaluit ca
londonezii arunca
300 de grame de carne pentru fiecare kilogram consumat
la fiecare kilogram de cartofi prajiti si consumati, se
arunca aproape 400 de grame de cartofi risipiti.
Daca se adauga si verdeturile, fructele si legumele
proaspete, atunci risipa devine chiar ingrijoratoare.

TOPIREA GHETARILOR

Unul dintre oficialii primariei metropolitane, privind
socoteala cu alimentele expirate sau aruncate pur si
simplu la gunoi, a exclamat:
Mai bine facem un pic de economie.
Ar trebui sa incepem sa folosim tot ce
ne ramane in farfurii si sa consumam
a doua zi.

TOPIREA GHETARILOR
Poluarea radioactiva
Substantele radioactive
emit radiatii ionizante F periculoase
RADIATIILE NATURALE
Radiatia cosmica
Radiatia telurica
Radiatia cosmica
Inunda tot spatiul universal interstelar si
intergalactic
O parte este de origine stelara
TOPIREA GHETARILOR
Radiatia cosmica
Iradierea pamantului cu radiatii cosmice
depind de:
• Campul magnetic
• Care este un selector si un depozit de particole
de radiatii cosmice

TOPIREA GHETARILOR
Radiatia telurica
Este data de prezenta in litosfera a
numeroase elemente radioactive care emit
in permanenta radiatii ionizante (izotopi)
• Te206,207,208,209,210, Pb209,211,212,214
• Bi210,211,212,213,214 sau toti izotopii elementelor
• Po, At, Fr, Ra, Ac, Th
• Mineralele de U contin urme de Np si Pl.
• Cercetarile au dovedit si existenta altor izotopi
radioactivi: K40, Rb87, In115, La138, Nd144, Lu176
TOPIREA GHETARILOR
OMUL este supus in acelasi timp la
Iradierea externa
• Prin radiatia cosmica si telurica
Contaminarea cu substante radioactive
• Care se gasesc in mediul sau de existenta
Cantitate de iradiatii asupra OMULUI depinde:
Organism, altitudine,
Amplasamentul locuintei,
Particularitatile solului

TOPIREA GHETARILOR
Radiatia telurica depinde de:
Natura rocilor subsolului
• Rocile cristaline acide (granitul) contin mai
mult U decat
• Rocile sedimentare
Natura mediului de propagare
• In apa U este mai scazut decat in Sol

TOPIREA GHETARILOR
Tehnica moderna
Radiografii, radioscopii
Tratamente radiologice
Cadrele luminoase ale ceasurilor
Ecranele televizoarelor si calculatoarelor
Cresterea radiatiei terestre revine
Experientelor cu bombe nucleare
Deseurile Radioactive – Obtinerea energiei
nucleare
TOPIREA GHETARILOR
Surse controlate
Instalatii controlate (acceleratoare de particule,
Surse utilizate in laborator si uzine (mijloace
specifice cercetarii, reactii nucleare)
Surse necontrolate
Deseuri radioactive – Experiente nucleare
Deseuri radioactive - Rezultate din activitatea
economica

TOPIREA GHETARILOR
Functie de radioactivitate
Deseuri cu radioactivitate foarte mare
• 90Sr, Pb,
210 210 Po, 226 Ra,
Deseuri cu radioactivitate mare
• 35Ca, 59Fe, Ce
144
Deseuri cu radioactivitate medie

• 24Na, 35Pb, 55Fe, 144 Ag, 137 Cs
Deseuri cu radioactivitate redusa
• 3H, 14C, 51Cr.
TOPIREA GHETARILOR
Productia de deseuri radioactive functie
de etapele tehnologice
Exploatarea miniera – ape slab radioactive
Uzine de preparare a elementelor
combustibile – 400m3 ape reziduale/tona
Centrale electro-nucleare 104-204 m3/tona
Centrale de cercetari nucleare
Incidentele si accidentele sau avariile
produse in Instalatii nucleare
TOPIREA GHETARILOR
Accidente nucleare
Ian 1961, Idaho-Falls – Explodat 1 reactor
Nici un martor nu a ramas viu
Cauza presupusa – eroare de manipulare
Contaminarea foarte puternica
• Capetele victimelor au fost ingropate in cutii de
plumb
• Decontaminarea a costat milioane de $ si a
durat mai multi ani

TOPIREA GHETARILOR
Accidente nucleare
Reactorul Fermi situat la 50 km de Detroit
• Topirea partiala a miezului reactorului
Urmata de contaminarea puternica a
regiunii
Decontaminarea a durat – 1 an

TOPIREA GHETARILOR
Accidente nucleare
Reactorul Rocky Flats, aproape de denver
Mai multe incidente de contaminare si
incendii cu situatii critice
1976 in primele 4 luni au fost inregistrate
56 de cazuri de eliminari accidentale de
substante radioactive

TOPIREA GHETARILOR
Accidente nucleare
26 Aprilie 1986 – Cernobil
Un reactor a inregistrat o explozie ora 1.23
Incendiul a produs distrugerea reactorului
La ora 5 incendiul a fost stins
In 27 aprilie 1986 cca 40.000 loc au fost evacuati
In total au fost evacuati ccca 116.000 loc
In mai Reactorul distrus a fost acolperit (Pb) reducand
nivelul de radiatie de 5 ori
Bilant – 31 decese, 237 pers – spitalizate cu diagn de
“Boala de iradiere”.

TOPIREA GHETARILOR
Accidente nucleare
7 aprilie 1993 TOMSK – CSI
Incendiu la un reactor in timpul unei reactii
chimice
Contaminare puternica a zonei
Gradul de gravitate al accidentului - 3
POLUARE Radioactiva
determinata de nerespectarea
CONDITIILOR SEVERE DE TRANSPORT AL
DESEURILOR Radioactive

TOPIREA GHETARILOR
Exigenţe de locuire
Exigentele OBLIGATORII pentru o
cladire de locuit
SIGURANTA
DURABILITATE
ECONOMIE

TOPIREA GHETARILOR
Criterii de
performanţă privind
confortul termic al
locuinţelor
Confortul termic
confort acustic
Concentraţii
maxime de agenţi
poluanţi

TOPIREA GHETARILOR
Confortul termic
To – temperatura părţii opace a peretelui
exterior,
Tpl – temperatura planşeului
Tmed – temperatura medie a peretelui
exterior,
Vaer – viteza curenţilor de aer,
φi = 30...50 % - umiditatea aerului
TOPIREA GHETARILOR
Confort acustic (Norme UE)
Nivel maxim de zgomot - confort
acustic (Norme UE):
Dormitor L < 28 dB
Bucătărie L < 55 dB
Baie L < 35 dB
Trafic L < 30 dB
Suportabilitate -

TOPIREA GHETARILOR
Concentraţii maxime de agenţi
poluanţi (Norme UE):
CO < 0,5 ppm
CO2 < 800 ppm
Formaldehide < 0,4 ppm
Emisie Radon < 70 Bq/m3
Rata ventilării > 0,5 vol/h – aer exterior
curat
TOPIREA GHETARILOR
Substanţe poluante prezente în

locuinţă /A. Miller
Environmental Science
Sustaining the Earth Belmont,
California , USA,
Wads Worth Publ.
Co. 1991

TOPIREA GHETARILOR
Substanţe poluante prezente în locuinţă

Surse şi riscuri
1. Cloroform
sursă: apă clorinată, duşuri cu apă fierbinte
risc: cancer
2. Paradiclorbenzen
sursă: deodorant de cameră
risc: cancer
3. Tetracloretilen
sursă: metodă de curăţare uscată a hainelor
risc: afecţiuni nervoase, hepatice, renale

TOPIREA GHETARILOR

Surse şi riscuri
4. Formaldehidă
sursă: materiale de construcţii, lemn aglomerat, mobilier
risc: iritaţii oftalmice, ale pielii, ale gâtului, plămâni,
greaţă
5. Benzipiren
sursă: fum de ţigară, sursă de căldură
risc: cancer pulmonar
6. Stiren
sursă: carpete, produse din materiale plastice
risc: afecţiuni renale, hepatice

TOPIREA GHETARILOR

Surse şi riscuri
7. Radon – 222
sursă: elemente radioactive (apă, teren)
risc: cancer pulmonar
8. Fum de ţigară
sursă: ţigări
risc: cancer pulmonar, afecţiuni cardiace
9. Clormetilen
sursă: lacuri, vopsele
risc: diabet zaharat, afecţiuni nervoase

TOPIREA GHETARILOR

Surse şi riscuri
10. Azbest
sursă: pardoseli PVC, izolaţii
planşee, învelitori azbociment
risc: afecţiuni pulmonare, cancer pulmonar
12. Oxizi de azot
sursă: aragaz cu gaz metan fără hotă,
surse de încălzire
risc: iritare pulmonară, dureri de cap

TOPIREA GHETARILOR

Surse şi riscuri
13. Monoxid de carbon
sursă: sistem de încălzire cu gaze,
motorină sau lemne
risc: dureri de cap, aritmii cardiace, ameţeală
14. Tricloretan
sursă: spray cu aerosoli
risc: ameţeli, respiraţie neregulată
15. Hiperfrecvenţe
sursă: cuptor cu microunde, computer, TV, telefon celular,
antene radio etc.
risc: boli cardiace, anemie, cancer

TOPIREA GHETARILOR
Surse principale de poluare

caracteristice locuinţei
Nr. Tip Procese cu Substanţe Agenţi
toxice poluanţi
crt. degajări de noxe
trafic urban  oxizi de carbon Particule
solide:
încălzire spaţii  oxizi de azot
- praf
Poluare oxizi de sulf
exterioară incinerare  Plumb
d > 10μm
1 (surse deşeuri  hidrocarburi

nearse
- nor
d = 0,1..10μm
externe) evacuare apă ozon - fum
industrie fum d < 0,1μm
zgură
activitate
cenuşă
urbană
polen
plante
TOPIREA GHETARILOR

toxice poluanţi

Radon Lichide
Poluare radioactivitatea formaldehidă APE UZATE
datorită materialelor de fibre de azbest
materialelor Gaze
construcţii fibre minerale
2 de lacuri, vopsele
Zgomot
construcţii finisaje mobilier solvenţi aerian
şi lemn aglomerat Stiren de impact
mobilierului din instalaţii
(surse din vecini
interne) din exterior

TOPIREA GHETARILOR

toxice poluanţi
prepararea hranei 
Poluare cu hotă vapori de apă
rezultată din fără hotă oxizi de carbon
funcţionare oxizi de azot
Vibraţii
3 – locuire cuptor cu oxizi de sulf
(surse microunde paradiclor benzen
interne) încălzirea tetraclor stiren Spori
locuinţei tricloretan
centrală termică
(de oraş, de cartier,
de bloc, de apartament)
- sobe
TOPIREA GHETARILOR

toxice poluanţi

ozon
Poluare încălzire locuinţei
fum
rezultată din centrală termică Bacterii
clor
funcţionare aer condiţionat solvenţi
3 – locuire ventilare detergenţi,
(surse fumat substanţe de Virusi
interne) curăţare
TV, calculator
insecticide
curăţenie
ape uzate
spălat rufe
accidente

TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!

TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
INGINERIA MEDIULUI
Curs 10

DANIEL LEPADATU

TOPIREA GHETARILOR
Technologies propres:
la preuve donner par UE
Sur quelque 1200 projets LIFE-Environnement mis en
oeuvre depuis 1992, environ 17% se rapportaient à
une vingtaine de secteurs industriels
Environ 10% de l'ensemble des projets avaient
trait aux technologies propres.
Plus d'une trentaine étaient directement liés à
l'application de la Directive Européenne, c'est-à-dire
qu'ils concernaient explicitement le développement
des MTD - "meilleures techniques disponibles“
Directive UE sur la prévention et la réduction
intégrées de la pollution.
TOPIREA GHETARILOR
La preuve en 10 exemples
En Belgique (p. 1), un centre de recherche a
réussi à éviter l'usage d'acide sulfurique dans la
fabrication des semi-conducteurs et à réduire
de 90% la consommation d'eau déionisée.
En Espagne (p. 2), un fabricant de margarine
a tenu le pari d'exclure du processus de
production tout traitement chimique, rejet de
déchets ou émission polluante.

TOPIREA GHETARILOR
En Italie (p. 3), une PME textile aréduit de
100% les surplus d'encre et de 60% les eaux
usées en développant au niveau industriel les
techniques numériques d'impression sur tissu.
En Autriche (p. 4), un des plus gros
producteurs mondiaux de diodes a réduit de
façon drastique le taux de molybdène dans
les eaux résiduaires qui rejoignent le Danube
et a transféré sur un site hongrois le procédé
utilisé.
TOPIREA GHETARILOR
En Allemagne (p. 5), une PME a mis au point, au
grand bénéfice de l'environnement et de la santé
des travailleurs, une technique de sciage à sec des
tubes et profilés métalliques qui est susceptible
d'être reconnue comme MTD.
En France (p. 6), une usine d'un grand groupe
pharmaceutique a largement amélioré sa gestion
des ressources en eau grâce au développement
d'une série de techniques innovantes applicables à
de nombreux autres secteurs.
• MTD - "meilleures techniques disponibles“

TOPIREA GHETARILOR
Aux Pays-Bas (p. 7), un important fa-bricant
d'amortisseurs et une société spécialisée en enduits
industriels ont conçu une laque ne contenant presque
plus de solvants volatils, ce qui a du même coup mis
fin à un conflit avec la population locale.
En Italie (p. 8), les premiers résultats d'un projet en
cours dans une raffinerie d'un grand groupe pétrolier
ont déjà montré la bonne performance d'un procédé
destiné à réduire fortement l'émission de dioxyde
desoufre grâce à l'amélioration d'une MTD.

TOPIREA GHETARILOR
En Russie (p. 9), un projet LIFE Pays tiers a permis
l'adoption d'une loi sur les autorisations d'exploitation
fondée sur les MTD, tout en appliquant déjà ce principe à
4 entreprises pilotes de Saint-Pétersbourg et de sa
région.
En Suède (p. 10), un des principaux sidérurgistes
européens a développé dans une aciérie riveraine d'un
grand lac un procédé prometteur – une future MTD – de
désacidification des eaux usées par électrodyalise.

TOPIREA GHETARILOR
Energia solara combustibil pentru avioane

Americanul Paul Mac Cready si-a dedicat toata
viata proiectarii unor avioane prietenoase cu
mediul.
Cu toate ca a contribuit la dezvoltarea industriei
aviatice prin inventarea unor modele noi de
avioane, “Gossamer Condor” si “Gossamer
Albatros”, recunoscute ca eficiente in toata
lumea
Mac Cready a fost convins ca expansiunea
omului in mediul aerian provoaca daune
grave mediului.
TOPIREA GHETARILOR

Paul Mac Cready a infiintat o firma
numita AeroVironment, unde a reusit sa
stranga cei mai buni profesionisti in
design aviatic si ecologic.
Sub coordonarea lui, echipa de cercetatori
in aviatie a proiectat o masina electrica ce
a devenit cel mai folosit model pentru
General Motors.
TOPIREA GHETARILOR

Specialistii condusi de pilotul american au
incercat sa gaseasca surse alternative de
energie, inclusiv sa construiasca turboreactoare
care sa foloseasca puterea vantului.
Tot echipa Mac Cready a construit o serie de
avione fara motor, dotate cu aripi lungi, care
nu fac zgomot atunci cand zboara.
Avioanele silentioase sunt proiectate astfel incat
sa zboare in straturile cele mai inalte din
atmosfera.
TOPIREA GHETARILOR

In 2005, inginerii de la Aero Vironment au
lansat pe piata primul avion propulsat cu
hidrogen, Global Observer, care a avut mare
succes printre cercetatori.
Vehiculul a fost proiectat astfel incat sa poata
zbura cateva zile fara oprire, si nu cateva
ore, cat zboara avioanele obisnuite.
Vehiculul zburator poate fi folosit de catre
soldatii aflati in misiuni de recunoastere.
TOPIREA GHETARILOR

Paul Mac Cready nu s-a multumit numai cu construirea
unui avion ecologic, ci a contribuit si la proiectarea unor
autovehicule mai putin zgmotoase.
In 1987, el a construit un autovehicul pe baza energiei
solare, “Sun raycer”, pentru a participa la o competitie
de gen din Australia.
Avionul solar a ajuns la 3.000 de metri altitudine.
In 1990, in colaborare cu General Motors, a construit o
masina electrica ce putea ajunge la o viteza de 60 km in
opt secunde.
Inventiile lui Paul Mac Cready au fost recunoscute in
1990, cand a fost pus in Hala aviatorilor.
TOPIREA GHETARILOR

In 1995, pilotul si colaboratorii lui au construit un alt vehicul
zburator, care ajunge pana la o altitudine de 15.000 metri.
Pe langa construirea de avioane ecologice, Mac Cready a
scris sute de articole prin care arata ca Pamantul va
pierde foarte multe specii daca va mai fi poluat in
continuare.
Pilotul milita pentru ca toti cercetatorii sa-si uneasca
eforturile astfel incat sa descopere lucruri care sa polueze
cat mai putin.
Una dintre dorintele lui Mac Cready era ca masinile sa fie
proiectate astfel incat sa nu mai polueze nici fonic si
nici prin gazele de esapament.

TOPIREA GHETARILOR
Paul Mac Cready - Bibliografie

Paul Mac Cready s-a nascut in localitatea
americana New Heaven.
La 16 ani a proiectat primul avion fara motor.
Dupa razboi, Mac Cready a obtinut licenta in fizica
la Universitatea Yale si un doctorat la
Institutul de Tehnologie din Pasadena.
In acelasi timp a construit mai multe modele de
avioane propulsate fara motor.

TOPIREA GHETARILOR
Paul Mac Cready - Bibliografie

Pilotul american a creat primul aeroplan
propulsat in intregime de puterea solara si
cunoscut ca “Gossamer Penguin”.
De asemenea, a mai proiectat “Solar
Challenger” care, spre deosebire de modelele
anterioare, nu a fost creat pentru competitii, ci
pentru constientizarea publicului ca poate
folosi energia solara.
In 1981, “Solar Challenger”-ul a zburat 163 de mile
la o altitudine de peste 3.300 de metri. Zborul a
avut loc de la Paris spre Anglia. Sursa: Adevarul
TOPIREA GHETARILOR
Vulcanii – Sursa de poluare

Stromboli
Actuellement en éruption, le Stromboli est un volcan
toujours aussi actif en Italie. Les explosions de lave
incandescente qui ont lieu régulièrement depuis le
cratère sommital ont valu au Stromboli le nom de
"phare de la Méditerranée".
En réalité, le Stromboli est en éruption quasi-
constante depuis plus de 2000 ans.
Les Italiens ont appris à vivre avec les volcans. Le
Stromboli est en éruption quasi constante et le
Vulcano, bien que moins actif, n’est qu’en
sommeil.
TOPIREA GHETARILOR
Tourisme sur le Stromboli.

La faune comprend 40
espèces d’oiseaux, surtout
des migrateurs. On trouve
également 7 espèces de
chauves-souris et le lézard
des Eoliennes (Podarcis
raffonei) qui vit
exclusivement sur Vulcano.

TOPIREA GHETARILOR
Volcan toujours actif en Italie Stromboli.

Il est actif depuis au moins 2 500 ans.
Ce volcan a donné son nom à l’un
des principaux types d’éruption
« les éruptions stromboliennes ».
Ces éruptions sont des successions
d’explosion « spasmodiques » bien
distinctes, de quelques secondes,
projetant des matériaux pyroclastiques
dans l’air, à une distance relativement
courte.

TOPIREA GHETARILOR
Vidéo éruption du Stromboli

(février 2007)
L'activité strombolienne
se manifeste quand le gaz
contenu dans le magma
s'accumule jusqu'à faire
sauter le "bouchon" qui
obstrue son orifice.
En période d’activité
intense, on assiste à des
éruptions prolongées sous
forme de fontaines et
d’éjections de grosses
bombes.
Le Stromboli s’élève à 924
m au-dessus de la mer.

TOPIREA GHETARILOR
Eruptie de vulcan
La pression gazeuse élevée
fragmente le magma dans
la cheminée.
Cependant, comme des gaz
s’échappent souvent, aucun
nuage éruptif important ne
se développe.
Son activité se limite à de
brèves éjections explosives
de fragments de lave
incandescente, rarement à
plus de 150 m.

TOPIREA GHETARILOR
Village de San Vincenzo au pied du Stromboli.

TOPIREA GHETARILOR
Les îles Eoliennes

D’origine volcanique, les îles Eoliennes en Italie
comprennent sept îles :
Lipari, Panarea, Vulcano, Stromboli, Alicudi,
Filicudi et Salina.
Important centre d’échanges entre l’Occident et
l’Orient
Ces îles constituaient une précieuse réserve
d’obsidienne, une roche volcanique qui, servait dans
l’Antiquité à la fabrication d’armes et d’ustensiles.
Les premières civilisations établies sur les hauts
plateaux du Lipari prospérèrent grâce à cette
ressource.

TOPIREA GHETARILOR
L'île de Panarea.
Vers 580 avant notre ère,
les sept îles furent
conquises par les Grecs.
Ils les consacrèrent à Eole,
le dieu du Vent.
La légende dit que Ulysse
y accosta. Eole lui proposa
les vents pour lui
permettre de regagner son
pays.
Mais, les marins ouvrirent
les outres dans lesquelles
se trouvaient les vents.

TOPIREA GHETARILOR
L'île Vulcano.
Cette légende est
révélatrice de l’importance
de cet archipel dans
l’histoire de la
Méditerranée antique.
Les Romains pensaient
que l’île Vulcano, île dont
dérive le mot « volcan »,
abritait les forges de
Vulcain, dieu du Feu et du
Travail des métaux.

TOPIREA GHETARILOR
Fossa di Vulcano
Fossa di Vulcano comporte deux
cratères: Fossa I et Fossa II qui est
le cratère actuel d'un diamètre de
500 m sur 200 m de profondeur.
Emission de type explosif, qui
projette dans l’atmosphère des
fragments de lave.
Ces fragments ne prennent pas
une forme arrondie au cours de
leur trajectoire parce qu’ils sont
déjà partiellement refroidis.
Les éruptions vulcaniennes
peuvent être violentes et éjecter
scories et cendres. La colonne
éruptive peut monter à 10 ou 20
km de haut ; les cendres sont
répandues sur de vastes zones.

TOPIREA GHETARILOR
L'île Lipari.
L’activité volcanique sur cette île
est due à la subduction de la
plaque africaine sous la plaque
eurasienne.
On peut voir des poches de
magma profondes qui produisent
de nombreuses fumerolles. Les
sondages indiquent des
températures allant de 200°C à
650°C.
Cela s’accompagne d’un afflux
croissant de gaz et d’une
expansion thermale créant de
nouvelles fissures.
On craint que l’activité volcanique
ne s’étende vers le nord à partir
de l’île de Vulcano et n’entraîne
une éruption proche de Lipari.

TOPIREA GHETARILOR
Geyser et source chaude

Les volcans sont d’énormes sources de chaleur qui peuvent
perdurer des milliers d’années après l’arrêt de leur activité
éruptive. Cette chaleur peut se manifester sous forme de
fumerolles, de sources chaudes ou de geysers.
Phénomènes spectaculaires, les geysers sont de véritables
volcans d’eau qui projettent, de façon continue ou
intermittente, d’immenses jets de vapeur et d’eau très
chaude. La plupart des geysers sont situés dans des régions
volcaniques où le magma est relativement proche de la
surface terrestre.
On les trouve notamment en Islande, en Nouvelle-
Zélande et aux États-Unis, dans le célèbre parc de
Yellowstone qui en compte à lui seul plus de 250.
Le nom de geyser vient de Geysir « jaillir » en islandais.
TOPIREA GHETARILOR
La formation des geysers

Trois conditions sont nécessaires
à la formation des geysers:
La présence d’un circuit souterrain
où l’eau qui s’infiltre dans le sol
peut circuler puis remonter à la
surface
Un réservoir, où cette eau peut
s’accumuler
La proximité d’une poche de
magma (roche en fusion) qui
réchauffe l’eau emprisonnée
L’eau s’infiltre d’abord dans le sol et
s’accumule dans des cavités, à
proximité d’une poche de magma.

TOPIREA GHETARILOR

Ainsi chauffée, l’eau se transforme
peu à peu en vapeur.
La pression s’accroît et propulse
vers la surface un puissant jet
d’eau et de vapeur.
La durée du phénomène varie de
quelques minutes à quelques
heures.
Le jet d’eau s’affaisse lorsque la
cavité ne contient plus d’eau ni de
vapeur.

TOPIREA GHETARILOR

Les jets de vapeur et d’eau qui
jaillissent du sol atteignent parfois
plus de 100 m de hauteur.
Le plus haut geyser encore en
activité se trouve dans le parc
national de Yellowstone: il
s’agit du Steamboat, dont le jet
dépasse 110 m de hauteur.
Entre 1899 et 1904, en Nouvelle-
Zélande, le geyser Waimangu
produisait régulièrement un jet
d’eau de plus de 450 m de
hauteur, et celui-ci ne cessait que
lorsque le niveau de la nappe
d’eau souterraine baissait à la
suite de la rupture d’un barrage
naturel.

TOPIREA GHETARILOR
Les sources d’eau chaude

Outre les geysers, l’activité volcanique
engendre plusieurs phénomènes
géothermiques.
Chauffés par les roches volcaniques, l’eau et
les gaz présents dans le sol composent des
paysages surprenants où jaillissent de la boue,
de l’eau ou des fumées.
Des gaz remontent à la surface et forment des
mares de boue où des particules de roches
volcaniques décomposées se mêlent à l’eau.

TOPIREA GHETARILOR
Geysers et sources chaudes célèbres dans le monde

Les sources chaudes et les fumerolles
de Yamanouchi, près de Nagano au
Japon, sont connues pour leurs
occupants peu ordinaires. En effet, les
macaques japonais prennent des bains
dans une eau à plus de 45°C pour
oublier les rigueurs de l’hiver.
Après 1960, les macaques ont
découvert les bienfaits des bains dont
l’eau est riche en minéraux. Depuis, ils
ont pris l’habitude de prendre des bains
en famille.
Les Japonais ont creusé deux bassins
spécialement pour eux. Les hommes se
baignent dans d’autres bassins.

TOPIREA GHETARILOR
Dans le Nevada, dans le Black

Rock Desert, un triple geyser
est entouré de bassins d’eau
chaude qui sont retenus par des
terrasses de travertin
(carbonate de calcium).
Au cours du temps, les dépôts
de minéraux ont édifiés trois
sommets rocheux. Situé à 1 300
m d’altitude, la région du Fly
Geyser constitue un spectacle
magnifique.

TOPIREA GHETARILOR

Le Stokkur est l’un des plus célèbres geysers
islandais.
Entré en activité en 1789 à la suite d’un
séisme, il a jailli régulièrement jusqu’à ce qu’un
autre séisme l’obstrue en 1896.
Le cycle se répète toutes les 8 minutes. Cette
régularité est due à l’intervention de l’homme
qui a déblayé le conduit en 1963.
Avec le Geysir, le Strokkur est l’une des
principales attractions touristiques de l’Islande.

TOPIREA GHETARILOR
C’est le Geysir, décrit pour la première fois

en 1294, qui a donné son nom au mot
geyser.
Bien que l’activité volcanique ait cessé depuis
10 000 ans, la température peut atteindre
240°C en profondeur.
Le Geysir (sud-ouest de l’Islande) jaillit
toutes les 8 à 10 heures depuis le
tremblement de terre de juin 2000.
TOPIREA GHETARILOR
Les sources d’eau claire – les merveilles de la

nature
Les sources d’eau claire
contiennent un grand nombre
de minéraux dissous, surtout
des silices, qui se déposent
autour des sources d’eau quand
l’eau refroidit.
Certaines forment des
terrasses de tuf d’un blanc
éblouissant, comme celles
du parc national de
Yellowstone et de
Pamukkale en Turquie.

TOPIREA GHETARILOR
Les fumerolles
Ce sont des gaz brûlants
dont la composition est
variable. L’un des gaz les
plus fréquemment émis
est le dioxyde de carbone.
On trouve également
autour des fumerolles du
soufre pur.
Vapeur soufrée qui
s'échappe du volcan
Kilauea à Hawaï

TOPIREA GHETARILOR
Des ressources inexploitées

L’énergie géothermique fournit moins de
0,02% des besoins annuels d’énergie. La
plupart des producteurs sont situés sur la
ceinture de feu du Pacifique, où l’activité
volcanique est intense.
Pourtant, les roches sèches chaudes sont
beaucoup plus répandues que les réservoirs
naturels d’eau chaude.
Si l’on trouvait le moyen d’extraire leur
chaleur, la production d’énergie géothermique
pourrait se développer.
TOPIREA GHETARILOR
Bibliographie principale
Des ressources inexploitées Planète Terre Éditions Gallimard 2004
Les roches sèches chaudes se trouvent à 2 km de profondeur

ou plus.
Il faut donc forer à cette profondeur puis recueillir l’énergie
calorifique pour l’acheminer à la surface.
Dans des puits expérimentaux, on utilise de l’eau pour fracturer
la roche, créant des fissures qui se remplissent de vapeur.
La vapeur gagne alors la surface où l’on peut utiliser son
énergie.
Cette source d’énergie, non polluante, est prometteuse. Mais, à
ce jour, son exploitation n’est pas rentable. Cependant, le
pompage de l'eau dans le sol des régions où l'on trouve une
roche chaude sèche afin de produire de la vapeur d'eau
artificiellement est une technique qui pourrait bien se révéler
une source d'énergie précieuse dans le futur.

TOPIREA GHETARILOR
L’énergie géothermique
La chaleur interne de la Terre offre une source
d’énergie abondante et presque inépuisable.
Pourtant, on l’exploite très peu.
L’énergie géothermique résulte surtout de la
désintégration radioactive naturelle d’uranium, de
thorium et de potassium.
A la différence de l’énergie issue de
combustibles fossiles, elle produit peu de
dioxyde de carbone et ne contribue donc pas
au réchauffement de la planète.

TOPIREA GHETARILOR
Les réservoirs naturels d’énergie

Les limites entre les gigantesques
plaques qui composent la croûte
terrestre sont souvent le théâtre
de phénomènes liés à la présence
de magma à proximité de la
surface.
Les geysers se rencontrent
surtout dans l’ouest des
États-Unis, en Islande, en
Nouvelle-Zélande, dans les
Andes et dans l’Himalaya. Ces
mêmes régions ont permis
l’installation de centrales
géothermiques, des usines
produisant de l’énergie à partir
de la chaleur du sol.
TOPIREA GHETARILOR
La géothermie
Ce sont dans ces régions où l’énergie calorique de la Terre est
concentrée ainsi que dans les zones volcaniques actives que l’on
peut exploiter l’énergie géothermique.
A l’époque romaine, il y a 2 000 ans, on utilisait les sources chaudes
pour chauffer les maisons.
Cela se pratique toujours en Islande et au Japon.
Cependant, les sources chaudes dégagent souvent des gaz sulfureux.
De plus, la température de l’eau baisse rapidement si on l’achemine loin
de la source.
Par contre, le moyen le plus souple est d’utiliser l’énergie géothermique
pour produire de l’électricité.
On a créé la première centrale électrique géothermique en 1904
à Larderello, en Italie.
Il en existe aujourd’hui dans une vingtaine de pays. L'eau chaude,
dont la température atteint 350°C, peut être canalisée et transformée
en vapeur pour faire fonctionner des turbines qui produisent l'électricité.

TOPIREA GHETARILOR
La géothermie
La plus grande centrale
se trouve en Californie et
fournit plus de 1 700
mégawatts d’électricité
ce qui permet d’alimenter un
demi-million de foyers.
La géothermie permet
également de cultiver, en
Islande, des tomates sous
serre bien que l’on ne soit
pas loin du cercle polaire.
A Reykjavik, en Islande,
l'eau chaude naturelle est
canalisée depuis 1925 et
distribuée dans toutes les
maisons.

TOPIREA GHETARILOR
La géothermie
On peut également utiliser la géothermie pour
économiser l’énergie. En effet, à l’aide de
canalisations souterraines en circuit fermé, une
pompe à chaleur permet de faire circuler la
chaleur géothermique entre une maison et le
sol.
Une telle pompe peut réduire la consommation
d’électricité ou de fuel de 50%.
A Reykjavik, en Islande, l'eau chaude naturelle
est canalisée depuis 1925 et distribuée dans
toutes les maisons.

TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!

TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
INGINERIA MEDIULUI
Curs 11

DANIEL LEPADATU

TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE
PUNTE TERMICA
Reprezinta o zona a anvelopei unei cadiri in
care fluxul termic - UNIDIRECTIONAL
• Este sensibil modificat prin
– Penetrare partiala sau totala a elementelor de
constructie cu conductivitate termica diferita
– O schimbare de grosime a elementului de
constructie
– O schimbare intre ariile suprafetelor interioare
si exterioare
Ex: Colturile de pereti
Colturile dintre pereti si plansee

TOPIREA GHETARILOR

1. Punte de colt iesind
Rost Vertical Colt iesind (PUNTE SIMETRICA)

EXTERIOR
2
INTERIOR
1
R.V. - COLT IESIND 1 = 2
 1 =  2 = 0.05 W /m
TOPIREA GHETARILOR

2. Punte de colt intrand
Rost Vertical Colt intrand (PUNTE SIMETRICA)
INTERIOR
2
INTERIOR
1
R.V. - COLT INTRAND

 1 =  2 = 0.01 W /m
TOPIREA GHETARILOR

3. Punte Curenta
Rost Vertical Curent (T)
EXTERIOR
1 2
INTERIOR INTERIOR
ROST VERTICAL CURENT (T)  1 =  2 = 0.02 W /m

TOPIREA GHETARILOR

4. R. O. STREASINA
NESIMETRICA EXTERIOR
 1 = 0.14 W /m
 2 = 0.24 W /m
2
PPLANSEU
1 Perimetrul planseului
EXTERIOR INTERIOR La fata int a peretilor

ROST ORIZONTAL STREASINA

TOPIREA GHETARILOR

5. R. O. SOCLU NESIMETRICA
EXTERIOR 1 Ti = 200 C
 1 = 0.225 W /m
TERMOIZOLATIE  2 = 0.30 W /m
HTERMOIZOLATIE
SUBSOL TEHNIC NEINCALZIT
2 Ts = +50 C

HTERMOIZOLATIE = MIN 70 CM
ROST ORIZONTAL SOCLU

TOPIREA GHETARILOR

6. R. O. PERETI INTERIORI NESIMETRICA
INTERIOR INTERIOR
Ti = 200 C
Ti = 200 C
1 2  1 = 0.2 W /m
 2 = 0.2W /m
SUBSOL TEHNIC NEINCALZIT SUBSOL TEHNIC NEINCALZIT
Ts = +50 C Ts = +50 C
Lungimea Puntilor = LPERETE

TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE TAMPLARIE

7. PUNTE TERMICA PE CONTURUL TAMPLARIEI
EXTERIOR
1
INTERIOR
L
Lungimea Puntii = PTAMPLARIE  1 = 0.25 W /m
PTAMPLARIE = 2(L+H)

TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE
IN T
PUNTI TERMICE
COLT IESIND
PUNTI TERMICE
COLT INTRAND

TOPIREA GHETARILOR
ETAPELE PROIECTULUI
Determinarea rezistentelor termice specifice
corectate (R`)
1 1  (  l )  
R'  [m2∙K/W] U '  
U' R A A
R – rezistenţa termică specifică unidirecţională în câmp curent,
în zona fără punţi, unde elementul este alcătuit din unul sau
mai multe straturi din materiale considerate omogene,
fără punţi termice, inclusiv straturi de aer neventilat,
toate dispuse perpendicular pe direcţia fluxului termic:

TOPIREA GHETARILOR
ETAPELE PROIECTULUI
R = Rsi +ΣRs + ΣRa + Rse [m2∙K/W]
 – coeficienţi specifici liniari de
transfer termic [W/m∙K] in zona puntilor
termice;
l – lungimea puntilor termice
 - coeficienţi specifici punctuali de
transfer termic, [W/K];
TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE
IN T - CURENTA
PUNTI TERMICE
COLT INTRAND
PUNTI TERMICE
COLT IESIND

TOPIREA GHETARILOR
Calcul preliminar pentru determinarea
Rezistentelor Termice Corectate R' pe
ansamblul cladirii
Calcul preliminar pentru determinarea
Rezistentelor Termice Corectate R' pe ansamblul cladirii
Element de Lungimea puntii -

constructie
Tipul puntii Coef 
l l rie R U'
Colt iesind 2x0.05 6 x 2.85 1.71

Colt intrand 2x0.01 2 x 2.85 0.114
1 x Perimetru
R O soclu 1 x 0.225 cladirii
Pereti ext 1 x Perimetru
R O streasina 1 x 0.24 cladirii
Nr Puntilor x HI
Punte curenta (T) 2 x 0.02
TOTAL
Perimetru
R O streasina 1 x 0.14 cladirii
Planseu pod
TOTAL
R O soclu
Nr puntilor x 1 x 0.3 Perimetru
Lungimea cladirii
Peretilor structurali
Planseu R O pereti interiori 2 x 0.2 interiori
subsol
TOTAL

TOPIREA GHETARILOR
Determinarea Coeficientului
Global de izolare termica - G
Este un parametru termo-energetic al anvelopei cladirii pe ansamblul acesteia si are
semnificatia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderile de caldura directe) prin
suprafata anvelopei cladirii pentru o diferenta de temperatura de 1 Grad raportata
la VOLUMUL cladirii la care se adauga cele aferente reimprospatarii aerului interior.
1  A  
G     0.34  n
V  R
'

 A    Apereti _ ext   Aplanseu _ sup   Aplanseu _ inf   ATamplarie  
 '   '  '  '  '
 R  R pereti _ ext R planseu _ sup R planseu _ inf RTamplarie
TOPIREA GHETARILOR
Determinarea Coeficientului
Global de izolare termica - G
V – Volumul interior incalzit al cladirii
V = A1 * Hi
n = Viteza de ventilare naturala a cladirii,
numarul de schimburi de aer pe ora
n= 1
 - Factor de corectie a temperaturilor
exterioare
=1
TOPIREA GHETARILOR
Necesarul annual de caldura = Qan

[kWh/m3 *an]
Q – necesarul anual de cadura pe metru cub de volum incalzit

[kWh/m3 *an]
C – coeficient de corectie
G – coeficientul global de izolare termica a cladirii
N12 = numarul de grade zile de calcul corespunzator localitatii unde este
amplasata cladirea
Qi = aportul util de caldura rezultat din locuirea cladirii
Qs = aportul util de caldura provenit din radiatia solara
Qi + Qs = aporturi gratuite de caldura

TOPIREA GHETARILOR
Necesarul annual de caldura = Qan

Qan = Q*Vinc
N12 = N2012-(20-)*D12

TOPIREA GHETARILOR
Numarul de grade zile de calcul

TOPIREA GHETARILOR

TOPIREA GHETARILOR

TOPIREA GHETARILOR
Coeficient de corectie - C

TOPIREA GHETARILOR
Aporturi gratuite de caldura Qi + Qs

Qi = aportul util de caldura rezultat din
locuirea cladirii
Qs = aportul util de caldura provenit din
radiatia solara
Qi = 7, pentru cladirile de locuit
Provine din:
fluxul termic al celor care locuiesc in cladire, utilizarea
apei calde, prepararea hranei, utilizarea energiei electrice
pentru diferitele activitati, iluminatul general, functionarea
diferitelor aparate electrice, etc..

TOPIREA GHETARILOR
Aportul util de caldura provenit

din radiatia solara - Qs
Aportul util de caldura provenit din
radiatia solara
Se considera ca provine NUMAI prin
suprafetele vitrate (ferestre si usi
exterioare prevazute cu geamuri)
Nu se tine seama de aportul provenit din
radiatia solara prin suprafetele opace

TOPIREA GHETARILOR

din radiatia solara – Qs

TOPIREA GHETARILOR

din radiatia solara – Qs
Igj = Radiatia solara globala

TOPIREA GHETARILOR

TOPIREA GHETARILOR
Intensitatea radiatiei solare totale

TOPIREA GHETARILOR
Intensitatea radiatiei solare totale

TOPIREA GHETARILOR
Necesarul anual de combustibil

si Emisia anuala de CO2
Pe baza necesarului anual de caldura,
Qan = Q*Vinc ,determinat se pot calcula:
Necesarul annual de combustibil

Emisiile anuale de CO2, SO2, CO, NO2, etc

TOPIREA GHETARILOR
Necesarul anual de combustibil si

Emisia anuala de CO2

TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!

TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
INGINERIA MEDIULUI
Curs 12

DANIEL LEPADATU

TOPIREA GHETARILOR
Influenţa urbanizării asupra condiţiilor de

amplasament şi a mediului înconjurător
Îndesirea construcţiilor,
realizarea de noi zone rezidenţiale
clădiri cu alte destinaţii
industriale, comerciale, administrative,
culturale etc.,
industria şi transporturile

TOPIREA GHETARILOR
Influenţa urbanizării asupra condiţiilor de

amplasament şi a mediului înconjurător
Au avut ca efecte:
modificarea codiţiilor climatice prin accentuarea
diferenţelor între temperaturile extreme
• (Tmed = -12oC …- 21oC, 4 zone climatice);
modificarea regimului apelor subterane şi
ridicarea nivelului pânzei de freatice;
creşterea presiunii exercitate de clădiri asupra
terenului;
poluarea chimică, fonică, radioactivă.

TOPIREA GHETARILOR
Poluarea urbană. Tipuri, surse, vectori,

efecte
Poluarea urbană este determinată de
funcţionarea continuă a unor surse de
poluare specifice:
poluarea industrială,
• care determină contaminare chimică, fizică,
termică şi fonică, transmisă prin atmosferă, ape
reziduale sau prin deversare pe sol;

TOPIREA GHETARILOR

efecte
Poluarea din zona rezidenţială (nişa
umană),
caracterizată de o serie de agenţi poluanţi cu
spectru larg de influenţă;
Poluarea din transporturi, din care
transportul rutier deţine ponderea cea mai
importantă din punct de vedere al
potenţialului poluant,
caracterizat prin contaminare chimică, fonică,
termică şi transmiterea de vibraţii la teren.

TOPIREA GHETARILOR

efecte
Vectorii (transportorii) de poluare sunt
factorii fiziografici naturali
apa, aerul, solul şi fractorii biologici.
Circulaţia atmosferică globală şi
curgerea continuă a maselor de apă
determină dispersia agenţilor poluanţi
pe zone foarte importante, detreminând
o serie de efecte globale.
TOPIREA GHETARILOR
Agenti poluanti - efecte globale

Agenţii poluanţi deversaţi în timp în
mediul înconjurător au determinat o
serie de efecte globale sau locale, ca
de exemplu:
efectul de seră (determinat de dioxidul
de carbon şi vaporii de apă în exces) –
efect global;

TOPIREA GHETARILOR

insula de căldură sau calota termică –
efect local manifestat în zonele urbane cu
consumuri energetice importante şi în care se
produce poluarea termică a atmosferei;
modificarea stării de sănătate a populaţiei
din zonele urbane;
coroziunea materialelor şi reducerea
durabilităţii construcţiilor etc.

TOPIREA GHETARILOR

Substanţe rezultate la arderea combustibililor pentru 1 kcal
Poluant Combustibil
[10-4 g/kcal] Lichid Cărbune Lemn Gaze
Particule 1,198 16,208 40,714 0,374
SOx (SO2) 4,297…34,376 84,287 4,857 -
COx 0,594 145,870 3,243 0,397
HC 0,350 4,052 3,243 0,159
NOx(NO2) 1,495 4,855 16,214 1,587
Aldehide 0,294 - - -

TOPIREA GHETARILOR

Emisii specifice de CO2
Combustibil Emisie specifică de CO2
[kg CO2/kWh]
Huilă 0,360
Lignit 0,420
Gaze naturale 0,220
Păcură 0,300
Lemn 0,380
Curent electric 0,610

TOPIREA GHETARILOR
Factorii de influenţă ai durabilităţii

materialelor de construcţie
Factori externi
Cauzele interne
care determină modioficări structurale în
masa materialului.
INFLUIENTA MEDIULUI ASUPRA
DURABILITATII CONSTRUCTIILOR

TOPIREA GHETARILOR

Factorii externi sunt:
fizici, chimici, mecanici şi biologici.
Agenţii distructivi potenţiali sunt:
acţiuni erosive şi corosive ale mediului
exterior;
temperaturi extreme şi cicluri repetate de
îngheţ-dezgheţ;

TOPIREA GHETARILOR

Agenţii distructivi potenţiali sunt:
variaţii periodice de umiditate;
Incărcări repetate (oboseală dinamică) sau
încărcări care depăşesc valoarea pentru
care a fost proiectată clădirea (oboseală
statică);
apa pătrunsă prin ascensiune capilară

TOPIREA GHETARILOR

Cauzele interne de reducere a
durabilităţii sunt:
Reacţii între alcalii şi agregate;
Variaţii de volum determinate de
proprietăţile termice ale agregatelor şi
pastei de ciment, expansiunii unor
componenţi aflaţi în exces sau capilarităţii;
Coroziunea armăturii.

TOPIREA GHETARILOR

Fenomenele corosive se grupează în funcţie
de cauzele care le produc în:
coroziune prin dizolvare – levigare;
coroziune acidă;
coroziune carbonică;
coroziune sulfatică;
coroziune alcalină;
incompatibilitatea agregat - ciment;
coroziune biochimică.
TOPIREA GHETARILOR
Reguli empirice de proiectare a

cosurilor de fum
Inaltimea recomandata
Cel putin 2.5 ori mai inalt decit cladirile
invecinate sau formele de relief apropiate
Pentru a nu introduce o turbulenta
importanta in cos
Viteza gazelor la iesirea din cos trebuie sa
fie de peste 20 m/s – jetul de gaze sa iasa
din zona de turbulenta
Viteze optime – 30-35 m/s
TOPIREA GHETARILOR

cosurilor de fum
Gazele evacuate din cosuri cu diametre mai
mici de 2 m si inaltime sub 60 m lovesc solul
pe o distanta mai apropiata de maximum
calculat
Concentratiile la sol devin excesive
In general
Concentratia maxima la sol, pentru gazele emise
de cosurile de fum supuse difuziei atmosferice se
gasesc la o distanta cuprinsa intre
D = 5-10*Hcos

TOPIREA GHETARILOR

cosurilor de fum
Pentru un cos bine proiectat
cind se considera ca turbulenta din
vecinatate este neglijabila concentratiile la
sol sunt:
• 0.001% - 0.1%
Concentratiile la sol pot fi reduse prin
cresterea inaltimii cosului de fum (variatie
invers proportionala cu inaltimea)

TOPIREA GHETARILOR

cosurilor de fum
Inaltimea Distanta de la Cmax
cosului h(m) baza cosului D(m) (mg/m3)
0 0 Poluant pur
10 158 1.54
25 439 0.375
50 1124 0.094
75 2350 0.042
100 4070 0.023

TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
ZGOMOTUL
Unul din cei mai important factor de disconfort
pentru OM
FACTOR DE STRES
ZGOMOTUL
Suprapunerea accidentala a sunetelor
Cu intensitati si frecvente diferite
Provenite din activitatea UMANA sau
NATURALE

TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
Cresterea intensitatii ZGOMOTULUI
In marile aglomerari urbane
POLUARE SONORA
Cresterea intensitatii ZGOMOTULUI
In marile aglomerari urbane
POLUARE SONORA

TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
ZGOMOTUL
INTENSITATE
DURATA
FRECVENTA SUNETULUI (LOR)
Intensitati sonore obisnuite:
Frrigider – 20 dB, Aspirator – 50 dB
Avion cu reactie la decolare – 106 dB
Motocicleta in demaraj – 110 dB
Orchestra de jazz – 112 dB
In acelasi timp OMUL poate suporta pana la – 650
dB

TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
DURATA
Efectul nociv al sunetului este direct proportional
cu durata acestuia
Poate produce o psihoza periculoasa
FRECVENTA
Sunetelor componente este FOARTE IMP
Referinta – Semnalul Sonor – 1000 Hz
Definirea efectului DAUNATOR
Ultrasunetele pot fi daunatoare daca au intensitate
mare
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
Pentru zgomotul urban se pot distinge
Efectele directe ale mesajelor sonore
• Soneria, alarma – atrage atentia
• Plansul unui copil
Zgomotul ca deseu al activitatii generale
• Este o sursa mult mai importanta de POLUARE
SONORA decat efectul direct al mesajelor
sonore.
• Mesaje care depasesc un anumit prag – devin
neplacute chiar insuportabile
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
Fenomene sonore – nedorite
Motoarele masinilor si instalatiilor
Trepidatiile introduse de Unitati mari de
forta sau de Masinile de tonaj -
TRAFICUL RUTIER INTENS
• Deranjeaza activitatea umana
• Ameninta siguranta constructiilor (tasari ale
terenului)
• Introduc erori de masurare ale Aparatelor

TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
Bolile provocate de ZGOMOT
Surmenajul auditiv
Traumatismul sonor
Surditatea profesionala

TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
Surmenajul auditiv
Fenomen fiziologic aparut dupa actiunea
zgomotului cu o anumita intensitate
asupra aparatului auditiv
Modificarile auditive sunt reversibile
Acuitatea auditiva revine la forma
initiala la cateva ore dupa indepartarea
sursei care a provocat aparita acestuia.

TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
Traumatismul sonor
Apare la un zgomot cu inensitate mai mare
de 130 dB (limita senzatiei dureroase)
Chiar daca timpul de expunere este foarte
scurt
Fenomene fiziologice aparute
• Senzatia de ameteala, zgomote si dureri in
urechi
• Diminuarea acuitatii auditive, posibila rupere a
timpanului si lezarea urechii interne
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
Surditatea profesionala
Este un fenomen patologic cu frecventa
mare de aparitie
La persoanele care lucreaza in medii cu
zgomote cu intensitate mare (130 dB)
Urechea interna este lezata ireversibil

TOPIREA GHETARILOR
Masuri de protectie - Zgomot

Controlul surselor de zgomot in locuinte
Controlul tehnic al masinilor si instalatiilor
MASURI TEHNICE
Ecrane (fonoabsorbante) pentru sursele de
zgomot
Tratamentul acustic al drumurilor (TRAFICUL
RUTIER)
Protejarea Cartierelor de locuit prin SPATII
VERZI
TOPIREA GHETARILOR

In proiectele tehnice – obiectivele
principale:
Amplasarea corecta a surselor de zgomot
Tratarea fonica a incaperilor unde se
gasesc aceste surse
Obligatia de a introduce in aceste proiecte
o IZOLARE A SURSEI de zgomot

TOPIREA GHETARILOR

LOCUINTELE
Izolate la zgomot prin utilizarea materialelor
fonoabsorbante – Grosimea planseului de min 13 cm
Amplasarea corecta a camerelor cu surse de zgomot
(ateliere, bucatarii, bai)
ATOSTRAZILE – TRAFICUL RUTIER
ECRANE DE PROTECTIE – care sa protejeze zonele
locuibile (pamant sau nisip, beton, materiale speciale)
• Alterarea peisajului – cresterea monotoniei pe traseu
Autostrazi
Garduri verzi, perdele vegetale si arbori
• masuri insuficiente

TOPIREA GHETARILOR
VACANTA PLACUTA!
VA MULTUMESC!
SARBATORI FERICITE!

TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
INGINERIA MEDIULUI
Curs 13
DANIEL LEPADATU

TOPIREA GHETARILOR
Impactul poluarii asupra constructiilor

Coroziunea constructiilor metalice
Pierderi anuale de 10-12 %
Coroziunea constructiilor metalice
Coroziune electrochimica
Coroziune atmosferica

TOPIREA GHETARILOR
Impactul poluarii asupra constructiilor

Coroziune electrochimica
De suprafata – Ruginirea
• Contactul cu agenti corozivi
Perforarea – Otelurilor inoxidabile
• In medii agresive continand ioni de Cl
Coroziunea galvanica – de contact
• Contactul a doua metale cu comportare
electrochimica diferita Ex. Otel - Cupru

TOPIREA GHETARILOR
Metode de protectie a constructiilor metalice
Depuneri:
metalice
nemetalice
Micsorarea caracterului
agresiv al mediului
REDUCEREA POLUARII

TOPIREA GHETARILOR

Depuneri metalice
Galvanice, termice
De placare, de pulverizare
Depuneri nemetalice
Pelicule anorganice
• Oxizi, fosfati, cromati
Pelicule organice
• Lacuri, vopsele, mase plastice
Straturi de silicati - emailuri

TOPIREA GHETARILOR
Micsorarea caracterului agresiv al

mediului
Indepartarea O2 din medii neutre
Utilizarea inhibitorilor de coroziune
Utilizarea inhibitorilor volatili in medii acide
Introducerea protectiei anodice a metalelor
si aliajelor
Elaborarea de materiale stabile
TOPIREA GHETARILOR
Eficacitatea sistemului de
protectie
Natura si concentratia agentului
agresiv
Caracteristicile otelului folosit
Alcatuirea constructiva a
elementelor structurale
TOPIREA GHETARILOR
RECOMANDARI
Nu se folosesc oteluri patinabile (ORCA,
ORCB) – Zone cu agresivitate chimica
scazuta
Se vor evita CONCENTRARILE DE
EFORTURI cauzate de:
• Reduceri bruste de sectiune
• Suduri punctiforme

TOPIREA GHETARILOR

RECOMANDARI
Evitarea utilizarii a profilelor cu pereti subtiri -
Zone cu agresivitate Chimica mare
In proiectarea acestor structuri se va tine
seama de:
Destinatia si durata de serviciu a cladirii
Zona climatica
Alcatuirea constructiva si realizarea imbinarilor
Natura si tipul agresivitatii atmosferice
TOPIREA GHETARILOR
Metode de protectie a constructiilor din beton

Factorii care favorizeaza coroziunea
betonului (pietrei de ciment)
Factori fizici
• Temperatura, contractia, fenomene mecanice
cauzate de variatia de temperatura
Factori chimici
• Reactii intre diferitii agenti agresivi si piatra de
ciment
Factori biochimici
• Bacterii, muschi, alge si ciuperci
TOPIREA GHETARILOR
Metode de protectie a constructiilor din beton

Recomandari
La punerea in opera sa fie respectate toate
prescriptiile tehnice referitoare la:
• Temperatura de turnare
• Modul de vibrare
• Tipul elementului, tipurile de aditivi utilizati (intirzietor sau
accelerator de priza, aditivi pentru betoane de inalta
rezistenta sau pentru cele rezistente la coroziune
• Decofrarea sa se faca conform normelor referitoare la
timpul minim de intarire – uscare (7,15,28 zile)
Dupa decofrare
• Sa se ACOPERE toate zonele unde betonul a fost
indepartat accidental – produs descoperirea armaturii
TOPIREA GHETARILOR
Deseurile de santier si protectia mediului

Protectia mediului apare ca
una din cerintele esentiale ale
Directivei europene privind
produsele de constructie,
Obiectivul sau global
constând în evaluarea si
controlul impactului
constructiilor asupra mediului
interior si exterior si în
evaluarea modului în care
acestea influenteaza
sanatatea fiintelor umane.

TOPIREA GHETARILOR

Cele mai recente studii care vizeaza
optimizarea protectiei mediului
promoveaza o abordare sinergica
a unor demersuri pâna în prezent
disociate în mod artificial.
Astfel, protectia mediului înconjurator, protectia mediului construit, protectia

mediului natural sau a biodiversitatii, protectia mediului interior etc. sunt notiuni
care desemneaza domeniile de interventie în vederea protectiei mediului la scara
globala:
ameliorarea cadrului de viata exterior si a peisajului construit,
ameliorarea confortului la interiorul constructiilor (prin abordarea sanatatii si igienei
cladirilor si calitatii ambiantelor),
utilizarea rationala a materialelor si produselor de constructii si controlul elementelor
care intra în componenta acestora,

TOPIREA GHETARILOR

Gestiunea deseurilor de constructie si organizarea
santierelor,
adaptarea cladirilor la necesitatile utilizatorilor,
utilizarea rationala si gestionarea energiei în sensul
reducerii poluarii aeriene,
utilizarea rationala a apei (prin integrarea aspectelor
de economie si tratare a apei), toate aceste domenii
de interventie induc notiunile managementului
mediului si impactului constructiilor si produselor de
constructii asupra mediului înconjurator, asupra
mediului interior si asupra utilizatorilor acestora.
TOPIREA GHETARILOR

Totodata, conceptul recent al
"Calitatii ecologice a unei cladiri"
tradusa prin aptitudinea cladirii de a
proteja resursele naturale si de a satisface
exigentele de confort, de sanatate si
de calitate a vietii ocupantilor pe
durata întegului ciclu de viata al acesteia-
este o ilustrare perfecta a caracterului
global al protectiei mediului.

TOPIREA GHETARILOR

Exigentele de calitate a mediului carora trebuie sa li se
supuna o cladire se grupeaza în jurul a mai multor
obiective care fac referinta la mediu ca la un cadru global:
relatie armonioasa cu mediul de proximitate,
optiune integrata privind procedeele si produsele de constructie,
"santier ecologic" sau "verde" (al carui impact asupra mediului
este minimal sub toate aspectele),
gestiunea deseurilor de constructie,
gestiunea energiei, gestiunea apei,
mentinerea în stare de functionare,
confortul higrotermic, confortul acustic, confortul vizual, confortul
olfactiv,
conditii sanitare, calitatea aerului, calitatea apei.

TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
Solutia pentru eficienta energetica
CASA PASIVA
este o casa foarte bine izolata termic,
cu ferestre cu trei foi pe geam si
protectie solara.
pentru incalzirea ei se utilizeaza, daca
este posibil, surse regenerabile, adica
instalatii solare, fotovoltaice, pompe de
caldura.
consum de circa 10 ori mai putina
energie
TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
Sotii Crutescu,
autorii si proprietarii primei locuinte
ecologice din Romania
proiectarea si producerea caselor cu
consum redus de energie

TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
O casa pasiva gaseste si asigura un mediu
sanatos de viata in ea,
nu sunt diferente de temperatura in acelasi spatiu
- cum este intr-o casa obisnuita,
de exemplu, unde te trage frigul de jos si ai
caldura in partea de sus a camerei.
Exista o temperatura omogena in casa pasiva,
extrem de placuta si confortabila si, in acelasi
timp, un aer proaspat in permanenta, asigurat de
o instalatie de ventilatie controlata, care nu
trebuie confundata cu aerul conditionat.
TOPIREA GHETARILOR
La Atena s-a inaugurat un imobil care

isi produce singur necesarul de energie
Prima cladire eficienta din punct de vedere
energetic din Grecia a fost inaugurata in sudul
Atenei, transmite Associated Press.
Imobilul este atat de economic din acest
punct de vedere incat proprietarii se asteapta
sa vanda inapoi statului grec o parte din
energia generata de imobil.

TOPIREA GHETARILOR

Imobilul are cinci etaje si este situat in Faliron
(sudul Atenei).
El nu are nevoie sa fie aprovizionat cu
combustibili fosili, nu degaja emisii de gaze cu
efect de sera si este dotat cu un sistem
ultramodern care capteaza surse de energie
atat solare cat si geotermale si respecta
standardele in ceea ce priveste sistemele de
racire si incalzire.
De asemenea, produce chiar energie proprie.
TOPIREA GHETARILOR

In decurs de zece ani
odata ce costurile de instalare se vor fi
amortizat - se estimeaza ca nevoile
energetice ale imobilului vor fi asigurate
gratuit.
Designerii proiectului afirma ca sistemul
energetic integrat al cladirii este primul
din Europa.

TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
Instalatia de ventilatie consta intr-o pompa de
caldura aer-aer,
care ia aerul curat din afara, il baga intr-un
schimbator de caldura, unde se intalneste cu aerul
viciat care iese, mai ia cateva grade, dupa care
este comprimat in compresorul pompei de caldura
si intra cu temperatura pe care proprietarul casei
vrea sa o introduca. 25-27 de grade.
Avem si aer proaspat, si caldura. Fara aer nu poti
rezista decat cinci minute. Aceasta instalatie e
indispensabila pentru casa pasiva.

TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
Casa normala
de 5-10 centimetri de polistiren pe anvelopa,
Casa pasiva
30 de centimetri de polistiren pe anvelopa.
Diferenta aceasta de izolatie la nivelul intregii
case este cifrata la cateva mii de euro
4 – 6 mii de euro.
Apoi sunt instalatiile, care trebuie sa fie
performante.
TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
Instalatia de incalzire din pardoseala, care te
costa o diferenta de 1.000-2.000 de euro,
Instalatia solara pentru apa calda menajera,
care costa o diferenta de la 3.000 - 5.000
de euro
Sistemul de ventilatie, pentru care cheltuiesti
5.000 - 8.000 mii de euro.
In total, o diferenta de pret de
20.000-40.000 de euro.
TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
Structura de lemn, pe cadre si caramida.
Ideal e sa o construiesti din cofraje termoizolante din
polistiren in care se toarna beton - AMVIC, si in cazul
asta ai deja peretii izolati termic uniform, n-ai pierderi de
caldura pe colt, deoarece pe colt izolatia este dubla si nu
se fac punti termice,
Anvelopa casei sa fie izolata cu un minim de 30
centimetri de polistiren.
La mansarda sunt necesari minim 40 de centimetri, iar
sub casa, minim 20 de centimetri.
Ferestrele trebuie sa fie cu trei randuri speciale de foi de
geam.
TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
Prima casa pasiva din Romania
Sotii Crutescu
Se afla in localitatea Burlusi, comuna Ciofrangeni,
judetul Arges - 2004.
Izolatia s-a facut cu 30 cm de polistiren peste
caramida de 38 cm,
In interior s-a pus structura de rigips de 5 cm in care
s-a bagat vata minerala de 5 cm - Perete 80 cm.
Sub casa s-au pus 20 cm de polistiren, la subsol - 25
cm de polistiren

TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA

TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
La a 11-a conferinta internationala privind
casele pasive de la Bregenz, din aprilie 2007,
ministrul energiei a spus ca, in Austria, casa
pasiva e politica de stat.
E standardul viitorului.
In 2015 va fi obligatorie constructia ei si
la noi.
Trebuie sa intelegem ca maine va fi mai rau cu
energia din cauza costurilor si trebuie sa
invatam sa gandim ecologic.
Sursa: Adevarul
TOPIREA GHETARILOR
Constructiile ecologice, mai ieftine

decat s-ar crede
Investitorii majori in industria imobiliara
si marii constructori supraevalueaza
preturile constructiilor verzi cu 300%,
se arata intr-un studiu efectuat de Consiliul
Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare
Durabila (WBCSD).
Sondajul, aplicat pe un esantion de 1.400
de experti din domeniul constructiilor si
imobiliar, releva o diferenta considerabila
intre costul real implicat de ridicarea unei
case sustenabile si costul estimat de
constructori.
TOPIREA GHETARILOR
Constructiile ecologice, mai ieftine

decat s-ar crede
Desi, in realitate, construirea unei case
ecologice costa cu 5% mai mult decat a uneia
conventionale, expertii chestionati estimeaza
diferenta de cost la 17%, adica de mai mult
de trei ori mai mare.
Autorii studiului sunt de parere ca aceas ta
diferenta intre perceptia constructorilor si
statusul real de pret va inhiba dezvoltarea
unei piete a constructiilor eficiente energetic.
TOPIREA GHETARILOR
Constructiile ecologice, mai

ieftine decat s-ar crede
Daca, in ceea ce priveste costurile, respondentii au fost
pesimisti, nu acelasi lucru se poate spune despre
estimarea impactului mondial pe care l-ar avea emisiile
de CO2 care provin din sectorul constructiilor.
Cei intervievati au raspuns ca, in opinia lor, sectorul
constructiilor ar fi responsabil pentru 19% din emisiile
totale de CO2. Realitatea este insa alta.
Nu mai putin de 40% din totalul emisiilor de dioxid de
carbon provine din constructii.

TOPIREA GHETARILOR

Realizatorii studiului spun ca acest procent nu este unul static si
ca se asteapta ca variatia lui sa fie ascendenta, mai ales din
cauza industriilor poluante ale Indiei si Chinei.
Studiul arata, de asemenea, ca doar una din sapte persoane
dintre cele intervievate au participat la vreun proiect de
realizare a unei cladiri sustenabile din punct de vedere
energetic.
Tara cu cea mai mare implicare in acest domeniu este
Germania, unde 45% dintre respondenti au declarat ca au
contribuit la construirea unei case ecologice, in timp ce China
se afla pe ultimul loc, cu doar 5%.

TOPIREA GHETARILOR

Sondajul realizat de WBCSD este o
etapa de inceput a proiectului EEB,
Energy Efficiency in Buildings, al
carui scop anuntat este de a ajunge la
performanta de a avea zero emisii
nete de CO2 in procesul de constructie
si utilizarea caselor.

TOPIREA GHETARILOR
Casa ecologica pentru Al Gore

Fostul vicepresedinte american Al Gore si-a transformat
resedinta din Missouri intr-o casa ecologica.
El si-a dotat locuinta cu panouri solare pentru producerea
electricitatii, sistem geotermal de incalzire, izolatori noi si un
mecanism de stringere a apei de ploaie.
De asemenea, toate neoanele din imobil au fost inlocuite cu
diode de mic voltaj, iar beculetele din bradul de Craciun au fost
alese astfel incit sa consume cit mai putina electricitate.
Al Gore a luat aceste masuri dupa ce mai multe grupuri
ecologiste l-au criticat pentru facturile la curent electric, mult
prea mari.

TOPIREA GHETARILOR
Casa ecologica pentru Al Gore

Dupa modificarile suferite, casa fostului politician a
devenit una dintre cele mai putin daunatoare mediului
din intreaga tara.
Consumul de electricitate s-a redus cu 11% . In plus,
US Green Building, o organizatie care evalueaza
imobilele din punct de vedere ecologic, s-a declarat
complet satisfacuta de schimbarile facute.
"Gore a facut schimbari majore, mai avea putin si
demola casa, ca sa o ridice din nou.
I-am acordat aproape punctaj maxim. Nu vad ce altceva
mai putea face", a declarat Kim Shinn, o reprezentanta
a US Green Building.
Sursa:Cotidianul
TOPIREA GHETARILOR
Bezded, cartierul locuintelor verzi

Beddington Zero Energy Development sau
Bezded, cel mai mare cartier ecologic din
Marea Britanie, a carui constructie a inceput
in 2002, cuprinde 82 de proprietati rezidentiale
si 100 de spatii destinate birourilor.
Casele din Bezded au niveluri inalte de izolare,
panouri fotovoltaice, care genereaza
electricitate de la soare, sisteme pasive de
incalzire si sisteme de ventilatie si beneficiaza
de multa lumina naturala.

TOPIREA GHETARILOR

Locuintele isi asigura energia termica si electrica de
la o centrala mixta care foloseste deseuri de lemn.
Locuintele din Marea Britanie sunt responsabile
pentru un sfert din emisiile de dioxid de carbon
inregistrate in aceasta tara.
In 2006, guvernul britanic a promis ca, pana in 2016,
toate constructiile noi vor fi "verzi".
Cu noua ani inainte de termenul la care fiecare
resedinta britanica trebuie sa atinga punctul zero in
ceea ce priveste poluarea prin dioxid de carbon doar
cateva proiecte se apropie de acest obiectiv.

TOPIREA GHETARILOR

Casele ecologice reprezinta o tinta greu
de atins, dar consultantul independent
in sustenabilitate, BioRegional
Development, isi propune, impreuna cu
trustul Peabody si firma de arhitectura
Zedfactory, sa faca din Bezded sau alte
constructii "verzi" o optiune viabila
pentru viitorii cumparatori.
TOPIREA GHETARILOR
Cladirile, cheia unei politici de

scadere a carbonului
Dr David Strong, membru in conducerea
Consiliuilui pentru Constructii Ecologice din
Marea Britanie, a declarat ca "impactul
mediului construit este urias.
Aproape 50% din emisiile de CO2 deriva
din energia pe care o folosim pentru incalzit,
iluminat si racit cladirile, cu un plus de 10%
generat de productia materialelor de
constructii."

TOPIREA GHETARILOR

Strong a adaugat ca "daca vrem sa inaintam rapid
spre o economie bazata pe un nivel scazut al
carbonului, sectorul constructiilor e cheia.
Alta cheie ar fi cea a deseurilor – 35% din deseurile
din Marea Britanie provin din acest sector si aproape
20% din deseurile de constructii sunt materiale noi".
Una dintre declaratiile spectaculoase facute in cadrul
conferintei de catre David Strong a fost cea conform
careia "am putea construi 80 de piramide, de marimea
celei din Giza, in fiecare an, numai din deseurile
rezultate din constructiile din Marea Britanie."

TOPIREA GHETARILOR

Membrul Consiliului pentru Costructii
Ecologice a mai evidentiat faptul ca, din punct
de vedere economic, constructiile sunt un
sector urias, responsabil petnru 10-12% din
produsul intern brut al Marii Britanii, adica
aproximativ 90 de miliarde de lire anual.
"Nu ar fi nevoie decat de 10% din aceasta
suma pentru a asigura o reducere cu 60% a
emisiilor de CO2" a mai spus David Strong.
TOPIREA GHETARILOR
CONCLUZII
Intre 1950 si 1970, America a construit masini puternice.
Automobilele aveau ca unic criteriu de performanta
puterea motorului.
Criza petrolului din 1973, primul semnal de alarma, au facut
ca industria auto americana sa se gandeasca nu doar la
putere, ci si la consum.
In 2007, Romania construieste case mari. Case care au ca
unic criteriu de performanta dimensiunea. Cu cat e mai
mare, cu atat e mai buna.
Nu are importanta cati ani vor trece pana cand istoria ne va
dovedi cat si cum am gresit.
Important este sa realizam din timp ce facem si, daca putem,
sa indreptam lucrurile.

TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!

Ingineria Mediului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingineria Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TOPIREA GHETARILOR

Asistent univ. dr. ing.

2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 1

Asistent univ. dr. ing.

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 2

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 6

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 8

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 9

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 11

România este o tara de dimensiuni

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 12

RESURSELE NATURALE ALE ROMANIEI

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 14

RESURSELE NATURALE NEREGENERABILE

contribuie substantial la poluarea

RESURSELE NATURALE REGENERABILE

RESURSELE NATURALE PERMANENTE

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 17

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 18

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 19

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 20

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 21

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 23

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 24

SANATATE EFECTUL DE SERA

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 26

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 27

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 30

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 31

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 32

Gazele cu efect de sera

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 33

Deteriorarea stratului de ozon

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 34

Deteriorarea stratului de ozon

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 35

Deteriorarea stratului de ozon

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 37

Asistent univ. dr. ing.

2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 38

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 39

Resursele de apa ale României

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 41

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 42

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 44

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 45

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 46

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 47

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 48

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 49

România este o tara de

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 50

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 51

LACURILE NATURALE ALE ROMANIEI

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 52

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 53

Neagra si se varsa în Marea

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 57

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 58

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 59

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 60

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 61

2007-2008 INGINERIA MEDIUL 62