Testare Cu Ultrasunete

METODE FIZICE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL NEDISTRUCTIV
5. TESTAREA ULTRASONICĂ
Cuprins:
6. Testarea ultrasonică
1. Introducere
7. Radiografia
2. Inspecţia vizuală
3. Metoda lichidului
penetrant
4. Inspecţia cu particule
magnetice
5. Testarea folosind
curenţii Eddy
1
Principii de bază
• foloseşte ultrasunete pentru efectuarea
inspecţiilor.
• Detecţie de fisuri/defecte, măsurători de
dimensiuni, ...
• Cea mai des folosită este metoda puls/ecou.
• Instrumentar: generator de semnal,
transducer, receptor, osciloscop/ecran.
2
Testarea ultrasonică
Pulsul
iniţial
Ecoul celeilalte
suprafeţe
Ecoul
fisurii
crăpătură
0 2 4 6 8 10 Probă
Osciloscop, sau
ecranul
detectorului de
fisuri
3
Avantaje:
• Sensibilă la defectele de suprafaţă şi de sub
suprafaţă, poate măsura grosimi ...
• Adâncimea de penetraţie
• Acurateţe mare în determinarea poziţiei

reflectorului şi estimarea dimensiunilor şi a
formei sale.
• Nu necesită preparare specială a probei.
• Imagini detailate
• Rezultate instantanee
4
Inconveniente
• Suprafaţa trebuie să fie accesibilă.
• Nevoie de mai multă îndemânare şi antrenament
decât pentru alte metode
• Mediu pentru transmiterea energiei sonore
• Materialele de formă neregulată, rugoase, mici,
subţiri sau neomogene sunt dificil de inspectat
• Materiale cu grăunţi mari sunt greu de inspectat
• Defecte liniare orientate paralel cu fascicolul
sonor pot rămâne nedetectate
• Nevoie de standarde pt. calibrare si interpretare
5
Istoric
• Înainte de WW2, sonarul
• 1929-1935 Sokolov: folosirea ultrasunetelor
pentru detectarea obiectelor metalice
• 1931 Mullhauser-patent pentru utilizarea
ultrasunetelor pentru detecţia fisurilor
• 1940 (Firestone) şi 1945 (Simons), metda puls-
ecou
• Dupa WW2, investigaţii medicale (Japonia)
6
Istoric
• Testare nedistructivă: in timpul WW2 şi după
• Scopul principal: detectarea defectelor
• Probele trebuiau să fie fără defecte. În acea
perioadă se dezvoltă şi celelalte forme de
testare nedistructivă. Probele cu defecte erau
eliminate din procesul de producţie.
• 1970 discipline ca mecanica defectelor încep să
se dezvolte.
• Nu toate defectele sunt critice
• Trebuie informaţii cantitative pentru prezicerea
timpului de viaţă.
7
Propagarea undelor
• Mişcarea la unison a atomilor pentru producerea
unei unde mecanice
UNDE ELASTICE
8
9
Reteaua nu e rigida atomii pot oscila in jurul

pozitiilor de echilibru
10
Unde longitudinale
11
Unde transversale
12
Ex: Vibraţiile reţelei cristaline.

Reţeaua nu e rigidă atomii pot oscila în jurul poziţiilor de echilibru
2-D
kz
m
3-D ky
kx
13
• Perturbaţii periodice în TIMP (T) şi în SPAŢIU (l).

• Oscilaţiile (perturbaţia) se propagă în mediu de la
particulă la particulă sub forma de unde = unde
elastice.
• Propagarea undelor se face cu viteză finită c.
• Dacă toate particulele situate într-un plan
perpendicular pe direcţia de propagare oscilează
identic, unda se numeşte PLANĂ.
14
UNDE TRANSVERSALE
UNDE LONGITUDINALE
Animation courtesy of Dr. Dan Russell, Kettering University 15


17
0, t   f t 
x, t   0, t  x / c 

Undă plană neatenuată ce se propagă în direcţia OX:
0, t   f t 
x, t   0, t  x / c 
...

Undă plană neatenuată ce se propagă în direcţia n .

  nr 
r , t   f  t  
 c 
19
Oscilaţiile în fiecare puncte sunt armonice.
0,t   A sint
x, t   A sint  x / c 
Perioada undei plane monocromatice:
T, l
20
Animation courtesy of Dr. Dan Russell, Kettering University
21
Oscilaţiile în fiecare puncte sunt armonice.
0,t   A sint
x, t   A sint  x / c 
Perioada undei plane monocromatice:
T, l
 t x
x, t   A sin 2    A sint  kx 
T l 

 
r , t   A sin t  kr Faza undei
Suprafeţe de undă = supreţele de fază constantă; viteza de

fază = viteza undei plane monocromatice  viteza particulei.
22
Viteza particulei:

x,t   A sint  kx  v  A cost  kx 
t
Ecuaţia undei:
2  2
   2
 1  2

c 2 sau  2  2 2   0
t x  x c t 
2 2
1 2  2 2 2   2 2 2 

  2  2  2    2  2  2   
c t
2 2
 x y z   x y z 
 1 2 
   2 2   
 c t 
23

în re p a u s
T
în m işc a r e
F c
v
T
ct
25
c  T /
în re p a u s
T
în m işc a r e
F c
v
T
ct
26
27
p, S
în re p a u s
ct
vt
v v
p+ p, S p, S
în m işc a r e
v v
28
c  B/ c  E / 
p, S
în re p a u s
ct
vt
v v
p+ p, S p, S
în m işc a r e
v v
29
Ex: Două unde care se propagă în sens opus
30
Ex: Unde a căror diferenţă de fază se modifică în timp
31
Ex: Două unde care se propagă în sens opus (diferenţă de fază = 180)
UNDE STAŢIONARE
32
Fenomenul bătăilor
33
Ex: Coardă fixată la ambele capete
34
Propagarea undelor
• Mişcarea la unison a atomilor pentru producerea
unei unde mecanice
• Unde longitudinale
• se mai numesc unde de presiune sau densitate
• Unde transversale
• Orbite eliptice (suprafaţă-Rayleigh)
• În materiale foarte subţiri (unde Lamb)
Dacă l este lungimea de undă, v viteza de
propagare iar n frecvenţa undei: l=v/n
35
Lungimea de undă şi detectarea defectelor

• Operatorul decide asupra lungimii de undă
folosite
• Senzitivitate şi rezoluţie
• Înainte de efectuarea inspecţiei: grosimea
grăunţilor şi a materialului, tipurile de
discontinuităţi, localizarea discontinuităţilor.
• Efectele creşterii frecvenţei ultrasunetelor.
Împrăştierea ultrasunetelor.
• Alte variabile: lungimea pulsului, diametrul
transducerului, ...
36
Propagarea undelor în materiale elastice

• Legea lui Hook F=-kx
• Viteza sunetului e o
proprietate a materialului
E•
v 

unde E este o constantă
elastică (modulul Young)
iar  este densitatea
materialului
• Anizotropia constantelor
elastice
37
Atenuarea undelor sonore

• În materiale ideale,
presiunea sonoră
(intensitatea semnalului)
este redusă doar de
împrăştierea undei
sonore.
• Materiale reale: împrăştiere şi absorbţie
• Efectul combinat al împrăştierii şi absorbţiei:
ATENUARE A  A e  az 0
• a este coeficient de atenuare/direcţia z
(depinde şi de frecvenţa semnalului sonor).
38
Impedanţa acustică (caracteristică)
• Se defineşte ca produsul dintre densitatea

materialului şi viteza sunetului.
• Caracterizează transmisia şi reflexia undei
sonore la interfaţă
• Este importantă pentru designul transducerilor
ultrasonici
• Cunoaşterea impedanţei acustice permite
estimarea coeficienţilor de reflexie sau
transmisie
39
Coeficienţii de reflexie şi transmisie
• O parte din unda acustică se

reflectă la interfaţa dintre
două materiale care au
impedanţe acustice diferite.
• Coeficientul de reflexie
poate fi calculat folosind
2
 Z2  Z1 
R   
 Z2  Z1 
40
Refracţie
• Analog cu refracţia luminii

sin 1 sin  2

v1 v2
• Pentru un anumit unghi de
incidenţă, unghiul de
refracţie poate fi 90.
• Creep waves (neomogene)
• Conversie de moduri
41
Raportul semnal-zgomot
• Detectabilitatea unui defect depinde de

frecvenţa ultrasunetului, dimensiunea defectului,
diferenţa de impedanţă acustică între fisură şi
material, ... .
• Un gol este mai uşor de detectat decât o
incluziune metalică (aer-metal, metal-metal).
• Materialul poate furniza indicaţii false, din cauza
microstructurii sale (intrinseci).
• Raport semnal-zgomot: măsură a detectabilităţii
unui defect (fisuri).
42
• Depinde de:
• Dimensiunea probei
• Frecvenţa utilizată
• Interfaţă (curbură, rugozitate, ...)
• Poziţia fisurii
• Microstructura materialului
• Reflectivitatea fisurii (Z, dimensiune, formă,
orientare)
43
• Creşte cu dimensiunea fisurii

• Invers proporţional cu lărgimea fascicolului
• Creşte cu scăderea lărgimii pulsului
• Invers proporţional cu densitatea şi viteza
sunetului
• În general creşte cu frecvenţa ultrasunetului
44
Alte fenomene:
Transducerul nu este o sursă punciformă
45
Transduceri piezoelectrici:
• Convertesc energia electrică în energie mecanică

şi viceversa
• Elementul activ: material cu molecule polarizate
• La aplicarea unui câmp electric: orientare +
modificarea dimensiunilor (electrostricţiune)
46
• Efect piezoelectric: producerea unui câmp
electric la modificarea dimensiunii (SiO2,BaTiO3,
...) .
• SiO2 = cuarţ (cristalin), nisip (amorf)
-
+ +
- -
+
47
+
-
+ +
- -
+
-
48
-
-
+ +
- -
+
+
49
+++
-
+ +
- -
+
---
50
+-+-+-
I=0
+-+-+-
51
-----
+++++
52
+-+-+-
I=0
+-+-+-
53
++++
-----
54
• La începuturi, cristale de cuarţ sau alte
materiale magnetostrictive
• Ceramici piezoelectrice:
• proprietăţi piezoelectrice bune,
• tensiuni mici de lucru,
• Uşor de fabricat într-o diversitate de forme
şi dimensiuni
• Temperaturi de lucru până la 300 C
• Lungimea de undă este dublul grosimii
55
56
57
58
59
60
• În funcţie de aplicaţie:
• De contact
• Imersie
61
62
Prezentarea rezultatelor:
• A-scan, B-scan, C-scan
63
64
65
Fascicule înclinate:
66
Fascicule înclinate:
67
Calibrare:
68
Calibrare:
69

Testare Cu Ultrasunete

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Testare Cu Ultrasunete

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

METODE FIZICE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL NEDISTRUCTIV

• Acurateţe mare în determinarea poziţiei

• Nu necesită preparare specială a probei.

Reteaua nu e rigida atomii pot oscila in jurul

Ex: Vibraţiile reţelei cristaline.

• Perturbaţii periodice în TIMP (T) şi în SPAŢIU (l).

Animation courtesy of Dr. Dan Russell, Kettering University 15

Animation courtesy of Dr. Dan Russell, Kettering University 16

Animation courtesy of Dr. Dan Russell, Kettering University 18

Undă plană neatenuată ce se propagă în direcţia OX:

Oscilaţiile în fiecare puncte sunt armonice.

Perioada undei plane monocromatice:

Animation courtesy of Dr. Dan Russell, Kettering University

Oscilaţiile în fiecare puncte sunt armonice.

Suprafeţe de undă = supreţele de fază constantă; viteza de

1 2  2 2 2   2 2 2 

Animation courtesy of Dr. Dan Russell, Kettering University 24

Ex: Unde a căror diferenţă de fază se modifică în timp

Lungimea de undă şi detectarea defectelor

Propagarea undelor în materiale elastice

Atenuarea undelor sonore

Impedanţa acustică (caracteristică)

• Se defineşte ca produsul dintre densitatea

Coeficienţii de reflexie şi transmisie

• O parte din unda acustică se

• Analog cu refracţia luminii

• Detectabilitatea unui defect depinde de

• Creşte cu dimensiunea fisurii

Transducerul nu este o sursă punciformă

• Convertesc energia electrică în energie mecanică

S-ar putea să vă placă și