ASPECTE PSIHOLOGICE

IN GERIATRIE

Realizat:Postoronca Alina
Grupa 59 a/m
Profesor:Mosanu Vera
 PLAN TEMATIC:

 Definirea notiunilor de: geriatrie,gerontologie,senescenta,senilitate .

 Enumerarea particularitatilor geriatrice
 Tulburari psihice si neurologice
 Factorii care determina procese psihologice
 Tulburarile de somn
 Depresiile tardive
 Starile confuzionale acute
 Dementa
 NOTIUNEA DE GERIATRIE SI GERONTOLOGIE

 Gerontologia- stiinta proceselor de îmbatrânire

 Geriatria-ramura a medicinii, care cerceteaza aspectele

patologice ale îmbatrânirii si presupune cunostinte în primul
rând din domeniul medical, dar si din alte domenii ca: psihologie,
sociologie etc.

 Geriatria a devenit astfel o stiinta de sine statatoare, cuprinzând

într-o medicina interna a vârstei înaintate, capitole importante din
cardiologie, psihiatrie si neurologie, care reprezinta substanta sa
fundamentala.
SEMESCENTA SI SENILITATEA

 Se-mescenta, cuprinde ultima perioada a

vietii. în cadrul acesteaia se
delimiteaza Senilitatea, care este o
perioada finala, cu deteriorari biologice
severe.

 Senescenta nu este o boala, este un proces

fiziologic, chiar daca îmbatrânirea se
asociaza de regula, desi nu obligatoriu cu
îmbolnavirile.

 Se considera astazi ca prag al batrânetii

vârsta de 60 -65 de ani.
 La batrâni, capacitatile fizice regreseaza, are loc o deteriorare
intelectuala si o dezangajare sociala cu marginalizare .
 Declinul aptitudinilor psihomotorii, începe de la vârsta de 25 - 35
de ani. Totusi posibilitatile intelectuale, se prelungesc uneori
mult peste 70 de ani. Uzura organelor este inegala.
 Modificarile de îmbatrânire apar mai ales în sistemele
cardiovascular, respirator si locomotor. Modificarile legate de
înaintarea în vârsta, între anumite limite, apartin unei îmbatrâniri
normale.
 Aceste modificari sunt: scaderea activitatii vizuale si auditive,
slabirea vocii, scaderea fortei musculare, diminuarea somnului,
constipatia edentatia, modificarea pielii si fenerelor etc.
 Caracter diferential, adica diferente semnificative de la o
persoana la alta si chiar la aceeasi persoana de la un organ
la altul.
 Nivelul îmbatrânirii depinde mai putin de vârsta si mai mult
de particularitatile genetice, somatice, morale si sociale.
 Caracterul relativ al deficientelor, datorita rezervelor
compensatorii si echilibrarii complexe. Este evident ca în
psihologia senescentei, involutia este inegala, cu diferente
individuale, în îmbatrânire, apar frecvent: depresia,
anxietatea, instabilitatea emotionala, ideile de persecutie,
logoreea, insomnia cu fragmentarea somnului noaptea, si
somnolenta diurna intermitenta.
 TULBURĂRI PSIHICE SI NEUROLOGICE ÎN
ÎMBĂTRÎNIRE

 Acestea sunt grupate în ceea ce s -a numit îmbatrânirea cerebrala.

 Ele cuprind tulburari nevrotice, psihoze functionale, stari
confuzionale si psihoze organice .
 Morbilitatea psihiatrica a batrânului, ocupa locul doi în ansablul
morbiditatii sale generale dupa cea cardiovasculara. Creste în
panta acuta dupa 50 de ani, pentru ca dupa 70 de ani sa
predomine bolile organice cerebrale, si accidentele vasculare
cerebrale.
 Tulburarile psihice ale vârstnicului cuprind o gama larga, de la
modificari psihice usoare, marginale, pâna la entitati tipice
vârstelor înaintate, de tipul psihozelor de involutie si dementelor
tardive. Unele au debut anterior, altele debuteaza la vârste
înaintate. Toate sunt cuprinse în conceptul de "îmbatrânire
cerebrala".
 FACTORII CARE DETERMINA PROCESE
PSIHOLOGICE:

 Modificari în statutul familiei, care creeaza situatii

psihotraumatizante: plecarea copiilor din casa parinteasca,
restrângerea conditiilor de locuit, parasirea locuintei proprii,
relatii nearmonioase între generatii, stari conflictuale, decesul
unuia dintre parteneri, diminuarea veniturilor etc.
 Momentul cel mai traumatizant psihic este retragerea din
activitatea profesionala -pensionarea. Aceasta este mai greu de
suportat de catre barbati, este un adevarat soc al pensionarii,
numita de unii "boala a retragerii" sau "moarte sociala".
TULBURĂRILE DE SOMN

 Somnul este o functie fiziologica mult modificata fata de adulti.

Batrânul are o nevoie de somn în medie 6 ore zilnic. Totusi
batrânul se plânge adesea de insomnie, mai ales femeile.
Aceasta explica cresterea consumului de hipnotice. în general
somnul nocturn nu este continuu, este fragmentat, cuprinde
perioade de treziri, posibilitatea readormirii este greoaie, ziua
starea de veghe este întrerupta de perioade de somnolenta.
Exista bineînteles si factori care tulbura somnul. Dintre acestia:
adenomul de prostata (cu urini frecvente), refluxul
gastroesofagian, reumatisme dureroase, bronsite rebele,
insomnia iatrogena (medicamentoasa), etc.
DEPRESIILE TARDIVE

 Sunt cele mai frecvente afectiuni psihice întâlnite la

vârstnici (15%). Apar în nevroze, boli cerebrale,
degenerative, vasculare, endocrine, metabolice, dar si în
psihoze maniaco depresive, melancolia de involutie sau în
formele reactive (traume psihice, stressuri,
neadaptare etc). Unii autori disting depresia nevrotica si
depresia psihotica. Ultima are o nota de gravitatie.
întotdeauna depresiile coexista cu afectiuni somatice. Bolile
cardiovasculare, gastrointestinale, hipertiroidisrnul etc., se
însotesc si de stari depresive.
 DEPRESIILE TARDIVE

 Clinic prevede:
Predomina ideile depresive, ipohondrice si de negatie, sentimente de
culpabilitate, inutilitate, autoacuzare. în formele grave apar deliruri,
idei de persecutie, confuzii si halucinatii, dezordinea afectiva. si dupa
unele medicamente poate apare agravarea starii depresive
(tranchilizante, rezerpina, clonidina, propanololul, metil -dopa).

 Tratamentul, vizeaza:
- ameliolarea mijloacelor psihosociale: climatul psihologic familiar
favorabil, legaturi afective si uneori pregatirea psihologica.
- tratamentul bolilor cerebrale organice tratabile si a bolilor somatice
coexistente (diabet zaharat, boli digestive etc).
- tratamentul psihofarmacologic. Acesta consta în administrarea de
psihoanaleptice sau timoanaleptice de tipul produselor procainice. în
formele mai grave se administreaza antidepresive (antideprin sau
amitriptilina), anxiolitice (haloperidol, tioridazin, meclofe -
noxat, etc).
STĂRILE CONFUZIONALE ACUTE
 i n s t a l e a z a ma i mu l t s a u ma i p u t i n b r u t a l s i a l t e r e a z a g l o b a l c o n s t ii n t a ,
c o mp o r t a me n t u l me n t a l s i r e l a t i o n a l . E s t e o r e a c t i e a c u t a , d u r e a z a o r e s a u z i l e , e s t e
r e v e r s i b i l a s p o n ta n s a u t e r a p e u t i c . A p a r d e o b i c e i s e a r a s a u n o a p t e a .
I n a p a r i t i a l o r i n t e r vi n :
1) f a c t o r i d e c l a n s a t o r i : b o l i c a r d i o v a s c u l a r e , me t a b o l i c e ( u r e mi e , h i p e rg l ic e mi e
etc), boli infectioase, respiratorii sau urinare, boli cerebrale (accidente vasculare,
t r a u ma t i s me , t u mo r i e t c ) .
2) me d i c a me n t o a s e ( i a t r o g e n e ) . D e e x e mp l u d u p a a d mi n i s t r a r e a d e
a n t i d e p r e s i v e , a n t i p a r k i n s o n ie n e , n e u r o l e p t i c e , s e d a t i v e , t r a n c h il i z a n t e , h i p n o t ic e ,
c o r t i c o i z i , a mi n o f i l i na e t c .
3) f a c t o r i p s i h o s o c i a l i, c a r e a u f o s t d e j a p r e z e n t a t i a n t e r i o r.
S e mn a l u l d e a l a r ma e s t e s c h i mb a r e a b r u s c a d e c o mp o r t a me n t , a p a r u t a î n o r e s a u î n z i l e .
A s t f e l a p a r e o b n u b il a r e a c o n s t i i nt e i ( d e p l a s a r e , c o n c e n t r a r e , a t e n t i e ) , i l u z i i, h a l u c i n a t i i ,
dezorientare etc.
 O g r a v a d i f i c u l t a t e d i a g n o s t i c a e s t e d e me n t a , î n s a s t a r e a c o n f u z i on a l a a r e u n d e b u t
b r u t a l , e v o l u e a z a c u p e r i o a d e d e l u c i d i ta t e s i e s t e r e v e r s i b i la . D e me n t a d e b u t e a z a
p r o g r e s i v i a r e v o l u t ia e s t e i r e v e r s i bi l a s i t u l b u r a r e a e s t e d e o b i c e i g l o b a l a ,
  S e c a r a c t e r i z e a z a p r i n t r - o s c a d e r e p r o g r e s i va s i i r e v e r s i b i l a a a c t i v i t a t i i p s i h i c e s i
p r i n mo d i f i c a r i o rg a n i c e c e r e b r a l e d e n a t u r a d e g e n e r a t i v a s a u v a s c u l a r a
( a r t e r i o s c l e r o t ic a ) . E v o l u ti a p o a t e f i p r e c i p i t a t a d e f a c t o r i p s i h o - s o c i o c u l t u r a l i .
 S e d e o s e b e s c d e m e n t e s e n i l e ( d e g e n e r a t iv e ) , d e m e n t e v a s c u l a re ( a r t e r i o s c l e r o z a )
s i d e m e n t e m i x t e . C a u z a c e a ma i f r e c v e n t a e s t e d e g e n e r e s c e n ta p r i ma r a a t e s u t u l ui
c e r e b r a l ( b o a l a A l z h e i me r ) , î n 8 0 % d i n c a z u r i .
D i a g n o s t i c u l p o a t e f i p r e s u p u s î n d o u a s i t u a t i i:
- d e g r a d a r e a a c c e n t ua t a , b r u t a l a c h i a r, d e d u r a t a , a u n u i v â r s t n i c , p â n a a t u n c i a c t i v,
declansata de un factor favorizant.
- a l t e r a r e a p r o g r e s i v a , î n t r e p t e , a p e r f o r ma n t e l or i n t e l e c t u a l e .
 Tr e c u t u l b o l n a v u l u i, c a r e p r e z i n t a b o l i me t a b o l i c e , h i p e r ti r o i d i e , t r a t a me n t e c u
d r o g ur i p s i h ot r o p e , b o l i c a r d i o va s c u la r e , r e n a l e , c a r e n t e v i t a mi n i c e e t c . , d e a s e me n e a
p o t e x c l u d e d e me n t a .
 Tu l b u r a r i l e g l o b a l e d e me mo r i e , o r i e n ta r e a î n t i mp s i s p a t i u , t u l b u r a r i l e d e e x p r i ma r e
s i î n t e l e g e r e , d e l i mb a j , r e c u n o a s t e r e , c o mp o r t a me n t , j u d e c a t a s i a t e n t i e , e v o l u t i a
l e n t a , p l e d e a z a p e n t r u d e me n t a .
 Tr a t am e n t ul a p a r t in e p s i h i a t r ie i . N u s e a d mi n i s t r e a z a me d i c a me n t e t i mp î n d e l u n g a t ,
î n s c h i mb g r i j a p e n t r u me d i u l a mb i a n t s i e x e r c i t ii l e i n t e l e c t u a l e c a r e ma i s u n t
p o s i b il e , e s t e o b l i g a t or i e .
 BIBLIOGRAFIE

 http://www.scritub.com/medicina/NOTIUNI -DE-
GERIATRIE1421162415.php