Bilet 1

1. raspindire si importanta bolilor infectioase, clasificarea bolilor

infectioase,metodele diagnosticului de laborator in clinica bolilor inf, curbele
termice.
2. febra tifoida,etiologia,patogenia, tab clinic, diag de laborator, complicatiile,
tratament.
3. diag diferential al hepatitei virale B acute cu icterul mecanic.

1.CLASIFICAREA BOLILOR INFECŢIOASE:

-după caracterul de transmisivitate -nu toate bolile infecţioase exprimă aceeaşi viteză de
transmitere, de diseminare: a) boli foarte contagioase;

b) boli puţin contagioase;

c) boli lipsite de contagiozitate.

-pot fi produse de agenţi ce afectează -o specie;

-mai multe specii.

-antropozoonoze (comune omului şi animalelor) -se transmit de la animalul bolnav la om, prin
alimentele de origine animală sau pur şi simplu (ex: tetanosul);

-după cauzalitate - boli bacteriene = bacterioze;

- boli virotice = viroze;

- boli produse de rickettsii = ricketsioze;

- boli prionice;

- boli condiţionate ; ex: infecţiile cu Micoplasma sau colibacili.

VECTORII DE DISEMINARE AI BOLILOR INFECŢIOASE ÎN TIMP ŞI SPAŢIU:

Bolile infecţioase sunt caracterizate prin:

- boală sporadică -număr limitat de cazuri; ex: tetanosul;

- boli endemice sau enzootice (tuberculoza, bruceloza);
- boli limitate în interiorul unei populaţii sau efectiv – diseminează doar prin surse
primare;
- boli epidemice sau epizootice (pseudopesta aviară);
- boli pandemice sau panzootice – interesează continente (ex: febra aftoasă).
- În raport cu tabloul clinic: -supraacut;
- -acut;
- -oculte;
- -inaparente;
- -subacute;
- -cronic.
- Înfuncţie de variaţiile nictemerale ale temperaturii (diferenţa dintre valorile de dimineaţă şi
seară) în cel de al doilea stadiu al febrei, ea se divizează în următoarele tipuri:
- 1) febra continuă(febris continua) – oscilaţiile nictemerale ale temperaturii nu depăşesc 1оС (de
ex., în pneumonie virală, pneumonie francolobară, pseudotuberculoză, febră tifoidă);
- 2) febra remitentă (febris remittens) – variaţiile nictemerale constituie nu mai puţin de 1°С, însă
temperatura minimă a corpului niciodată nu scade până la valori normale;
- 3) febra intermitentă (febris intermittens) – se caracterizează prin variaţii nictemerale
considerabile ale temperaturii corpului, cu scăderea temperaturii dimineaţa până la valori norma-
le (de ex., în bruceloză, iersinioză, mononucleoza infecţioasă, pleurezia exsudativă, tuberculoză);
- 4) febra hectică (febris hectica) –uneori se consemnează ca febra septică; se manifestă prin
alternarea ascensiunilor de temperatură (peste 40°С) cu scăderea bruscă a acestora, variaţiile nic-
temerale ale temperaturii constituind 3–5оС (de ex., în legioneloză, septicemie, toxoplasmoză
generalizată etc);
- 5) febra atipică (febris athypica) se caracterizează prin dereglarea totală a ritmurilor circadiene
de temperatură – dimineaţa temperatura poate fi mai mare decât seara (de exemplu, în septicemie
gravă, tuberculoză);
- 6) febra recurentă (febris recurrens) se distinge prin reinstalarea febrei după o perioadă afebrilă
(de exemplu, în febra tifoidă, limfogranulomatoză, malarie);
- 7) febra recidivantă ca variantă a febrei recurente în maladiile cronice (de exemplu, în
osteomielita nevindecată);
- 8) febra ondulantă se distinge prin ascensiuni şi scăderi ritmice ale temperaturii corpului şi prin
perioade cu valori normale (de ex., în bruceloză, leişmanioză, limfogranulomatoză, ornitoză
etc.).

2.. Febra tifoida. Etiologia. Patogenia. Tabloul clinic. Diagnosticul. Complicatiile. Principii de tratament.
F e b r a t i f o i d ă e s t e o a n t r o p o n o z ă c u m e c a n i s m d e t r a n s m i t e r e f e c a l - o r a l, a v î n d c i c l i c i t a t e
evolutivă netă şi manifestată prin leziuni la nivelul aparatului limfatic al intestinului subţire,
b a c t e r i e m i e , i n t o x i c a ţ i e , f e b r ă , e r u p ţ i i r o z e o l o - p a p u l o a s e.
.
Etiologic A g e n t u l i n f e c ţ i e i — Salmonella typhie s t e c l a s i f i c a t l a f a m i l i a Enterobacteriaceae,
g e n u l Salmonella,g r u p u l s e r o l o g i c D . E s t e u n b a c i i ae r o b , a s p o r u l a t , m o b i l ( p o s e d ă c i l i ), g r a m p o z i t i v.
M o r f o l o g i c S . typhin u d i f e r ă d e a l t e s a l m o n e l e , s e d i s t i n ge , î n s ă , c a a c t i v i ta t e e n z i m a t i că ( p r o p r i e t ă ţ i
b i o c h i m i c e ) ş i s t r u c t u ră a n t i g e n i c ă ( p r o p r i e t ă ţ i s e r o l o g i c e ) . B a c i l u l t i f ic c o n ţ i n e a n - t i g e n u l s o m a t ic O
( t e r m o s t a b i l ) , c o m p u s d i n a n t i g e n u l V i te r m o l a b i l ( a n t i - g e n u l v i r u l e n ţ e i ) ş i a n t i g e n u l H f l a g e l a r
( t e r m o l a b i l ).
Epidemiologie. F e b r a t i f o i d ă e s t e o b o a l ă s p e c i f i că n u m a i o m u l u i . S u r s a d e g e r m e n i e s te o m u l
b o l n a v s a u p u r t ă t o r u l , c a r e e l i m i n ă b a c i l i i c u m a t e r i i l e f e c a l e, u r i n a, m a i r a r cu s a l i v a ş i l a p t e l e.
E l i m i n a r e a d e b a c i l i î n c e p e l a f i n e l e p e r i o a d e i d e i n c u b a ţ i e , c o n t i n u ă pe t o t p a r c u r s u l b o l i i, u n e o r i ş i
î n p e r i o a d a de c o n v a l e s c e n ţ ă . î n u n e l e c a z u r i el i m i n a r e a a g e n t u l u i i n f e c ţ i o s d u r e a z ă ş i m a i m u l t ( p î n ă
la 3 luni — portaj acut
Patogenie. A g e n t u l f e b r e i t i f o i de p ă t r u n d e î n o r g a n i s m u l u m a n p e c a l e o r a l ă . O p a r t e d i n ac e ş t i
m i c r o b i s î n t e v a c u a ţ i c u m a s e l e fe c a l e , i a r a l tă p a r t e r ă - m î n e î n l u m e n u l i n te s t i n a l ş i s e î n c o r p o r e az ă
î n s t r u c t u r i l e l i m f a t i c e a l e i n t e s t i n u l u i s u b ţ i r e ( f o l i c u l i s o l i t a r i ş i p lă c i P e y e r ). M u l t i p l i c a r ea
a g e n t u l u i p a t o : g e n î n f o r m a ţ i u n i l e l i m f a t i c e e î n s o ţ i t ă d e re a c ţ i e i n f l a m a t o r ie c u h i p e r p l a z i e a
c e l u l e l o r r e t i c u l o e n d o t e l i a l e ş i f o r m a r e d e g r a n u l o a m e t i f ic e . S e d e z v o l t ă l i m - f a d e n i t ă ş i l i m f a n g i t ă.
D e o s e b i t d e i n t e n s ă e s t e m u l t i p l i c a r e a a c e s t u i m i c r o b î n n o d u l i i l i m f a t i c i m e z e n t e r i c i, f u n c ţ i a d e
b a r i e r ă a c ă r o r a s e d e r e g l e a z ă d e pe u r m a i n f l a m a ţ i e i , i a r ba c i l i i t i f i c i p ă t r u n d î n t o r e n t u l s a n g v i n,
c a u z î n d b a c t e r i e m i e . D e z v o l t a r e a b a c te r i e m i e i s e m n a l ea z ă f i n e l e p e r i o a d e i d e i n c u b a ţ i e ş i î nc e p u t u l
manifestărilor clinice ale maladiei. O parte din microbii circulanţi în sînge sînt distruşi, dată fiind
a c ţ i u n e a l u i b a c t e r i c i d ă , ş i se e l i b e r e a ză e n d o t o x i n e. O a l t ă p a r te d i n b a c i l i i t i f i c i s î n t d i s t r u ş i î n
f o r m a ţ i u n i l e l i m f a t i c e d e a s e m e ne a c u e l i b e r a r e d e e n d o t o x i n ă. C u t o r e n t u l s a n g v i n m i c r o b i i n i m e r e s c
î n t o a t e o r g a ne l e ş i ţ e s u t u r i l e , i n c l u s i v î n c e l e b o g a t e î n c e l u l e r e t i c u l o e n d o t e l i a l e. S e c o n s t a t ă
h e p a t o - ş i s p l e n o m e g a l i e . R e t e n ţ i a m i c r o b i l o r l a n i v e l d e o r g a n e p o a t e d e t e r m i n a l e z i u n i d e f o ca r î n
a c e s t e a : h e p a t i t ă , p n e u m o n i i , m e n i n g i t ă, p i e l i t ă, o s t e o m îe l i t ă e t c. E v a c u a re a b a c i l i l o r t i f i c e s te
realizată de ficat prin căile biliare, de glan dele intestinale (Lieberkiihn) , rinichi, glandele mamare şi
s a l i v a r e . U n r o l e s e n ţ i a l î n p a t o g e n i a f e b r e i t i f o i d e r e v i n e re a c ţ i i l o r a l e r g i ce . E l i m i n a r e a b a c i l i l o r
t i f i c i î n l u m e n u l i n t e s t i n a l ş i r e î n c o r p o r a r e a l o r î n ţ e s u t u r i l e s e n s i b i l i z a t e al e g a n g l i o n i l o r l i m f a t i c i
c o n d i ţ i o n e a z ă i n f l a m a ţ i i h i p e r e r g i c e c u n e c r o ze ş i e x u l c e r a ţ i i d e t i p u l fe n o m e n u l u i A r t h u s. E r u p ţ i i l e
r o z e o l i c e s î n t ş i e l e î n t r - o a n u m i t ă m ă s u r ă co n d i ţ i o n a t e d e c o m p o n e n t u l al e r g i c l o c a l. C o n c o m i te n t s e
formează reacţii imune, orientate să elimine agenţii patogeni. Suportarea bol lasă imunitate solidă şi
de durată. Reîmbolnăvirile prin tifos abdominal sîi fenomene rarisime.
Starea de eliminator de bacili se fondează pe parcursul afecţiunii de pe urn imunităţii denaturate
ş i a f a c u l t ă ţ i i b a c i l i l o r t i f i c i p e n t r u L - t r a n s f o r m a r e. L c a l i z a ţ i i n i ţ ia l l a n i v e l u l c e l u l e l o r
r e t i c u l o e n d o t e l i a l e î n f o r m e m o d i f i c a te ( f c m e L ş i p i t i c e ), b ac i l i i t i f i c i î n a n u m i t e c o n d i ţ i i p o t
reversa, condiţionînd bac riemie.
Anatomie patologică. M o d i f i c ă r i l e p a t o l o g i c e î n f e b r a t i f o i d ă se c a r a c t e z e a z ă p r i n p r o l i f e ra r e a
c e l u l e l o r r e t i c u l o e n d o t e l i a l e , m a i a l e s î n a p a r a t u l l i fa t i c a l i n t e s t i n u l u i s u b ţ i r e ş i a l m e z o u l u i. P e
a c e s t f o n d d i n c e l u l e l e r e t i c u l a r e m a r i ( c e l u l e le t i f i c e ), c a p a b i le s ă f a g o c i t e z e, s e f o r m e a z ă
g r a n u l o a m e t i f i c e c a r e s u p o r t ă m o d i f i c ă r i c i c l i c e . S t a d i u l I a l a c e s t o r m o d i f i c ă r i — i n t u m e s c e n ţa
e n c e fa l o i d ă ( c o r e s p u n d e c u p r i m a s ă p t ă m î n ă d e b o a lă . S t a d i u l I I — d e s t r u c ţ i i l e n e c r o t i c e ( c o r e s p u n d e
cu săp mîna a 2-a şi începutul celei de-a 3-a săptămîni de boală). Stadiul III — purificarea saii
f o r m a u l c e r e l o r ( c o r e s p u n d e s ă p t ă m î n i i a 3 - a d e b o a l ă ) . D u p ă S t a d i u l I V — c e l a l u lc e r e l o r c u f u r i
c u r a t c o r e s p u n d e c u s ă p t ă m î n ă a 4 - a d e b o a l ă ( v ez i f i g. 1 ). S f î r ş e ş t e d e s p d e re a s e c t o a r e l o r n e c r o t i c e,
d e n u d î n d f u n d u l e r o z i u n i l o r, c o n s t i t u i t d i n s t r , s u b m u c o s ş i m u s c u l a r . S t a d i u l V — d e c i c a t r i z a r e
( c o r e s p u n d e c u s ă m î n a a 4 - a , a 5 - a ş i a 6 - a d e b o a l ă ) . S t e n o z e c i c a t r i c e a l e n u s e r e m a r c ă. P e l o c u l
ulcerelor rămîne pigmentaţie caz de recidive în intestin se pot descoperi simultan diferite stadii de
l e z a l e a p a r a t u l u i l i m f o i d, d e e x e m p l u, i n t u m e s c e n ţ e e n c e f a l o i d e ş i p l ă c i l a s t a d e c i c a t r i z a r e. î n f e b r a
t i f o i d ă c r e s c î n v o l u m s p l i n a ( d e v i n e r o ş i e - î n t u n e c ş i f i c a t u l. E x a m e n u l m i c r o s c o p i c r e l e v ă
g r a n u l o a m e t i f i c e , d e s e o r i c u f o c a r n e c r o z ă.
Tablou clinic. î n e v o l u ţ i a p r o c e s u l u i i n f e c ţ i o s a l f e b r e i t i f o i d e s e d i s u r m ă t o a r e l e et a p e : d e
i n c u b a ţ i e , i n i ţ i a l ă , d e s t a r e a b o l i i , de c o n v a l e s c e n ţă p u r i e ş i f a z a d e re z o l v a r e a p r o c e s u l u i i n f e c ţ i o s .
.
D u p ă p e r i o a d a d e i n c u b a ţ i e , c a r e d u r e a z ă î n me d i e 1 2 — 1 4 z i l e ( s î n t b i l e o sc i l a ţ i i î n l i m i t e d e 7 —
23 zile), boala, de regulă, îmbracă o evoluţie dioasă
P e r i o a d a i n i ţ i a l ă a b o l i i ( d e e v o l u ţ i e p r o g r e s i v ă a f e n o m e n e l o r m o r b i d e ) d u re a z ă o s ă p t ă m î n ă —
i n t e r v a l c u p r i n s î n t re m o m e n t u l d e c l a n ş ă r i i f e b r e i ş i t r ec e r e a e i î n p l a t o u. Ca r a c t e r i s t i c e pe n t r u
a c e a s t ă p e r i o a d ă s î n t f r i s o a ne l e , f e b r a c a re s e i n t e n s i f i c ă s p r e s e a r ă, d e b i l i z a re a g e n e r a l ă, i n s o m n ia ,
i n a p e t e n ţ a . A s c e n s i u n e a t e r m i c ă s e p r o d u c e g r a da t „ s c a l a r i f o r m" , a t i n g î n d c ă t r e a 4 — 7 - a z i v a l o r i
m a x i m a l e . P a ra l e l c u a s c e n s i u n e a t e r m i c ă s p o r e sc s e m n e l e i n t o x i c a ţ i e i ş i l e z i u n i l e v i s c e r a l e : s e
i n t e n s i f i c ă p a l o a r e a t e g u m e n t e l o r, c e f a l e ea , b r a d i c a r d i a , a n o r e x i a, l i m b a s e î n g r o a ş ă, ap a r d e p o z i t ă r i
a l b e p e l i m b ă c a r a c t e r i s t i c e p e n t r u fe b r a t i f o i d ă ( m a r g i n i l e ş i v î r f u l l i m b i i r ă m î n cu r a t e ) ,
m e t e o r i s m u l . S î n t p o s i b i l e c o n s t i pa ţ i i ş i d i a r e e . î n j u m ă t a te d i n c a z u r i s e c o n s t a t ă a sc e n s i u n e t e r m i c ă
v e r t i g i n o a s ă ş i sc u r t a r e a p e r i o a de i i n i ţ i a l e ( 1 — 3 z i l e ).
P e r i o a d a d e s t a r e s e c a r a c t e r i z e a ză p r i n a p o g e u l î n t r e g u l u i c o m p l e x s i m p t o m a t i c. Te m p e r a t u r a s e
m e n ţ i n e l a va l o r i î n a l t e ( „ f e b r ă î n p l a t o u " ). S e m n e l e i n t o x i c a ţ i e i s î n t b r u t a l m a n i f e s t e, l a o s e r i e d e
b o l n a v i s e i n s t a l e a z ă s t a r e a t i f i c ă , a p a r e r u p ţ i i r oz e o l i c e ( f i g. 2, c o l o r. ) , s e c o n s ta t ă d i s f u n c ţ i i a l e
s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l ş i c a r d i o v a s c u l a r, a l e i n t e s t i n u l u i , o r g a n e l o r re s p i r a t o r i i e t c. D u r a t a a c e s t e i
p e r i o a d e a a f e c ţ i u n i i , c a ş i a c e l o r p r e c e de n t e , s - a r e d u s c o n s i d e r a b i l î n u l t i m i i an i , c o n s t i t u i n d m a i
frecvent 9—10 zile
E t a p a u r m ă t o a r e — s o l d a r e a a f e c ţ i u n i i. E s t e c a r a c t e r i z a t ă d e d e f e r v e s c e n ţ ă ş i s l ă b i r e a
i n t o x i c a ţ i e i . P e a c e s t f o n d s e n o r m a l i z e a z ă s o m n u l , a p e t i t u l , s e a m e l i o r e a z ă s t a r e a g e n e ra l ă .
P e r i o a d a d e c o n v a l e s c e n ţ ă se c a r a c t e r iz e a z ă p r i n c e d a r e a f e b r e i ş i n o r m a l i z a r e a t r e p t a t ă a t u t u r o r
f u n c ţ i i l o r o r g a n i s m u l u i . U n i i b o l n a v i p o t re s i m ţ i î n c ă m u l t t i m p a s t e n i e , i r a s c i b i l i t a t e, f a t i g a b i l i ta t e
s p o r i t ă . L a u n i i c o n va l e s c e n ţ i , s e c o n s t a t ă l a b i l i t a t e t e r m i că c u s u b f e b r i l i t a t e v e s pe r a l ă s a u a s c e n s i u n i
i n o p i n a t e . O p a r t e d i n b o l n a v i ( 3 — 1 0 % ) p o t f a c e re c i d i v e , u n e o r i r e p e ta t e . î n a c e s t e c a z u r i s e
p r o d u c e o a sc e n s i u n e t e r m i c ă , se r e i n s t a l e a ză s e m n e l e c l i n i c e s p e c i f i c e m a la d i e i . U n e o r i d i n
f e n o m e n e l e p r o d r o m a l e p o t s ă f a c ă p a r t e s u b f e b r i l i t a t ea î n d e l u n g a t ă, e r u p ţ i i l e r o z e o l i c e î n p e r i o a da
d e c o n v a l e s c e n ţ ă , p e r s i s t e n ţ a s p l e n o - ş i h e p a t o m e g a l i e i, d e v ie r i l o r î n h e m o g r a m ă — l e u c o p e n i e,
l i m f o c i t o z ă , a n e o z i n o f i l i e , p r e c u m ş i l i p s a n o r m a l i z ă r i i î n r e s t u l i n d i c i l o r — f ra c ţ i i l e p r o t e i c e
s a n g v i n e , c o l e s t e r o l e t c . T a b l o u l c l i n i c a l r e c i d i v e l o r r e p e t ă s e m n e l e c l i n i ce a l e p r i m u l u i p u s e u d e
b o a l ă , d i s t i n g î n d u - s e p r i n a s c e n s i u n e t e r m i că m a i v e r t i g i n o a s ă , p r i n e r u p ţ i i c u t a n a t e m a i t i m p u r i i,
s t a r e t i f i c ă m a i p u ţ i n m a n i f e s t ă , f e b r ă d e d u r a t ă m a i m i că ş i, d e o b i c e i , e v o l u ţ i e ma i u ş o a r ă.
R e c i d i v e l e m a l a d i e i s î n t f a v o r i z a t e d e î m b o l n ă v i r i l e i n t e rc u r e n t e , d e t o ţ i f a c t o r i i ca p a b i l i s ă
s l ă b e a sc ă r e a c t i v i t a t e a o r g a n i s m u l u i , i n c l u s i v m e d i c a ţ i a c u c o r t i c o s t e r o iz i , s u s p e n d a r e a p r ec o c e a
r e m e d i i l o r c u a c ţ i u n e e t i o t r o p ă ( m a i de v r e m e d e a 1 0 - a z i c u t e m p e r a t u r ă n o r m a l ă ) s a u p a u z e le î n
administrarea lor.
P e r f o r a ţ i a i n t e s t i n u l u i l a b o l n a v i i d e f e b r ă t i f o i d ă , î n s pe c i a l p e f o n d u l u n e i s t ă r i t i f ic e
m a n i f e s t e , d oa r r a r e o r i e î n s o ţ i t ă d e d u re r i i n o p i n a t e î n a b d o m e n. S u s p e c ta r e a s t ă r i i d e p e r f o ra ţ i e ,
c a r e n e c e s i t ă i n t e r v e n ţ i i c h i r u r g i c a l e , a p a r e î n c a z d e a pă r a r e m u s c u l a r ă l o c a l ă î n r e g i u n e a i l i a c ă
d r e a p t ă , i n t e n s i f i c a r e a m e t e o r i s m u l u i c u r e t e n ţ i a g az e l o r , d i m i n u a r e a p e r i s ta l t i s m u l u i , d u r e r i a b d o m i -
n a l e c u t e n d i n ţ ă s p r e i n t e n s i f i c a r e . î n c a z d e p e r f o r a ţ i e m a t i t a t e a he p a t i c ă d i s p a r e ş i ev o l u e a z ă
p e r i t o n i t a , c a r a c t e r i z a t ă p r i n a g r a v a r e a i n t o x i c a ţ i e i, p a r e z a i n t e s t i n u l u i, î n c o r d a r e a m u ş c h i l o r
p e r e t e l u i a b d o m i n a l , m o d i f i c ă r i î n h e m o g r a m ă ( n e u t r o f i l i e c u d e v i e r e a f o r m u l e i l e u c o c i t a r e s p re
s t î n g a , a c c e l e r a r e i m p o r t a n t ă a V S H ) , x e r o s t o m i e , t a h i c a r d i e.
I n c i d e n ţ a he m o r a g i i l o r i n t e s t i n a l e î n ca d r u l f e b r e i t i f o i d e , d u p ă d a te l e d i n l i t e r a t u r a d e
s p e c i a l i t a t e , o s c i l e a z ă î n t r e 1 ş i 8 %, a p e r f o r a ţ i i l o r — î n t r e 0, 3 ş i 8 % . A p a r i ţ i a ac e s t o r c o m p l i c a ţ i i
e s t e f a v o r i z a t ă d e i n t e n s i f i c a r e a p e r i s t a l t i s m u l u i ş i m e t e o r i s m u l u i, p r ec u m ş i d e n e r e s p e c ta r e a
r e g i m u l u i d e r e pa u s l a p a t ş i c e l u i a l i me n t a r .
 D i n a l t e c o m p l i c a ţ i i s î n t p o s i b i l e p n e u m o n i a, ce a p a r e î n o r i c e p e r i o a d ă a a f ec ţ i u n i i , o t i t a ,
p a r o t i d i t a , c i s t i t a , p i e l o n e f r i t a , d e c u b i t u s u l , t r o m b o f l e b i t a, i n - : a r c t u l s p l e n ic , n e v r i t e l e , m e n i n g i t a ,
m e n i n g o e n c e f a l i t a , o s t e o m i e l i t a e t c. P l u s la a c e s te a , p e f o n d u l a d m i n i s t r ă r i i î n d e l u n ga t e d e
l e v o m i c e t i nă s e p o t i n s t a l a i i s m i c r o b i s m ş i i n f e c ţ i i e n d o g e n e o p o r t u n i s t e.
Diagnostic şi diagnostic diferenţial. D i a g n o s t i c u l t i f o s u l u i a b d o m i n a l s e v a b a z a, p l u s l a e x a m e n e l e
c l i n i c e , pe r e z u l t a t e l e e x p l o r ă r i l o r d e l a b o r a t o r, f c u m ş i p e a n a m n e z ă ep i d e m i o l o g i c ă .
I n s ă m î n t ă r i l e p e n t r u i z o l a r e a d e h e m o c u l t u r i r ă m î n u n u l d i n t e s t e l e p i ci p a l e d e l a b o r a t o r . S î n g e l e
( 5 — 1 0 m l ) s e c e r c e t e a z ă l a t o a t e e t a p e le a f e c t i u d e o a r e c e a g e n t u l p o a te f i d e t e c t a t î n u l t i m e l e z i l e d e
i n c u b a ţ i e , pe p a r c u r î n t r e g u l u i i n t e r v a l f e b r i l ş i l a î n c e p u t u l p e r i o a de i d e c o n v a l e s c e n ţ ă. î n £ l e a ş i
t e r m e n e s e r e a l i z e a z ă u r o - ş i c o p r o c u l t u r i , c a r e s e r e p e t ă ş i î n a i n te e x t e r n a r e d i n s t a ţ i o na r p e n t r u
d e p i s t a r e a e l i m i n a t o r i l o r d e b a c i l i ( t r i p l ă p b ă d u p ă s u s p e n d a r ea a n t i b i o t i c o t e r a p i e i ) . U n u i e x a m e n
bacteriologic este supus şi conţinutul duodenal (bilă B şi C) pentru detectarea stării de eliminator
b a c i l i î n p e r i oa d a d e c o n v a l e s c e n ţ ă . î n s ă m î n ţ ă r i l e d i n mă d u v a o s o a s ă ( p u t a t s t e r n a l s a u t r e p a n a t d i n
o s u l i l e o n ) s e e f e c t u e a z ă î n c a z d e r e z u l t a t e n e t i v e î n a l t e e x p l o r ă r i d e l a b o r a t o r. D i n t r e t e s t e l e
s e r o l o g i c e s e f a c e a p e l l a a l i z a i m u n o e n z i r n a t i c ă, R H A P, r e a c ţ i a d e h e m a g l u t i n a r e a g re g a t ă . M a i p t
i n f o r m a t i v ă e s t e r e a c ţ i a d e a g l u t i n a r e W i d a l , f o a r t e s o l i c i t a t ă a n t e r i o r p e n r e c u n o a ş te r e a f e b r e i
tifoide.
î n i d e n t i f i c a r e a f e b r e i t i f o i d e a j u t ă a p r e c i e r e a h e m o g r a m e i . î n p r i m e l e 2 z i l e d e b oa l ă e p o s i b i l ă
l e u c o c i t oz a , c a r e î n a 3 — 4 - a z i d e b o a l ă t r e c e î n l e u pe n i e ( 3 0 0 0 — 4 0 0 0 ). C a r a c te r i s t i c e s î n t ş i s t ă r i l e
c u a n e o z i n o f i l i e , l i m f o c i t i r e l a t i v ă , n e u t r o p e n i c c u d e v i e r e a f o r m u l e i l e u c o c i t a r e s p r e s t î n g a.
Tratamentul t r e b u i e s ă f i e c o m p l e x ş i s ă i n c l u d ă î n g r i j i re , r e g i m d i e t e r e m e d i i et i o t r o p e ş i
p a t o g e n e t i c e , i a r l a i n d i c a ţ i i — p r e p a r a t e i m u n o c o r e c t o ş i t o n i c e ge n e r a l e .
B o l n a v i i n e c e s i t ă r e p a u s s t r i c t l a p a t p î n ă l a a 6 — 7 - a z i d e a p i r e x i e, d i n a 7 — 8 - a z i c u
t e m p e r a t u ră n o r m a l ă b o l n a v u l u i i s e p e r m i te p o z i ţ i a ş e z î n d ă , z i u a a 1 0 — 1 1 - a — s ă u m b l e . î n ca z u r i l e
c î n d n u s e a p l i c ă a n t i b i o t i c o t e r a ] a c e s t e t e r m e ne p o t f i r e d u s e.
S e r e c o m a n d ă a l i m e n t e u ş o r a s i m i l a b i l e ş i d i e t ă m e n a j a n t ă p e n t r u t u d i g e s t i v , ( d i e t a n r. 4 a
P r i n t r e r e m e d i i l e c u a c ţ i u n e s p e c i f i c ă p r e p a r a t u l d e e l e c ţ i e e s t e le v o m i t i n a ( c l o r a m f e n i c o l u l ) . E l
s e a d m i n i s t r e a z ă per os c î t e 0, 5 g X 4 / z i, p î n ă a 1 0 - a z i a f e b r i l ă . D e o b ic e i s e r i a d e t r a ta m e n t d u r e a z ă
1 2 — 1 8 z i l e . C u î n c e p d i n a 5 — 8 - a z i d e t e m p e r a t u r ă n o r m a l ă d oz a z i l n i c ă d e le v o m i c e t i n ă s e p o a t e
reduce la 1,5 g.
S - a u o b ţ i n u t s u c c e se î n a p l i c a r e a am p i c i l i n e i , b a c t r i m u l u i ş i a m o x i c i l i p e n t r u m e d i c a ţ i a f e b r e i
t i f o i d e , î n s ă t o a t e a c e s t e r e m e d i i c e d e a ză c a e f e c t cu t i v î n f a ţ a l e v o m i c e t i n e i.
P e n t r u a s t i m u l a i m u n i t a t e a s p e c i f i c ă se f a c e u z d e v a c c i n u l a n t i t i f i c , v a c c i n u l a n t i t i f o p a r a t i f i c B s a u
de antigenul tific Vi.
B o l n a v i i c u f e b ră t i f o i d ă n e c e s i t ă me d i c a ţ i e c u c a r d i o t o n i c e ş i a n g i o t o n i c e ; î n c a z d e i n t o x i c a ţ ie
m a n i f e s t ă s e a d m i n i s t r e a z ă he m o d e z ă , r e o p o l i g l u c i n ă, s o l u ţ i i g l u c o z a t e d e e l e c t r o l i ţ i p o l i i o n i c i e t c.
P e r f o r a ţ i a i n t e s t i n u l u i ne c e s i t ă o i n t e r v e n ţ i e c h i r u r g i c a l ă e x te m p o r a n e e . B o l n a v u l c u h e m o r a g i e
i n t e s i n a l ă a r e n e v o i e d e r e p a u s a b s o l u t l a p a t : n u t r e b u i e s ă f ac ă m i ş c ă r i, s a r n ă n î nc e . S e o r d o n e a z ă
hemostatice, transfuzii de sînge în doze hemostatice.
B o l n a v i i s î n t e x t e r n a ţ i u r m î n d a f i s u p r a v e g h e a ţ i a m b u l a t o r d e m e d i c u l i n fe c ţ i o n i s t d u p ă 2 1 — 2 3
zile de temperatură normală cu evidenţa stării generale şi a rezultatelor triplu negative ale
e x a m e n u l u i b a c t e r i o l o g i c a l u r i n e i ş i fe c a l e l o r ş i l a o p r o b ă ne g a t i v ă î n t o a t e t r e i p o r ţ i i de b i l ă
e x p l o r a t ă , î n c a z u l t r a t a m e n t u l u i c u a n t i b i o t i c e i n v e s t i g a ţ i i l e s e p r e c o n i z ea z ă p e s t e 3 — 5 z i l e d u p ă
suspendarea acestora. Bolnavii care n-au urmat levomicetină sînt externaţi după 14 zile afebrile şi
e f e c t ua r e a a n a l i z e l o r m e n ţ i o n a t e .
Icter mechanic

cauze Infectarea cu vhb Litiaza biliara (pietre in caile biliare)

Cancerul de cap de pancreas
Cancerul de ampula Water (ampula Water este zona din in
care se varsa bila si secretia pancreasului)
Paraziti care astupa caile biliare
Infectii biliare (colangita, colecistita)
Chiste de pancreas
Stenoze necanceroase de cai biliare
Gangioni mariti in apropierea cailor biliare pe care le
comprima
Chiste decana biliar
simptome Lipsa Dureri abdominale maia les in dreapta sub coaste
ameliorării stării Urina inchisa la culoare, portocalie sau maronie
generale Diaree
odată cu Scaunele sunt deschise la culoare, ca chitul
apariţia Eventual febra si frisoane
 icterului. Colorarea galbena a pielii si mucoaselor (albului ochilor)
Creşterea şi Scaderea poftei de mancare
cedarea Astenie, oboseala,scaderea capacitatii de munca
treptată a Scaderea in greutate neintentionata
intensităţii
icterulu
Analize Marcherii hepatici  Bilirubina totala si conjugata
 Hemoglobina
 Sideremie (crescuta in icterul hemolitic)
 AST, ALT, GGT, fosfataza alcalina (crescute in icterul hepatic
si posthepatic)
 Colesterol (crescut in icterul mecanic, scazut in ciroza)
 Albumina serica (scazuta in ciroza si icterul hepatic sever)
 Ecografie abdominala (poate arata largirea cailor biliare sau
obstacolul care acauzat icterul mecanic))
 Examen CT – da informatii similare cu ecografia dar mai fidele
 Examen RMN cu contrat pentru caile biliare
 Colangiografia endosscopica retrograda (ERCP)
 Markeri tumorali

complicati Cronicizarea  Ciroza hepatica (poate sa apara in icterul prelungit)

i în 6-10%
 Insuficienta hepatica (scaderea functiilor ficatului)
din cazuri, e
posibilă  Sindrom de malabsorbtie (absenta bilei din intestin nu permite
hepatita absorbtia multor substante, mai ales lipide si vitamine solubile
cronică
in lipide)
primar
 Metastaze in ganglioni sau alte organe (daca icterul a fost
cauzat de un cancer)
 Infectii generalizate – septicemie
 Perforarea cailor biliare cu peritonita bilioasa
 Insuficienta renala
 Deshidratare prin diaree