MĂSURAREA ŞI ANALIZA

VIBRAŢIILOR STRUCTURILOR
Măsurarea vibraţiilor
 Cine produce vibraţiile?

• Principala cauză: efectele dinamice, urmate de toleranţele

tehnologice, de jocuri, de tipul contactelor dintre subansamble
şi nu în ultimul rând de masele neechilibrate aflate în mişcare
de rotaţie.
• Adesea, vibraţii de intensitate mică, care cu uşurinţă trec
neobservate, pot excita prin fenomenul de rezonanţă alte părţi
ale structurii, amplificând la valori mari vibraţiile şi
zgomotele.
• Indiferent că este vorba de micşorarea nivelului vibraţiilor şi
zgomotelor maşinilor sau de aspectele pozitive de utilizare ale
fenomenelor vibratoare, cerinţa fundamentală constă în
priceperea de a obţine, prin măsurare şi analiză, o descriere
cât mai exactă a vibraţiei.
 Ce este vibraţia?
• Este o mişcare de oscilaţie raportată la o poziţie
de referinţă. Frecvenţa vibraţiei, măsurată în
hertz (Hz) reprezintă numărul de mişcări ciclice
complet efectuate într-o secundă.
• Mişcarea de vibraţie poate avea o singură
componentă, la o anumită frecvenţă – ca de
exemplu în cazul diapazonului, iniţial lovit şi apoi
lăsat liber să vibreze, sau mai multe componente
existente simultan dar la frecvenţe diferite – ca de
exemplu mişcarea pistonului într-un motor cu
ardre internă.
• Descompunerea semnalului vibrator în
componentele de bază din punct de vedere ale
frecvenţelor acestora poartă numele de analiză în
frecvenţă şi reprezintă baza oricărui proces de
diagnoză care foloseşte măsurarea vibraţiilor.
• Atunci când se face o analiză în frecvenţă a unei
maşini, de regulă se găsesc componente a căror
frecvenţă este strict legată de frecvenţa
fundamentală, cea care corespunde mişcării
fundamentale a componentelor maşinii. Astfel,
folosind analiza în frecvenţă se pot determina
sursele de vibraţii nedorite.
 Cuantificarea nivelului vibraţiei

Amplitudinea vibraţiei, este parametrul care descrie intensitatea vibraţiei, şi poate fi cuantificat în diverse moduri:
• Valoarea vârf-vârf este valoarea care indică extensia maximă a formei de undă, o cantitate necesară când,
de exemplu, deplasările unor părţi componente ale maşinii în momentul vibraţiei pot lua valori critice
corespunzătoare unor tensiuni sau deplasări maxime admise.
• Valoarea vârf este în particular folosită în cazul mişcărilor cu o durată relativ scurtă în timp, cum ar fi cazul
şocurilor. Dar, aşa cum se poate observa şi din grafic, valoarea vârf este cea care arată nivelul maxim atins,
fără a ţine cont de evoluţia în timp a semnalului vibrator.
• Spre deosebire de cea anterioară, valoarea medie ia în considerare evoluţia în timp a vibraţiei. Cu toate
acestea ea nu prezintă interes practic deoarece nu există nici o legătură directă între ea şi vreo cantitate
fizică folositoare.
• Valoarea RMS este cea mai relevantă măsură a amplitudinii vibraţiei pentru că ia în considerare atât
variaţia în timp a acesteia, dar, în acelaşi timp, este şi direct legată de energia distructivă a ei:
T
1 2
vef =
T 0 
v (t) dt
 Acceleraţie. Viteză. Deplasare. Unităţi de măsură
• Asemănător, aceeaşi mişcare de vibraţie poate fi descrisă prin deplasare, viteză sau
acceleraţie şi pentru toţi cei trei parametri forma de undă şi perioada rămân aceleaşi.
Deosebirea dintre cei trei parametri constă în existenţa defazajelor dintre formele lor de
undă amplitudine-timp.

• Unităţile de măsură sunt cele universale, din sistemul metric, respectiv m sau mm pentru
deplasare, m/s sau mm/s pentru viteză, în timp ce pentru acceleraţie se foloseşte atât m/s2
sau mm/s2, cât şi acceleraţia gravitaţională g, deşi ea nu apare în sistemul ISO, 1 g = 9,81
m/s2.
 Ce măsurăm: acceleraţie, viteză sau deplasare?
• Atunci când semnalul vibraţiei are componente într-un spectru larg de
frecvenţe, este importantă alegerea parametrului care descrie mişcarea
de vibraţie. Astfel, în timp ce deplasarea accentuază răspunsul la
frecvenţe joase, acceleraţia accentuează răspunsul la frecvenţe înalte.
Experienţa a arătat că măsurând valori RMS ale vitezei, pe întreg
spectrul de frecvenţă, între 10 Hz şi 1000 Hz, aceasta are un spectru
relativ constant pe întreg domeniul de frecvenţe şi constituie un bun
indicator a intensităţii vibraţiei.
• Este avantajoasă alegerea acelui parametru al cărui spectru prezintă
valori relativ constante pe întreg domeniul de frecvenţe şi care face
posibilă efectuarea măsurării pe întreg domeniul dinamic al aparatului
de măsură (diferenţa dintre cea mai mică şi cea mai mare valoare care
poate fi corect măsurată).
• Prin natura lor sistemele mecanice prezintă deplasări mari numai în
domeniul de joasă frecvenţă şi de aceea, în tehnică, măsurarea
deplasării se face într-un număr relativ mic de cazuri. Totuşi sunt
situaţii în care măsurarea deplasării este indispensabilă.
 Accelerometrul piezoelectric
În prezent, accelerometrul piezoelectric este cel
mai folosit la măsurarea vibraţiilor, acest lucru
datorându-se proprietăţilor sale:
• îşi păstrează caracteristicile în toate condiţiile de
funcţionare;
• are o bandă largă a frecvenţelor în care se pot
face măsurările şi în plus,
• pe întreaga bandă, domeniul său dinamic
prezintă o bună liniaritate;
• este rezistent şi îşi păstrează proprietăţile în
timp;
• este auto-generator, el neavând nevoie de o sursă
de energie exterioară;
• nu are elemente în mişcare, deci nu se pune
problema uzurii;
• dar poate cea mai importantă proprietate a
accelerometrului piezoelectric constă în faptul că
mărimea de ieşire este proporţională cu
acceleraţia corpului la care a fost ataşat
accelerometrul, semnalul electric putând să fie
apoi cu uşurinţă integrat, obţinându-se viteza şi
deplasarea.
Tipuri de accelerometre
 Caracteristicile accelerometrelor
sensibilitatea, masa şi domeniul dinamic
• Este de dorit de a folosi un traductor cu o sensibilitate cât mai mare,
care să furnizeze la ieşire un semnal cât mai puternic, dar, din păcate,
trebuie făcut un compromis pentru că o sensibilitate mare atrage după
sine un accelerometru de masă şi dimensiuni mari.
• Masa relativ mare a unui accelerometru montat pe o structură uşoară
duce la apariţia erorilor de măsură prin modificarea frecvenţelor
proprii şi a răspunsului dinamic al structurii respective. Ca o regulă
generală, masa traductorului nu trebuie să depăşească o zecime din
masa structurii pe care acesta se montează.
• Alegerea accelerometrului în funcţie de domeniul dinamic trebuie
făcută cu atenţie atunci când se măsoară domeniul de joasă frecvenţă
(zgomotele electrice induse) sau foarte înaltă frecvenţă (limitarea este
dată de către proprietăţile fizice ale accelerometrului, mai exact de
rezistenţa lui).
 Domeniul de frecvenţă al accelerometrului

• La majoritatea sistemelor mecanice energia vibraţiei este cuprinsă într-un

domeniu relativ îngust, mai exact între 10 Hz şi 1000 Hz. Cu toate acestea
există numeroase situaţii în care se fac măsurări până în jurul valorii de 10
kHz, deoarece uneori sunt interesante de studiat şi componentele de înaltă
frecvenţă. De aceea, atunci când se alege un accelerometru, utilizatorul
trebuie să-l aleagă pe cel a cărui plajă de frecvenţă acoperă plaja de interes.
• Ca o regulă generală, dacă se alege limita superioară ca fiind valoarea
corespunzătoare unei treimi din frecvenţa de rezonanţă, atunci măsurările
efectuate peste limita superioară de frecvenţă vor avea erori, dar nu mai mari
de +12%.
 Evitarea erorilor cauzate de rezonanţa accelerometrului
La capătul superior al domeniului de frecvenţă,
ca urmare a apariţiei rezonanţei accelerometrului,
sensibilitatea acestuia creşte dar semnalul de ieşire
din el nu va reprezenta corect mişcarea de vibraţie.
Această problemă poate fi rezolvată fie prin
alegerea unui accelerometru cu o bandă de frecvenţă
de lucru mai mare în domeniul superior de
frecvenţe, fie prin utilizarea filtrelor trece bandă,
care de regulă se găsesc împreună cu
amplificatoarele şi circuitele de integrare în
aparatele de măsură, filtre care taie semnalele
corespunzătoare frecvenţelor înalte ale rezonanţei
accelerometrului.
Dacă măsurarea vibraţiei se face în domeniul de
joasă frecvenţă, efectele rezonanţei accelerometrului
pot fi evitate prin mijloace mecanice simple. De
exemplu, o reducre a limitei superioare în domeniul
0,5 – 5 kHz poate fi realizată prin introducerea unui
material, de tip cauciuc, între accelerometru şi
suprafaţa pe care acesta se montează.
 Montarea accelerometrului
• Accelerometrul trebuie montat astfel încât axa pe care
sensibilitatea sa este maximă să coincidă cu direcţia pe
care se doreşte să se facă măsurarea.
• Măsurarea vibraţiei unui obiect dictează şi poziţia
punctului de măsură.
• Exactitatea rezultatelor măsurării vibraţiei este
puternic influenţată de corectitudinea montării
accelerometrului pe corpul de studiu. Există mai multe
metode, cu avantaje şi dezavantaje specifice. Cu cât
însă legătura dintre accelerometru şi corp este mai
slabă, cu atât se reduce domeniul dinamic al
accelerometrului.
Montarea accelerometrului
 Influenţa factorilor externi asupra funcţionării
accelerometrelor

• Principalii factori externi care influenţează negativ buna funcţionare a

accelerometrelor sunt: umiditatea, variaţiile de temperatură, radiaţiile nucleare,
temperatura ambientă, interferenţe magnetice, zgomote puternice, vibraţii
transversale.
• Accelerometrele obişnuite pot tolera temperaturi de până la 250o C.
• Dacă totuşi accelerometrul trebuie montat pe o suprafaţă a cărei temperaturi depăşeşte
250o C, se recomandă utilizarea unor elemente intermediare, cu proprietăţi de izolare
termică, între suprafaţa accelerometrului şi suprafaţa corpului, iar uneori chiar
folosirea unor sisteme suplimentare de răcire.
• Pentru efectuarea de măsurări la temperaturi mai mari de 400o C se folosesc
accelerometre cu plăcuţe ceramice piezoelectrice speciale.
 Influenţa factorilor externi asupra funcţionării
accelerometrelor
• Uneori, buclele de împământare se închid prin cablurile de conexiune din cauza
faptului că aparatul de măsură şi accelerometrul au împământări diferite. Problema se
rezolvă dacă se izolează electric accelerometrul în momentul montării lui pe corpul de
studiu.

• Zgomotele triboelectrice sunt adesea induse în cablurile accelerometrelor ca urmare a

mişcării mecanice a cablului propriu-zis: încovoierea, compresiunea cablului şi
apariţia tensiunilor în regim dinamic duc la modificarea capacităţii acestuia şi implicit
a încărcării lui electrice. Problema poate fi evitată prin fixarea cablului de conexiune
în zona adiacentă accelerometrului.
 Calibrarea accelerometrelor

• În condiţii normale de depozitare şi utilizare ele nu-şi schimbă caracteristicile cu

mai mult de 2% pe o perioada îndelungată de timp.
• Raportul dintre cele două citiri, de referinţă şi cea necunoscută, este direct
proporţional cu raportul sensibilităţilor lor:
vref Sensibilitatea de referinta
=
vnec Sensibilitatea necunoscuta

• Marele avantaj al acetui tip de calibator portabil constă în faptul că se pot face
verificări ale accelerometrelor înainte de începerea propriu-zisă a măsurărilor.
Captorul de forţă
 Ce este analiza în frecvenţă?
• Analiza în frecvenţă este metoda prin care se pun în evidenţă
frecvenţele componente, mai exact spus semnalul global este
descompus într-o sumă de frecvenţe, fiecăreia corespunzându-i un
anumit nivel al vibraţiei.
• În analiza în frecvenţă a semnalelor de vibraţie sunt folosite două
tipuri de filtre: unul în care lăţimea de bandă este constantă, de
exemplu 3 Hz, 10 Hz etc., sau un altul în care lăţimea de bandă
reprezintă un procent din valoarea frecvenţei care centrează aceea
lăţime de bandă, de exemplu 3%, 10% etc.
• Dacă interesează curba de răspuns în frecvenţă a unei maşini,
structuri mecanice etc. supusă la vibraţii forţate pe un domeniu larg
de frecvenţe, se recomandă folosirea filtrului cu procentaj constant şi
a unei scări logaritmice a frecvenţelor.
• Dacă vrem să obţinem o rezoluţie bună în domeniul frecvenţelor
înalte, pentru a putea identifica armonicele superioare, se recomandă
filtrul cu lăţime constantă şi folosirea scării liniare.
Filtru cu procentaj constant
Instrumente de măsurare a vibraţiilor
 Cum folosim rezultatele măsurării vibraţiei?
• Dacă dorim să facem o inspecţie
rapidă a stării de funcţiune a unei Amplitudinea vitezei [μm/s] Aprecierea

maşini, pe un domeniu larg de 0 - 127 Extrem de liniştit

frecvenţe, se recomandă măsurarea

Foarte liniştit
nivelului global RMS şi compararea
127 - 254

lui cu valorile publicate în 254 - 508 Liniştit

standarde sub formă de tabele sau 508 - 1016 Foarte bun

diagrame.
1016 - 2032 Bun
• Dacă dorim însă să facem o
vibrodiagnoză a unei maşini, atunci 2032 - 4064 Acceptabil

trebuie făcută o analiză în frecvenţă 4064 - 8128 Slab

detaliată, pentru a pune în

Necorespunzător
corespondenţă frecvenţele
8128 - 16256

corespunzătoare amplitudinilor 16256 - ..... Periculos

relativ mari din spectru, cu

frecvenţele unor forţe excitatoare
din interiorul sau exteriorul maşinii.
Cum folosim rezultatele măsurării vibraţiei?