CONTABILITATE FINANCIARĂ

FABBV- ZI LICENȚĂ
ANUL 2

Prof.univ.dr. Ana Morariu

ana.morariu@gmail.com
03.10.2019
17.10.2019
31.10.2019
14.11.2019
28.11.2019
12.12.2019
09.01.2020
1
 Curs nr. 1
CONTABILITATE FINANCIARĂ

1. Obiectivul raportării financiare cu scop general

2. Caracteristici de calitate ale informațiilor financiare utile;
3. Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza
cărora sunt întocmite situațiile fuinanciare
4. Conceptele de capital și de menținere a capitalului

2
 2. Caracteristici 3.Definirea, re-
1. Obiectivul
de calitate cunoașterea și
raportării financiare
evalurea structu-
cu scop general
rilor sit.financ.

Oferă informații financiare cu privire la poziția financiară, performanța, fluxurile de numerar

Și modificările de capitaluri necesare utilizatorilor pentru decizii economice

Decizia economică reprezintă estimarea capacității unei entități de a produce numerar,

echivalent de numerar siguranța și continuitatea lor.

3
 2. CARACTERISTICI DE CALITATE ALE INFORMAȚIILOR FINANCIARE

Caracteristici calitative
ce măresc
Caracteristici calitative utilitatea inf.fin.
fundamentale

RELEVANȚA REPREZENTARE fidelă:

OPORTUNITATEA
EXACTĂ COMPARABILITATEA inf. disponibile în timp
-valoare predictivă util pt. a influența deciziile
- valoare de confirmare Completă -în timp & spațiu-
Ps –natura & mărimea Neutră
Fără erori
INTELIGIBILITATEA
VERIFICABILITATEA
-directă
Verificabilitate Inteligibilitatea
-indirectă

Pragul de semnificație este un aspect al relevanței, bazat pe Clasificarea, caracterizatea și prezentarea în mod clar și
natura și mărimea elementelor la care se referă informațiile concis a informațiilor le fac inteligibile
din raportul entității individuale
 3. Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza
cărora sunt întocmite situațiile financiare

Ipoteze de bază:
Continuitatea activității

Cele cinci elemente ale situaţiilor financiare sunt:

Activele
Datoriile
Venitul
Cheltuielile
Capitalul propriu

Aceste elemente implică un proces de subclasificare: A+D sunt

clasificate după natura sau funcția lor pentru a prezenta informații
în cea mai folositoare manieră pentru utilizatori, în fundamentarea
deciziilor economice.

5
3. Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza cărora sunt
întocmite situațiile financiare

ACTIVE POZIȚIA FINANCIARĂ

D DATORII
E CAPITALURI PROPRII
F
I
N
I PERFORMANȚA
R Profitul Rentabilitatea investiției sau
E Veniturile și Cheltuielile Rezultatul pe acțiune

RECUNOAȘTERE
r

6
 3. Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare

P Resurse controlate rezultate din

O evenimente trecute, de la care se așteaptă
Z
I Activele intrări de beneficii economice viitoare
Ț
I
A Obligații actuale rezultate din
evenimente trecute, de la care se așteaptă
F Datorii Ieșiri de beneficii economice viitoare
I
N
A
N
C Capital propriu = ACTIVE - dATORII
I
A
R
Â

7
3. Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare

Veniturile sunt Intrări sau cresteri de Active

VENITURI Descreșteri de datorii concretizate in capitalurilor p

CHELTUIELI Cheltuielile sunt diminuări ale beneficiilor exemplu : 600=300

sub forma de scaderi ale valorii activelor 401=1012
și creșteri ale datoriilor concretizate în ale capitalurilor proprii
3. Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare

Recunoașterea elementelor din situațiile financiare

Recunoaşterea unui activ în bilanţ apare când există probabilitatea ca

beneficiile economice viitoare să intre în conturile entităţii, iar activul
are un cost sau valoare care pot fi evaluate cu fiabilitate [CGC, p. 4.44]

Există situații când un activ, nu este recunoscut în bilanț ?

Da, atunci când cheltuiala suportată nu poate genera beneficii

economice pentru entitate în afara perioadei contabile actuale. O
astfel de tranzacție va fi recunoscută drept cheltuială în situația
veniturilor și cheltuielilor.

9
3. Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare

Recunoașterea datoriilor în bilanț apare când există probabilitatea unei ieșiri de resurse
purtătoare de beneficii economice, iar datoria are un cost sau valoare care pot fi
evaluate cu fiabilitate. [CGC, p. 4.46]

Datorii recunoscute în bilanț

Exemplu: o entitate decide ca parte a politicii sale să remedieze defecțiunile produselor

sale, chiar dacă perioada de garanție a expirat, sumele ce se așteaptă să fie cheltuite în
legătură cu bunurile deja vândute reprezintă datorii.

Exemplu: o entitate poate recunoaște drept datorii, reducerile viitoare pe baza

cumpărărilor anuale făcute de clienți. Astfel, vânzările din perioada anterioară este
tranzacția care generează datoria respectivă.

Distincția între o obligație actuală și un angajament viitor.

10
CURS nr. 2
Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare

Capitalurile proprii(Cp)

Valoarea Cp înregistrate în bilanț depinde de evaluarea

activelor și datoriilor.

Componentele lor, pot fi prezentate separat, pentru ca

utilizatorii să ia decizii, atunci când există restricții legale
privind capacitatea de a distribui sau de a utiliza în alt mod
Cp.

11
Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare

Performanța

Recunoașterea și evaluarea V și C depind parțial de

conceptele de capital și de menținere a capitalului.

Definițiile V și C identifică toate caracteristicile esențiale ale

acestora, dar nu încearcă să specifice criteriile care
trebuie îndeplinite pentru a fi recunoscute în situația V și
C.

12
3. Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare

Ce trebuie să facă entitatea ?

1. Distincția între V și C ca rezultat al activităților curente și ca activități neobișnuite

Este necesară analiza naturii și activității entității.

2. Distincția dintre V și C și combinarea acestora în diferite moduri permit entității să-și

prezinte în mod variat performanțele.

3. Definiția veniturilor include atât câștigurile nete realizate sau nu din activități curente
și sunt prezentate separat, inclusiv câștiguri nerealizate.
Exemple: câștiguri din reevaluarea titlurilor de plasament și cele rezultate din creșterea
valorii contabile a activelor imobilizate.

4. Veniturile pot rezulta și din decontarea datoriilor.

13
3. Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare

Cheltuieli

Definiția C include pierderile inclusiv C din activitatea curentă (costul vânzărilor, salarii,
amortizare)

Se regăsesc sub forma ieșirilor sau scăderii valorii activelor, cum ar fi numerarul sau
echivalentul de numerar, stocuri și imobilizări corporale).

Pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere
nu diferă ca natură de alte cheltuieli. Se includ pierderile din dezastre și cele din cedarea
activelor imobilizate. Sunt incluse și pierderile nerealizate ( cele rezultate din creșterea
cursulyi valutar la imprumuturi)

Acestea trebuie prezentate separat , deoarece cunoașterea existenței acestora este

importantă pentru luarea deciziilor economice.

14
C. Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare

Recunoașterea cheltuielilor
se produce simultan cu:

Diminuarea activelor
Recunoașterea
Exemple:
creșterii datoriilor
amortizarea mijloacelor fixe
Exemple:
descărcarea din gestiune
-datorii salariale
a mărfurilor vândute
-onorarii de plătit

15
3. Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare

Recunoașterea cheltuielilor
O cheltuială este recunoscută imediat în situația veniturilor și cheltuielilor
atunci când nici un cost nu generează nici un beneficiu economic viitor sau în
măsura în care viitoarele beneficii economice nu corespund sau încetează să
corespundă criteriilor de recunoaștere în bilanț ca active.[CGC, p.4. 52]

Exemplu: recunoașterea unei cheltuieli suplimentare pentru un activ

imobilizat pe durata de viață economică.

O cheltuială este recunoscută imediat în situația veniturilor și cheltuielilor în

cazul în care, este suportată o datorie fără recunoașterea unui activ.
Exemplu: obligația rezultată ca urmare a garanției unui produs

16
3. Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare

Recunoașterea Veniturilor

Are loc simultan cu recunoașterea creșterii de active sau reducerii datoriilor de

exemplu, creșterea netă a activelor, rezultate din vânzarea produselor sau
serviciilor sau descreșterea datoriilor, ca rezultat al anulării unei datorii.

CGC limitează recunoașterea veniturilor la acele elemente care pot fi evaluate

fiabil și care prezintă un grad suficient de certitudine.

17
 3. Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare

Recunoasterea veniturilor
se produce simultan cu:

Recunoașterea
creșterii unui activ
Diminuarea unei datorii
Exemple: -venituri din activități curente
-câștiguri realizate: -ieșirea de active pe termen mediu și lung Exemple: anularea unei datorii
-câștiguri nerealizate: reevaluarea titlurilor de plasament;
creșterea valorii contabile a activelor imobilizate

18
3. Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare

Evaluarea este procesul prin care se determină valorile monetare la care

elementele situațiilor financiare vor fi recunoscute și înregistrate în bilanț și în
situația veniturilor și cheltuielilor [CGC, p.4.54]

Aceasta presupune alegerea unei baze de evaluare:

1. Cost istoric
2. Valoarea realizabilă (de decontare)
3. Valoare actualizată
4. Cost curent

19
 3. Definirea, recunoașterea și evaluarea structurilor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare

Nr Baze de evaluare Evaluarea Activelor și Datoriilor în bilanț

Activele sunt înregistrate la ∑ în numerar sau echivalent de numerar plătită sau la valoarea justă
a contraprestației oferite pentru a le dobândi Exemplu: Imobilizări corporale
1. Cost istoric Datoriile sunt înregistrate la valoarea încasărilor obținute în schimbul obligației ( de exemplu în
cazul impozitului pe profit) sau la valoarea care se așteaptă să fie platită în numerar echivalent
de numerar pentru a stinge datoriile.
Activele sunt înregistrate la ∑ în numerar sau echivalent de numerar care poate fi obținută în
Valoarea realizabilă prezent prin vânzarea normală a activelor.
2.
(de decontare) Datoriile sunt înregistrate la ∑ neactualizată în numerar sau echivalent de numerar care se
așteaptă săm fie plătite pentru a deconta datoriile în cursul normal al activității.
Activele sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor intrări nete de numerar care
urmează a fi generate în cursul normal al activității curente;
3. Valoarea actualizată Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor ieșiri nete de numerar care
urmează a fi necesare pentru decontarea datoriilor în cursul normal al activității curente.
Exemplu datoriile privind pensiile
Activele sunt evaluate la suma în numerar sau echivalent de numerar care ar trebui plătită, dacă
același activ ar fi achiziționat în prezent
4 Cost curent Datoriile sunt înregistrate la suma neactualizată în numerar sau echivalent de numerar necesară
pentru a achita în prezent datoria.

20
4. Conceptul de capital și de menținerec a capitalului și de determinare a profitului

Cum alegem conceptul de capital pentru elaborarea situațiilor financiare? -

Nu este ușor de pus în practică nici unul dintre concepte datorită
dificultăților de evaluare.

Alegerea celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie făcută în

funcție de poziția utilizatorilor situațiilor financiare.

Conceptul financiar utilizat în elaborarea situațiilor financiare este adoptat

de majoritatea entităților.

21
 4. Conceptul de capital și de menținerec a capitalului

Conform conceptului financiar utilizat în elaborarea

situațiilor financiare capitalul este sinonim cu activele nete
sau capitalul propriu.

CAPITALUL FINANCIAR = ACTIVELE NETE = CAPITALUL PROPRIU (Cs + REZERVE)

Capitalul fizic de exploatare, reprezintă capacitatea de

producție a entității , exprimată în unități de producție pe zi.
(Imobilizări, stocuri, capital circulant monetar)

Conceptul ales arată obiectivul urmărit în determinarea

profitului.

22
 4. Menținerea capitalului financiar

Profitul se obține doar dacă valoarea financiara (monetară) a activelor nete la sfarsitul
perioadei este mai mare decat valoarea financiara (monetară) a activelor nete la începutul
perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către proprietari și a oricăror contribuții din
partea proprietarilor in timpul perioadei analizate.

Capitalul propriu > CAPITAL PROPRIU

PROFIT
La 31.12. ex.N la 01.01.N

Menținerea capitalului financiar se evaluează

Unități monetare nominale Unități de putere constantă de cumpărare

Câștiguri din deținerea activelor, Profitul reprezintă creșterea puterii de

reprezintă profit cumpărare a capitalului.

23
 4. Menținerea capitalului fizic

Profitul se obține doar atunci când capacitatea fizică productivă (Cfp) a entității la sfarsitul
perioadei este mai mare, decat capacitatea fizică productivă la începutul perioadei, după
excluderea oricăror distribuiri către proprietari și a oricăror contribuții din partea proprietarilor
in timpul perioadei analizate.

Capacitatea Fizică productivă > Capacitatea fizică prod.

PROFIT
la 31.12.N la 01.01.N

Menținerea capitalului fizic impune costul curent ca bază

de evaluare

Capacitatea de producție a entității exprimată în unități de producție pe zi

24
 4. Conceptul de capital și de menținere a capitalului

Diferența între cele două concepte, este dată de tratamentul variației prețurilor
activelor și datoriilor

 Când capitalul financiar este definit in unități monetare nominale, atunci

profitul este creșterea capitalului monetar nominal de la 01.01.N la 31.12.N.
 Când capitalul financiar este definit în unități de putere constantă de
cumpărare, atunci profitul este creșterea puterii de cumpărare determinată
în cursul perioadei

 Relația capital-profit, face distincția între rentabilitatea entității și

rambursarea capitalului său.

 Doar intrările de active suplimentare celor necesare pentru menținerea

capitalului, pot fi considerate profit și deci rentabilitate a capitalului.

25
 4. Conceptul de capital și de menținere a capitalului

 Conform conceptului mentinerii capitalului fizic , capitalul este definit in

termenii capacitatii fizice de producție iar profitul reprezintă creșterea acestui
capital între 01.01.N si 31.12.N.

 Toate modificările de prețuri care afectează activele și datoriile sunt tratate ca

ajustări de menținere a nivelului capitalului care fac parte din capitalul
propriu și nu ca profit.

 Alegerea bazelor de evaluare și a conceptului de menținere a

capitalului va determina modelul contabil utilizat pentru elaborarea
situatiilor financiare.

 Diverse modele contabile prezintă grade diferite de relevanță și fiabilitate.

Conducerea trebuie să aleagă modelul contabil și să caute un echilibru între
relevanță și fiabilitate.

26
 CURS 3. CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE

3.1. Imobilizări necorporale (IAS 38) omfp

1802/2014; (grupa 20 din PCG)
3.2. Imobilizări corporale (grupa 21 din PCG)

3.3. Imobilizări financiare (grupa 26 DIN PCG)

27
3.1. Definire și recunoaștere- criterii

•Imobilizările necorporale sunt definite de trei caracteristici

esențiale :

1.Sunt resurse controlate de entitate din care se preconizează

obținerea unor beneficii economice viitoare;

2.Nu au fond economic fizic;

3.Sunt identificabile (sunt separabile sau rezultă din drepturi

contractuale sau drepturi legale de altă natură,
•Să genereze beneficii economice viitoare
•Costuri măsurate fiabil
Criteriile de definire şi recunoaştere

Nu

Nu este o 3. Capabil să genereze Definit

imobilizare beneficii economice viitoare?
necorporală

Nu Da
4. Probabilitate generării de
2.Controlat ? beneficii economice viitoare?

Nu Da
Da 5. Costuri Nu

1.Identificabil? măsurate
credibil?
Da Nu

Da
Resursă Recunoscut Nu este
necorporală recunoscut
 Definiții IAS 38 // OMFP 1802/2014

•Dreptul de proprietate • Ansamblul normelor care reglementează dreptul de creație intelectuală în

intelectuală domeniul artistic, literar și științific, având dreptul sa-l exploateze prin lege ex:
,Dreptul de autor Drepturi de proprietate industrială(DPI)
•Piață activă
• Trei criterii: omogenitatea activelor, Existența cumpărătorilor-vânzătorilo, prețuri
accesibile în orice moment.
•Pierdere din depreciere
(Pdepr.) • Vc >Vrec.; Vrec.= Max.[(Vjustă – Ccedare) și Vutiliz.];Vutiliz.= Vprezentă a flux.
viitoare de trez. ≈ așteptate din utilizarea continuă a activului + vânzarea lui la
•Cercetarea sfârșitul Duv

•Dezvoltarea • Investigarea originală și planificată întreprinsă în scopul câștigării unor noi

cunoștințe științifice sau tehnologice

• Perioada în care un activ este disponibil pentru utilizare sau numărul de unități de
•Durata de viață utilă producție sau similare pe care entitatea estimează să le obțină de la activ. [IAS
38,8al.10]
Durata de viață utilă Perioada în care un activ este disponibil pentru
utilizare sau numărul de unități de producție
sau similare pe care entitatea estimează să le
obțină de la activ.

Activ necorporal identificabil activul este identificat individual și separat

din entitate și vândut, transferat, cesionat
printr-un contract de licență, închiriat sau
schimbat, fie individual, fie împreună cu un alt
contract, cu un activ sau o datorie
identificabilă, indiferent dacă entitatea
intenționează sau nu să facă acest lucru [IAS
38,12] ;
fie,
decurge din drepturi contractuale sau de altă
natură legală, indiferent dacă drepturile sunt
transferabile sau separabile de entitate sau de
alte drepturi .

31
 Definiții IAS 38 // OMFP 1802/2014

•este exercitat, dacă entitatea are capacitatea de a obține beneficii

economice viitoare și de a restricționa accesul altei entități la
beneficiile viitoare prin drepturile legale susținute în instanță. Altfel
controlul este dificil de demonstat. Drepturile legale, nu sunt o
Controlul unui condiție sine-qua-non, pentru a deține controlul. Există și alte
activ necorporal posibilități de a controla beneficiile viitoare.
• Exemplu Cunoștințele tehnice pot genera beneficii economice
viitoare. Aceste cunoștințe pot fi protejate de drepturile de autor,
sau o restricție impusă de un contract comercial, sau obligația
juridică a angajaților de a păstra confidențialitatea.

Beneficiile •Beneficiile economice viitoare generate de un activ necorporal pot

economice include venituri din vânzarea produselor sau serviciilor, reducerea
viitoare costurilor sau alte beneficii rezultate din folosința activului de către
entitate
 REGULI DE DEFINIRE Și RECUNOAȘTERE

Separabil sau
Identificabil
Drepturi contractuale sau
Drepturi legale de altă natură

Drepturile legale;
Cunpștințele tehnice (dr.de autor)
Controlul beneficiilor
Formarea profesională
Portofoliul de clienți

Drepturile pot sau Un activ nemonetar

nu să fie identificabil fără fond
transferabile sau economic fizic
separabile de
entitate sau să
formeze alte
drepturi și obligații Imobilizare necorporală
Recunoaştere – imobilizări necorporale generate
intern

• NU SUNT RECUNOSCUTE ca active necorporale:

• Fondul comercial generat intern și

• Imobilizări necorporale genarate intern

 Faza de cercetare – nerecunoscută

 Faza de dezvoltare – recunoscută numai în

situația respectării stricte a criterillor de
definire și recunoaștere
NU POT FI CAPITALIZATE
• Mărcile generate intern;

• Liste de clienți

• Embleme

• Titluri de publicitate

• Alte drepturi similare

Evaluarea activelor necorporale
• La intrare : Cost

• Ulterior : Se capitalizează doar dacă se poate doved

ben.

• După recunoaștere – 2 modele:

a. Modelul bazat pe cost : evaluare la cost

b. Modelul de reevaluare : evaluare la valoarea reevaluată

să E o piață activă
Costul imobilizărilor necorporale generate intern

Începe atunci când imobilizarea îndeplineşte pentru prima oară

criteriile

Cost activului = cheltuieli direct atribuibile

Nu se pot include costurile înregistrate anterior

Următoarele costuri nu pot fi capitalizate:

 Cheltuieli initiale de organizare
 Activităţi de formare profesională
 Activităţi de publicitate/promoţionale
 Costuri de reorganizare/relocare
Reevaluarea imobilizărilor necorporale
• Activele necorporale se pot reevalua numai dacă pot fi
măsurate fiabil prin referire la o piaţă activă

• Piaţa activă:

• bunurile comercializate sunt omogene

• există cumpărători potenţiali/vânzători
• preţuri accesibile publicului

• Asemenea piețe sunt foarte rare!

• Reevaluare – cu suficientă regularitate
• Valori reziduale
Reevaluarea imobilizărilor necorporale
O piață activă poate exista de exemplu pentru :

• Licențele de taxi transferabile gratuit;

• Licențele de pescuit;
• Licențele pentru cotele de producție.

Nu poate exista o piață activă:

 pentru mărci,
 casetele tehnice ale ziarelor,
 drepturile de publicare pentru muzică și film,
 brevetele și mărcile comerciale, deoarece fiecare dintre aceste
active sunt unice.
Evaluare și amortizarea, durata de viață utilă

• O entitate pornește de la prezumția că un activnecorporal iși

consumă beneficiile economice într-o DVU de maxim 20 ani.

• EVALUAREA DVU - DETERMINATĂ SAU NEDETERMINATĂ

• Probe veridice nu aduce beneficii

• UN activ necorporal evaluat de conducerea cu DVU ca fiind

determinată, este amortizat

• D VU > 20 ani sau D VU <= 20 ani

• se fac teste de depreciere

Evaluare și depreciere
IAS 36

Testele de depreciere se fac anual atunci când:

• Imobilizarea necorporală nu este încă disponibilă

spre vânzare;

• DVU (durata de viaţă utilă) > 20 ani

Evaluare – Cedare

• Cedare

• Câştig/pierdere = încasări nete din cedare – VCI

• Reflectarea în contul de profit şi pierderi

Prezentare de informații
• Informațiile pentru imobilizări necorporale cu durata de viață utilă
nedeterminată [IAS 38,124]

• valoarea contabilăa activului în cauză și cauzele Dvu nedeterminate, de

asemenea prezentarea factorilor care au condus la o Dvu nedeterminată

• imobilizări necorporale intrate prin subvenții guvernamentale și recunoscute

inițial la valoarea justă. După recunoaștere dacă sunt evaluate în conformitate
cu modelul de reevaluare.

• Existența și valorile contabile ale activelor necorporale asupra cărora dreptul

de proprietate este limitat și valorile contabile depuse drept garanții pentru
obligații.

• Valoarea angajamentelor contractuale pentru achiziția imobilizărilor

necorporale
Informațiile pentru imobilizări necorporale reevaluate

Pentru fiecare clasă de imobilizări necorporale:

• data intrării în vigoare a reevaluării
• valoarea reevaluată;
• valoarea reevaluată dacă ar fi fost utilizat modelul
bazat pe cost.
• Surplusul din reevaluare la începutul și sfârșitul
perioadei.
• Faptul că surplusul din reevaluare nu se distribuie
acționarilor.
NFORMAȚII – COSTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE

• Informațiile privind costurile cercetării și dezvoltării

• Valoarea totală a costurilor de cerctare – dezvoltare

recunoscute drept cheltuieli în cursul perioadei.

• Alte Informații
• Descrierea imobilizărilor necorporale
• amortizate complet dar, care sunt încă utilizate
•
OMF1802/2014

• IAS 38
• capitalizarea cheltuielilor de constituire (in IFRS sunt
recunoscute ca si cheltuieli);

• capitalizarea cheltuielilor de dezvoltare (prezintă exemple

dar nu precizează criteriile de recunoaştere comform IAS
38

• Amortizarea imobilizărilor necorporale - in maxim 5 ani

(diferit de IAS 38);
OMF 1802/2014

• Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când

contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate
pentru concesiune.

• Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de utilizare

a acesteia, stabilită potrivit contractului.

• Dacă, contractul prevede plata unei chirii, şi nu o valoare amortizabilă,

în contabilitatea societăţii care primeşte concesiunea, se reflectă
cheltuiala reprezentând chiria, fără recunoaşterea unei imobilizări
necorporale” – (este total diferit față de IAS 38);
IMOBILIZĂRI CORPORALE

1. Definire și recunoaștere
2. Costuri initiale
3. Costuri ulterioare
4. Reevaluarea
5. Amortizarea
6. Deprecierea activelor
7. Alte informații și prezentare

48
 1. Definire și recunoaștere

Un activ este recunoscut în situația poziției financiare dacă îndeplinește :

Reguli de definire și
Reguli de recunoaștere

Terenurile și mijloacele fixe sunt imobilizări corporale pentru :

•a fi utilizate în activitatea de bunuri și servicii

•a fi închiriate terților
•utilizate pentru administrație

•Sunt utilizate mai multe perioade

13.01.2020 49
 – Definiții [IAS 16,6] OMFP 1802/2014

Valoarea cotabilă (Vc), unde: Vc = Ci - Acum. - Dval.

Ci : costul imobilizării; Acum. Amortizare cumulate -
Dval.Deprecieri de valoare

Amortizarea (Am) Alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ

pe întreaga durată de viață utilă
Valoarea amortizabilă(Vam.) Vam.= Ci - Vrez

Valoarea reziduală (Vrez.) Vrez. = ∑prezentă (Vânzarea Activ - Ccedare) dacă: activul ar
avea starea și vechimea la sfârșitul duv

Valoarea specifică entității (Vsp.)
Valoarea justă (Vjustă)
Vsp = Vact.fl.trez. din expl.activului și din cedare la
sfârșitul duv sau entitatea se așteaptă să o suporte la
decontarea unei datorii.
Vjustă = ∑ la care poate fi tranzacționat un activ de bună
voie între părți în care Prețul este determinat obiectiv
 Definiții [IAS 16,6] OMFP 1802/2014
Pierdere din depreciere (Pdepr.) [IAS 36]

Vutiliz. Determinată de conducere ,

flux. de trezorerie:
Vc > Vrecup/UGN. ; Vrecup = Max. [(Vjustă - Ccedare) și Vutiliz.]
-bazate pe valoarea-timp a banilor în Vutiliz. = Vprezentă a flux. viitoare de trez. ≈ așteptate din utilizarea
funcție de rata actuală a dobânzii la continuă a activului + vânzarea lui la sfârșitul duv
plasamentele fără risc de piață Ccedare) = Cmarginale atribuite direct cedării unui activ/UGN - Cfinanțare +
-bazate pe prognoze și previziuni de Ch.cu impozitul pe profit
max.5 ani
-extrapolate pentru perioade unde nu €
prognoze
Durata de viață utilă (Dvu) n
Exemple: numărul de kilometri parcurși Duv = ∑ ai disponobil pt utilizare sau nr. unități prod./
la un autovehicul;
i=1
Numărul de piese obținute prin
exploatarea unui utilaj similare pe care entit. ≈
Numărul de ore de zbor pe care le
i=1 , unde n = nr de ani
parcurge un avion
 Ias 16 – Definiții [IAS 16,6]
RECUNOAȘTERE

Costul unei imobilizări (CI) (CI) = ∑ în numerar sau echivalent de numerar plătită sau
Vjustă a altei contraprestații pentru a dobândi un activ sau
Cproducție pentru a-l construi în regie propie sau
∑ atribuită activului atunci când este recunoscut inițial în conformitate cu alte IFRS-uri

Recunoașterea imobilizarilor corporale are loc atunci când: [IAS 16,7]:

Este probabilă generarea de beneficii economice viitoare aferente activului;
• Costul activului poate fi măsurat în mod fiabil
• Raționament profesional nu întotdeauna activele pot genera beneficii
economice direct
Exemple: mijloace fixe pentru siguranță, sau active pentru protecția mediului care în
mod direct nu cresc beneficiile economice viitoare, dat aceste active sunt necesare
pentru a obține beneficii economice viitoare suplimentare din alte active conexe pe
care altfel nu le-ar fi obținut dacă nu erau dobândite.
Deci aceste mijloace fixe trebuie recunoscute dacă îndeplinesc și regula de definire.
EXERCIȚII – Recunoșterea imobilizărilor corporale
EXERCIȚII - Raționament profesional

 Exemplu Compania Rifil S.A. produce produse chimice (fire acrilice, pigmenți, oxizi
pentru colorare,etc). Secția de vopsitorie care lucrează cu pigmenți și oxizi pentru
colorare a fost dotată cu o instalație specială pentru procesele chimice de filtrare și
securitate a mediului conform cu cerințele de mediu, al cărui cost a fost de 322.000 lei.
Instalația are o duv de 12 ani.
 Intrebare:
 Sunt îndeplinite criteriile de definire, dar recunoaștere?
 Răspuns
 Da. Activul este utilizat pentru parcurgerea unui ciclu de producție, vopsitul firelor
acrilice, are o dvu > 1 an, deci îndeplinește regula de definire
 Recunoaștere
Direct, nu produce beneficii economice viitoare, instalația este necesară pentru a obține
beneficii economice viitoare suplimentare din active conexe ( utilaje, softul pentru
obținerea firelor) pe care altfel nu le-ar fi obținut. fabrica nu poate să producă și să
vândă produsele în detrimentul mediului și a angajaților.

Instalația este recunoscută ca o imobilizare corporală.

2. Ias 16 – Costuri inițiale evaluare la intrare

Imobilizarile corporale pot intra în entitate prin urmatoarele modalități:

a.achiziție; exemple interactive

b.producție;( IAS 2; IAS 11; IAS 23) exemple
c.contracte de leasing ;(IAS 17) exemple
d.subvenții guvernamentale sau alte instituții de credit (IAS 20) ;
e.schimb cu alte active ; exemple
f.aport la capitalul social;
g.donație.
h. transferul de active de la clienți (IFRIC 18) exemple
Ias 16 – (a+b) costuri inițiale pentru active contra cost, și în regie proprie
componența costului

• Preţul de cumpărare,

• Reducerile comerciale ( - )

• Taxele vamale şi taxe nerecuperabile

• Costul cu beneficiile angajaților (IAS 19) decurgând din achiziția unui

mijloc fix;
-costul de amenajare a amplasamentului
-costuri inițiale de livrare șI manipulare
-costuri de montaj;
-costuri de instalare și asamblare
-costuri nete de testare și funcționare corectă a activului
-onorarii profesionale
Exemple
R –Recunoașterea costului în rezultat
C- Capitalizarea costului în imobilizare corporală

Cost R/C
Costuri datorate pierderilor inițiale din exploatare R

Dobânda în situația în care nu se lucrează efectiv la activități asociate de amenajare necesare R

pregătirii activului pentru utilizarea prestabilită
Partea din costul îndatorării care compensează inflația în decursul aceleiași perioade (IAS 29) R
Costuri de dezafectare și restaurare a amplasamentului C

Costul aferent dobânzii dacă plata este amânată peste termenul normal al creditului R
costuri de deschidere a unei noi instalații R

Costuri de instruire a personalului R

Costuri de fezabilitate R

costuri de publicitate și promovare a unui nou produs R

costuri suportate pentru repunerea în funcțiune a unui element de active corporale R
EXEMPLE– Imobilizări corporale construite în regie proprie

Cost R/C
Cheltuiala cu dobânda nu este suportată pentru activul imobilizat R
costuri de reamplasare sau reorganizare parțială a activității entității. R
costuri suportate pentru mijloace fixe exploatate sub capacitatea maximă R
Taxe notariale și locale de achiziție a terenurilor și mijloacelor fixe C
Costuri de mutare pentru a instala noi echipamente R
costuri de deschidere a unei noi instalații R
costuri de restaurare a amplasamentului, obligație pe care o suportă entitatea la dobândirea C
activului în cauză și sunt evaluate conform IAS 37
dobânda direct atribuită ca parte a costului pentru active corporale cu ciclu lung de fabricație C
evaluate la cost conform IAS 23
EXEMPLE– Imobilizări corporale construite în regie proprie

Cost R/C
Cheltuiala cu dobânda nu este suportată pentru activul imobilizat R
costuri de reamplasare sau reorganizare parțială a activității entității. R
costuri suportate pentru mijloace fixe exploatate sub capacitatea maximă R
Taxe notariale și locale de achiziție a terenurilor și mijloacelor fixe C
Costuri de mutare pentru a instala noi echipamente R
costuri de deschidere a unei noi instalații R
costuri de restaurare a amplasamentului, obligație pe care o suportă entitatea la dobândirea C
activului în cauză și sunt evaluate conform IAS 37
dobânda direct atribuită ca parte a costului pentru active corporale cu ciclu lung de fabricație C
evaluate la cost conform IAS 23
b.componentele costului pentru mijloace fixe construite în regie
proprie

Costul este echivalentul în numerar al prețului la data recunoașterii. Sau:

Costul de producție al unui activ în regie proprie = Costul unui activ
dobândit sau:
Costul activului construit în regie propie = Costul de construire a unui activ
similar destinat vânzării
Nu se include în costul de producție al activului:
Veniturile și cheltuielile interne rezultate din activități care nu sunt
necesare pentru aducerea activului în stare de funcționare (exemple
alternative)
Costul cantităților neobișnuite de deșeuri , manoperă sau alte resurse
suportate pt. construirea în regie proprie a unui imob.corp.
dobânzile aferente împrumuturilor pentru producția în regie proprie în
cursul perioadelor prelungite, în care nu se lucrează efectiv la realizarea
activului cu ciclul lung de fabricație ( IAS 23 Costurile îndatorării)

13.01.2020 59
Exemple –costul mijloacelor fixe in regie proprie

Costurile îndatorării atunci când activul în regie proprie este finalizat pentru
utilizarea sa prestabilită ( când construcția fizică este terminată) Unele lucrări
minore cum ar fi decorarea interioară a unei clădiri din ordinul utilizatorului
atunci se consideră că a fost încheiată cea mai mare parte a lucrărilor.
Exemplul 1: construirea unui activ cu ciclu lung de producție realizat prin
construirea separată a unor componente și fiecare componentă poate fi
folosită în timp ce se lucrează la construirea altora, dobânda nu se
capitalizează în momentul în care a fost finalizată cea mai mare parte a
activităților necesare pentru pregătirea componentei în cauză în vederea
utilizării sale prestabilite sau a vânzării. Un complex de afaceri cu mai multe
cladiri ce pot fi utilizate în mod individual.
Exemplu 2: construirea unui campus universitar realizat prin construirea
separată a unor clădiri și fiecare clădite poate fi folosită în timp ce se
construiește la alta. Dobânda nu se capitalizează când fiecare clădire este
finalizată pentru utilizare prestabilită.
13.01.2020 60
b.Ias 16 – Capitalizarea mijloacelor fixe construite în regie proprie și cu titlu
oneros

 IAS 23 Costurile îndatorării :(Cdob. + Cfin.leasing fin. + ∆1cv)

1 cheltuial este privită ca o ajustare a cheltuielilor cu dobânda

 Cheltuielile pentru activ sunt suportate

Capitalizarea începe când :  Costurile împrumuturilor sunt suportate
 Activităţile de pregătire pentru a construi
sunt în curs

 Exista perioade prelungite în care dezvolt.

Capitalizarea încetează când : activului este întreruptă
 Activităţile de finalizare a activului sunt
apropiate

Recunoașterea costurilor
î n Vci încetează când:
 Mijlocul fix construit este se află la locul și
în starea necesară funcționării și în maniera
dorită de conducere.
b.Ias 16 – Costurile îndatorării eligibile pentru capitalizare (IAS 23)

Valoarea costurilor îndatorării pe care o entitate le capitalizează în cursul

unei perioade nu trebuie să depășească valoarea costurilor
îndatorării suportate în cursul acelei perioade.

Surplusul valorii contabile a unui activ cu ciclu lung de producție peste valoarea
recuperabilă

 Vc > Vrec. Vc este sau anulată în conformitate

B cu prevederile din alte IAS
 b.Ias 16 – Componentele costului pentru mijloace fixe construite în regie
proprie

 Când se construiește un activ în regie proprie și este ulterior utilizat în entitate,

costurile asociate se capitalizează și se recunosc ca mijloace fixe.

 Alte costuri: reparațiile și întreținerea mijloacelor fixe nu sunt recunoscute in valoarea

activului, fiind costuri curente pentru a menține capacitatea de producție.

 Unele activități neprevăzute pot avea loc înainte sau după construcția unui mijloc fix.
Se pot obține venituri și cheltuieli care se recunosc în rezultat. Exemplu: venituri din
utilizarea unui teren de construcție ca parcare până la începerea construcției.
 c.Ias 16 – Costul unui element de imobilizari corporale în baza unui
contract de leasing financiar
Leasing financiar (EXEMPLE)

Locatarii la începutul perioadei de leasing, recunosc în poziția financiară activul și

datoria la o valoare egală cu valoarea justă a activului sau cu o valoare
actualizată a plăților minime de leasing, dacă aceasta din urmă este mai mică .

Vci = Min (Vj sau Vact.pl.min.leasing)

Pentru calculul valorii actualizate a plăților minime de leasing se consideră ca

factor de actualizare, rata implicită a dobânzii din contractul de leasing sau trebuie
utilizată rata dobânzii marginale a locatarului (Rdml).

(Rdml) este rata pe care, la începutul leasingului, locatarul ar trebui să o suporte

pentru a împrumuta pentru aceeași perioadă și cu o garanție similară, sursele
necesare pentru achiziționarea bunului.
 d.Ias 16 –Imobilizări corporale intrate prin subvenții guvernamentale
[IAS 20] EXEMPLE

Subvențiile privind activele reprezintă subvenții guvernamentale pentru

acordarea cărora entitatea beneficiară trebuie să cumpere, să
construiască sau să dobândească în alt mod active imobilizate.
Subvențiile guvernamentale privind activele, inclusiv subvențiile
nemonetare la valoarea justă, trebuie prezentate în situația poziției
financiare fie prin înregistrarea subvenției ca venit amânat, fie prin
deducerea subvenției pentru obținerea valorii contabile a activului.

Subvențiile nemonetare pot îmbrăca forma unui teren, amenajări de

ternuri, clădiri, construcții sau alte echipamente.

Subvențiile nemonetare sunt evaluate la valoarea justă

 d.Ias 16 –Imobilizări corporale intrate prin subvenții guvernamentale
[IAS 20] EXEMPLE

Cu alte cuvinte, IAS 20 oferă ca alternative două metode de a prezenta

subvențiile pentru achiziționa, construi sau proactive corporale:
1.Abordarea bazată pe venit Subventia este recunoscută ca venit amânat,
recunoscut în profit și pierdere, pe o bază sistematică de-a lungul perioadei
de viață utilă a activului corporal;[IAS 20]

2.Abordarea bazată pe capital Se deduce valoarea subvenției primite, din

calculul valoarii contabile a activului. Subvenția este recunoscută în profit
sau pierdere de-a lungul ciclului de viață al activului amortizabil, ca
reducere a cheltuielii cu amortizarea, pentru a evidența efortul propriu al
entității în creșterea beneficiilor economice prin dobândirea de noi active
corporale.
Rambursarea unei subvenții referitoare la activ se recunoaște prin creșterea
VC a activului sau prin reducerea soldului venitului amânat cu suma
rambursabilă.
13.01.2020 66
Studiu de caz: imobilizări intrate prin subvenții

Alfa SA primește o subvenție printr-un program de fonduri nerambursabile de

la UE în valoare de 200.000 lei pentru finanțarea unui echipament complex de
fabricare și procesare a laptelui pentru a obține o gamă variată de produse
derivate.

Condițiile de primire a subvenției sunt: punerea utilajului în funcțiune în termen

de 3 luni de la primirea subvenției; utilajul să funcționeze la capacitatea de
producție solicitată prin cartea tehnică și să ofere cel puțin 5 locuri de muncă.
Costurile de dezasamblare ale activului = 6.500 lei

Utilajul este achiziționat de la furnizorul Beta SA. Contractul încheiat cu

compania Beta prevede, transportul, montajul utilajului, instruirea personalului,
instalarea și asamblarea. Costurile inițiale sunt:

13.01.2020 67
d.Ias 16 – Imobilizări corporale intrate prin subvenții guvernamentale [IAS 20]
Exemplu

Elemente ale costului Valoare lei

1 Prețul unitar al utilajului 255.000

2 Costul de livrare al utilajului 12.000
3 Instalarea și asamblarea 4.000
4
Onorarii profesionale 3.000
5
Autorizații și taxe locale 7.000
6
Racordarea la energie, apă, gaz 13.500
7
Costul de dezasamblare și restaurare 6.500
(echip=Prov.)
Total costuri 300.000

 Care este tratamentul contabil al subvenției pentru echipament în

condițiile în care consumul beneficiilor economice se estimează pe o
perioadă de 10 ani?
 1. Abordarea pe bază de venit

Recunoașterea subvenției de primit, în rezultat pe o bază sistematică de-a lungul

perioadei de viață utile
VCechip. în poziția financiară este = 300.000 lei
Valoarea reziduală = 10.000 lei
Valoarea amortizabilă = 290.000 lei

Vsubv. pentru echipament = 200.000 lei

Dvu =10 ani, rl =10%
Amortizarea anuală = 29.000 lei
Ponderea subvenției în costul activului = 68,96 %
Cota parte anuală a subvenției pe dvu recunoscută în venituri = 20.000 lei
Cheluiala anuală cu amortizarea = 29.000 lei
Efortul propriu al entității cu privire la ch. Cu amortizarea este de 9.000 lei
 2. Abordarea pe bază de venit

Se deduce din valoarea contabilă a activului valoarea subvenției

Valoarea contabilă a activului = 300.000 lei
Valoarea subvenției pentru activ = 200.000 lei
Valoarea contabilă a activului la Vjustă = 100.000 lei
Valoarea reziduală = 10.000 lei
Valoarea amortizabilă = 90.000 lei
Anuitatea amortizării rl = 10% 9000 lei (90.000 X
10%)
Cheltuiala anuală cu amortizarea = 9.000 lei

Activul este recunoscut în poziția financiară la valoarea de 200.000 lei

iar subvenția este recunoscută în profit și pierdere de-a lungul dvu a
activului amortizabil ca reducere a cheltuielii cu amortizarea, astfel
este evidențiat efortul propriu al entității în consumul beneficiilor
economice.
e. IAS 16 Imobilizări corporale intrate prin schimb cu alte active

 Costul unui activ corporal cu un alt activ corporal este evaluat la valoarea justă dacă:

 -(a) tranzacția de schimb nu are caracter comercial [IAS 16,24] sau

 -(b) valoarea justă a activului primit, respectiv cedat nu se pot evalua în mod fiabil.

 Cum stabilim dacă o tranzacție are conținut comercial sau nu ?

 Fluxul de trezorerie al activului primit ≠ Fluxul de trezorerie al activului cedat

 Distingem următoarele schimburi de elemente de imobilizări corporale:

 e. IAS 16 Imobilizări corporale intrate prin schimb cu alte active,
exemple

1. Intrări de imobilizări corporale prin schimbul unui activ de natură similară ca utilitate și valoare
justă.

Vca primit = Vca cedat = Vjustă

2. Intrări de active prin schimb cu alte active ca utilitate în care Vjustă nu poate fi determinată

Vca primit = Vca cedat nu rezultă câștig sau pierdere

Motivația ? O astfel de recunoaștere este justificată prin aceea, că entitățile pot supraevalua
activele prin atribuirea de valori crescute din cauza inflației sau acel activ nu este prezent pe o piață
activă.
 3. Ias 16 – Costuri ulterioare

 Costurile ulterioare intrării inițiale

- Rezultat – exemplu : costuri de întreținere și reparații uzuale

- Capitalizare, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere;

- exemplu: costul părții înlocuite nerecurentă dacă îndeplinește criteriile

de recunoaștere

- exemplu: O noua linie de productie pentru sucuri naturale pentru a mari

capacitatea de productie in unitati fizice se capitalizeaza

- exemplu :Operațiunile curente pentru asigurarea unei aeronave chiar

dacă se constată sau nu deefecțiuni trebuie realizate. Altfel activul nu ar
produce beneficii, deci astfel de inspecții trebuie incluse în costul
activului.
Ias 16 – Costuri ulterioare

Cheltuielile ulterioare se capitalizeaza in urmatoarele situatii:

 modificarea unui activ pentru a extinde durata de viata utilă

 modernizarea unor componente;
 retehnologizarea unei linii de fabricatie care reduce substantial
costurile de exploatare

 Raționamentul profesional în abordarea cheltuielilor ulterioare trebuie

reconsiderat.
 Ias 16 – Costuri ulterioare

Evaluarea ch. ult. conducere

Beneficii economice NU
Rezultat - c
Da

Măsurabil în mod credibil NU

Capitalizare
4. Ias 16 – REEVALUARE – 2 MODELE
EVALUARE DUPĂ RECUNOAȘTERE- BILANȚ

1. Modelul bazat pe cost

VCimob.corp = CI – Amc – Pierderi cumulate din deprecire

2. Modelul reevaluaării
Vreevaluata la bilanț = V justă – Amc – Pierderi din deprecieri

Vjustă = Vpiață

Când imobilizările corporale sunt reevaluate, amortizarea cumulată se poate trata prin una din
două metode:
a. Se recalculează proporţional cu schimbarea în valoarea contabilă brută a activului ( exemplu)
b. Se elimină din valoarea contabilă brută a activului, aducând valoarea netă recalculată la nivelul
valorii reevaluate a activului (exemplu)
 5. Ias 16 – Politica de amortizare
Metode de amortizare

 Metoda de amortizare trebuie să reflecte ritmul preconizat de consumare a

beneficiilor economice viitoare ale activului

 Dacă se constată o modificare semnificativă în ritmul beneficiilor economice, metoda

trebuie schimbată pentru a reflecta ritmul modificat, estimare contabilă conform IAS 8

 3 metode de amortizare
• Liniară
• Degresivă
• metoda unității de producție și are ca rezultat o cheltuială pe baza utilizării sau
producției preconizate ( exemplu).
• Metoda accelerată acceptată doar de OMFP 1802/2014
 6. Ias 16 – Deprecierea imobilizărilor corporale

 IAS 36 descrie tratamentul contabil pentru deprecierea activelor

NE VOM OCUPA DOAR DE DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Standardul se aplică pentru contabilizarea deprecierii tuturor activelor, cu

 excepția stocurilor (IAS 2);

 active ce rezultă din contracte de construcţii (IAS 11);
 creanţe privind impozitul amânat (IAS 12);
 active rezultate din beneficii ale angajaţilor (IAS 19);
 active financiare incluse în aria de aplicabilitate a IAS 32
 Ias 16 – Definiții [IAS
16,6]

IAS 36 DEPRECIEREA ACTIVELOR

Pierdere din depreciere (Pdepr.) Vc > Vrecup/UGN. ;

[IAS 36]
Vrecup = Max. [(V justă - Ccedare) și Vutilizare.]
V utilizare. = Vprezentă a flux. viitoare de trez. ≈ așteptate din
Determinată de conducere utilizarea continuă a activului + vânzarea lui la sfârșitul dvu
sold Estimarea fluxurilor de trezorerie viitoare:
-bazate pe valoarea-timp a banilor în funcție de rata actuală a
cel mai mic dintre dobânzii la plasamentele fără risc de piață
-bazate pe prognoze și previziuni de max.5 ani
-extrapolate pentru perioade unde nu Э prognoze
VC Vrecup.
UGN a unui activ reprezintă cel mai mic grup de active care include
Maxim activul avut în vedere și care generează intrări de numerar
independente, în mare măsură, de intrările de numerar de la alte
( Vjustă - C cedare ) Vutilizare active sau grupuri de active.
 O entitate la fiecare bilanț stabilește dacă există un indiciu de depreciere,
potrivit căruia un activ ar trebui depreciat.

 Principiul de bază: valoarea contabilă nu trebuie să depășească ”valoarea

recuperabilă” vrec.

 VCN > V recuperabilă depreciere de valoare

 Sold Min ( Valoarea contabilă și Valoarea recup)

6813 = 291 xxx

 Nu intotdeauna se poate estima vrec. a unui activ.

13.01.2020 80
Conducerea determina ugn ( unitatea generatoare de numerar)

Cum procedeaza entitatea ?

Ce factori ia in considerație pentru a determina ugn ?

Val. rec. = Max (Vjustă – costuri de cedare) și V de utilizare

Vjustă minus costurile de cedare reprezintă vânzarea unui activ sau a unei
unităţi generatoare de numerar, în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii
obiective între părţi interesate şi aflate în cunoştinţă de cauză, minus costurile
asociate

Valoarea de utilizare a unui activ este valoarea prezentă a fluxurilor viitoare de

numerar estimate, ce se aşteaptă a fi generate din utilizarea continuă a unui
activ şi din vânzarea lui la sfârşitul perioadei sale de viaţă utilă.

13.01.2020
Ias 16 – Derecunoașterea imobilizărilor corporale

Vc a unui mijloc fix se derecunoște:

- la cedare; sau când nu se mai așteaptă beneficii economice din utilizarea sau cedarea sa

- Câștigul sau pierderea care rezultă din derecunoaștere unui element de imob.corporale
se include în profit și pierdere când activul este derecunoscut.

- Câștigul nu trebuie clasificat drep venit

- Câștiguri sau pierderi nete = Incasări nete din casare – Valoarea netă contabilă
- Incasările din active care au fost destinate închirierii pentru alții , apoi transferate în
stocuri la VC și deținute pentru vânzare sunt recunoscute ca venituri conform IAS 18
Venituri
Ias 16 – cedarea imobilizărilor corporale

Prin vânzare;
Printr-un contract de leasing, sau
Prin donație

 La data cedării se aplică criteriile IAS 18 pentru recunoașterea

veniturilor din vânzarea bunurilor, iar IAS 17 se aplică cedării prin
vânzare și leaseback.
 7. Prezentare și clasificare

Pentru fiecare clasă de imopbilizări corporale :

1. Baza de evaluare folosită pentru determinarea valorii contabile brute,
2. Metodele de amortizare
3.Dvu sau ratele de amortizare utilizate
4. Valoarea contabilă brută, amortizarea cumulată și pierderi din depreciere la 01.01 și
31.12.
5. Mișcarea imobilizarilor corporale de la 01.01 la 31.12.

Restrictii asupra titlului de proprietate : garanții, gajate

Cheltuielile recunoscute în cursul construcției unui element de imobilizări corporale
Obligații le contractuale pentru achiziția de imobilizări corporale

IAS 8 Natura și efectul unei modificări a estimărilor contabile privind modificări legate de
-valoarea reziduală costuri estimate din dezasamblare, înlăturare și restaurare, dvu,
metodele de amortizare
Imobilizări exprimate în reevaluări: data reevaluare și cine a realizat-o
-ipoteze la aplicarea valorii juste
-surplus din reevaluare
13.01.2020 84
 Prezentare și clasificare

După ce ați studiat IAS 16 RASPUNDETI LA URMATOARELE ÎNTREBĂRI:

Ce costuri inițiale sunt interzise la evaluarea unui mijloc fix prin achiziție?

Dați exemple și motivați prin raționament profesional

Cunoscând prevederile IAS 16, dați exemple de alte costuri care nu intră costul de
intrare pentru mijloace fixe produse în regie proprie.
Motivați-le prin raționament profesional.
Ce părere aveți despre Costurile /veniturile neprevăzute pentru unele activități legate
de construcția sau dezvoltarea unui imobil în curs, dar care nu sunt necesare pentru
aducerea activului în stare de funcționare și în maniera dorită de conducere în sumă
de 2400 lei ,venituri 3000 lei.
Motivați răspunsul

13.01.2020 85
 Contabilitatea imobilizărilor financiare (grupa 26 )

 Sunt active pe termen mediu si lung sub formă de titluri de

Valoare, acțiuni și obligațiuni, alte titluri.
Evaluarea initiala se efectueaza la costul de achizitie sau valoarea
determinata prin contractul de dobandire a acestora .
 Imobilizarile financiare se prezinta in bilant la valoarea de intrare
mai putin ajustarile cumulate pentru pierdere de valoare

Contravaloarea actiunilor si a altor imobilizari financiare primite cu

titlu gratuit se inregistreaza:

13.01.2020 86
 % = 1068 xxx
261 xx
263 xx
265 xx

Creantele imobilizate (ct.267) se reflecta numai partea de creante

cu scadenta mai mare de 12 luni.
Achizițiile de acșiuni și obligațiuni:

% = 269 xxxx
261 xxx
263 xxx
265 xxx
13.01.2020 87
  efectuarea varsamintelor pentru titlurile de participare achizitionate:
 primirea de titluri ca urmare a participarii la capitalul social al unei
societati cu aport in natura:

269 = 512 xxx

% = % xxxxxx
261 211 xxxx
263 212 xxxx
265 213 xxxx
268 211 xxxx

13.01.2020 88
  Titluri primite ca urmare a incorporarii de rezerve in capitalul social la
societatea la care se dețin participațiile:
261 = 1068 xxxx
 Diferența dintre titlurile primite si valoarea neacordata a activului cu
care entitatea a participat la capitalul social:

261 = 1068 xxxx

 Deprecierea imobilizărilor financiare:

686 = 269 XXX

 Anularea si reducerea deprecierilor pentru pierderea de valoare a
imobilizarilor financiare:

269 = 786 xxxx

13.01.2020 89
  cedarea imobilizărilor financiare
461 = 763 xxxx

 Scoaterea din evidenta a titlurilor de participare vandute

664 = % xxxxx
261 xxxx
262 xxx
263 xxx
 Diminuarea rezervei aferente titlurilor vandute:

1064 = 764 xxxx

 Alte creante imobilizate

 Acordarea de imprumuturi pe termen lung si depunerea de
garantii la terti:
267 = 512 xxx

13.01.2020
90
  Constituirea unor garantii de buna executie prin retinerea sumelor
respective pe facturi:

267 = 411 xxxxx

 Incasarea sau restituirea ratelor, garantiilor si a dobanzilor aferente

512 = 267 xxxx

 Dacă imobilizările financiare sunt cotate pe piața de capital, ele

se evaluează la cost istoric mai puțin deprecieri de valoare.
 Valoarea de piață la închiderea perioadei se comunică in note.
 Actiunile si obligațiunile exprimate in valuta la data bilantului se
exprimă la valoarea actualizata la data de 31.12. N, comunicat
de BNR
13.01.2020 91
Curs nr. 4. CONTABILITATEA STOCURILOR

Prof.univ.dr. Ana MORARIU

IAS 2/ OMFP 1802/2014

FABBV, AN II, SERIA A

2019-2020
IAS 2 - Aria de aplicabilitate

Se aplică tuturor stocurilor cu excepția:

• producției în curs de execuție obținută în cadrul contractelor de

construcție și prestări de servicii ;

• Instrumente financiare și

• Activele biologice legate de activitatea agricolă și produsele

agricole și forestiere.

Nu se aplică la evaluarea stocurilor deținute de:

 producătorii de produse agricole, forestiere, și minerale, dacă
sunt evaluate la valoarea realizabilă netă;
 Brokerii de mărfuri care își evaluează stocurile la valoarea
justă minus costurile de vânzare
 Definiții

Stocurile sunt active:

• deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a

activităţii; sau

• în curs de producţie în vederea vânzării; sau

• sub forma de materii prime, materiale şi alte consumabile ce

urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de
servicii.
Definiții IAS 2 // OMFP 1802/2014

IAS 2  Bunuri cumpărate și deținute în vederea

revânzării, inclusiv :
 mărfuri cumpărate en-detail și deținute în
vederea revânzării sau
 terenurile și alte proprietăți imobiliare deținute
în vederea revânzării;
 produsele finite, producția în curs de execuție,
materiale consumabile destinate utilizării în
procesul de producție.[IAS 2, 8 ]
 costul serviciilor, pentru care nu a recunoscut
venitul aferent pentru furnizorii de servicii
 Definiții IAS 2 // OMFP 1802/2014

• Stocuri în curs de aprovizionare

• Producție și servicii în curs de ex.
• Produse,
OMFP
• Stocuri aflate la terți,
1802/2014
• Animale,
• Mărfuri,
• Ambalaje,
• Materii prime și materiale,
• Bunuri aflate în custodie,
• Activele cu ciclu lung de fabric.
 Diferențe IAS 2/OMFP 1802

IAS 2 exclude
contractele de
construcții din aria sa
de aplicabilitate, ele
sunt definite de IAS
11

Contractele de
construcții OMFP 1802/2014
recunoaște
ansablurile sau
complexul de locuințe
ca fiind stocuri
 Diferențe – active pentru vânzare

 Activele cu ciclu lung de fabricație destinate

vânzării nu fac parte din activele curente-IFRS 5

 OMFP 1802/2014, precizeazǎ cǎ atunci când se

decide ca o imobilzare corporalǎ sǎ fie
îmbunǎtǎţitǎ iar apoi vândutǎ, aceasta va fi
transferatǎ în categoria stocurilor
 Evaluarea stocurilor la bilanț

• Cea mai mică valoare dintre cost și

valoarea realizabilă netă (Vrn)

• (Vrn) este prețul de vânzare estimat pe

parcursul desfășurării normale a activității
minus costurile estimate pentru finalizare
și costurile necesare efectuării vănzării.
 Valoarea realizabilă netă (Vrn)

Întrebarea nr.1
Produs: Pantofi pentru copii
A B C D

Cost 50 60 75 80

Preț de vânzare 60 65 85 95

Costuri pentru 4 2 7 8
finalizarea produsului
Cheltuieli de marketing 2 0 1 3

Cantitatea 500 400 300 180

Răspuns I1.
Produs: Pantofi pentru copii
A B C D
Cost 50 60 75 80
(Vrn) 54 63 77 84
Valoare 54 63 77 84
Cantitate 50 40 30 18
Valoarea totală 2500 2520 2310 1512
 Costul de achiziție

Costul de achiziție:

• prețul de cumpărare
• taxe vamale de import
• alte taxe
• Costuri de transport, manipulare și alte costuri care pot fi
atribuite direct achiziției de produse finite, materiale și
servicii
• Minus reduceri comerciale, rabaturi și alte elemente
similare
Costuri de conversie/ transformare/prelucrare

Costuri de conversie

• costuri direct legate de producție, cum ar fi manopera

directă;

• Alocarea sistematică a regiei fixe și variabile de producție,

generată de transformarea materialelor în produse finite
 Costuri de conversie/ transformare/prelucrare..

Alocarea costurilor de prelucrare fixe

 Alocarea regiei fixe la costurile de conversie este

efectuată pe baza capacităţii normale de producţie. În
consecinţă, costurile fixe alocate pe unitatea de produs
nu se majorează ca urmare a neutilizării
echipamentelor și ca urmare a unei producții mai
scăzute - sub-utilizării capacităţii de producţie.

 Totuşi, în cazul unei utilizări superioare capacităţii

normale de producţie, costurile fixe alocate pe unitatea
de produs vor scădea, pentru a nu supraevalua
stocurilor.
 Cheltuieli fixe nealocate

Cheltuielile fixe de producție, care nu au fost alocate se recunosc în

contul de profit și pierdere, în aceeași perioadă în care sunt
suportate.
 Costuri nealocate (excluse)

• Urmǎtoarele elemente nu trebuie incluse în

costul stocurilor:

• valori neașteptate ale deșeurilor, manoperei și

regiilor generale, costurile de depozitare,
decât dacǎ, acestea se referǎ la procesul de
fabricaţie înaintea începerii unei noi faze de
producţie, regiile de administraţie precum și
costurile de desfacere.
 Determinarea costului

• Identificare specifică (se aplică de regulă pt. nu

sunt fungibile, se pot identifica)
• Tratamentul contabil de bază:
• primul intrat, primul ieşit (FIFO)
• cost mediu ponderat
• LIFO este interzisă

• Consecvenţa cerută pentru fiecare tip de stoc

 Stocuri - recunoaștere

Cheltuielile cu stocurle se recunosc în aceeași perioadă când este și

venit;

Cheltuiala cu deprecierea de valoare se recunoaște pe cheltuieli,

până cel mult, este egală cu valoarea realizabilă netă.
 Recunoaşterea cheltuielillor pe rezultatul global:

 Recunoaşterea cheltuielii are loc când stocurile sunt

vândute.

6 = 3 Când 41 = 70

 valoarea contabilă a stocurilor trebuie recunoscută

drept cheltuială în perioada în care a fost recunoscut
și venitul corespunzător.

41 = 70 si 60 =3
 Recunoaşterea cheltuielillor pe rezultatul global:

 Valoarea oricărei diminuări a stocurilor până la valoarea realizabilă

netă ;

6814 = 391
 Toate pierderile de stocuri trebuie recunoscute drept cheltuială în
perioada în care are loc diminuarea sau pierderea.

65 = 3
 Valoarea oricărei stornări a diminuării valorii stocurilor ca urmare a
unei creşteri a valorii realizabile nete trebuie recunoscută ca o
reducere a cheltuielii cu stocurile în perioada în care stornarea a
avut loc.

30 =75
 Prezentarea informațiilor –IAS 2

•valoarea contabilă totală a stocurilor și pe categorii;

•valoarea contabilă a stocurilor înregistrate la valoarea justă minus
costurile de vânzare;

•valoarea stocurilor recunoscute drept cgeltuieli pe parcursul perioadei;

•suma cu care s-a redus valoarea contabilă: recunoscută drept cheltuilă

pe parcursul perioadei;

•Politici contabile adoptate la evaluarea stocurilor,

•Circumstanțe sau evenimente care au condus la reducerea valorii

contabile a stocurilor în comformitate cu IAS 2.
 Prezentarea informațiilor

• suma cu care s-a redus valoarea contabilă:

recunoscută drept cheltuilă pe parcursul
perioadei;
• Politici contabile adoptate la evaluarea stocurilor,
• Circumstanțe sau evenimente care au condus la
reducerea valorii contabile a stocurilor în
conformitate cu IAS 2.
• Politici contabile
• Bilanţ
Curs nr.5 Contabilitatea creanțelor (debitorii)

Creanțele comerciale se delimitează sub forma de clienți și valori asimilate

Creanțele sunt valori avansate terților sub formă de bunuri și servicii facturate dar
neâncasate și de la care entitatea urmează să primească contravaloarea acestor
bunuri sau servicii conform prevederilor contractuale și facturii emise.

O structură distinctă din această categorie sunt ”clienții incerți și litigiosi ”

Tipurile de tranzacții cu privire la clienți sunt:

1. Vânzarea cu decontare imediată a prodiselor finite, semifabricate, servicii, mărfuri
%
411= 70 Clienți
4427 tva colectată
2.Acceptarea la plată a efectelor comerciale de încasat:
413 = 411

3. Incasarea efectelor comerciale

5113 = 413
4. Incasarea efectelor comerciale remise: 512=5113 xxx și comision bancar
627=5121

113
 Creanțe comerciale

5. Avansuri primite de la clienți: 512 = 419 xxx

6. Incasarea clientului cu reținerea avansului: 419 = 411 xxx
7. Clienți incerți și litigioși: 4118 = 4111 xxx
8. Scoaterea din patrimoniu a clienților insolvabili: 654 = 4118 xxx
9. Vânzari cu plata în valută: 411 = 707 1.000 euro *4,55
10. Incasarea facturii 1 euro = 4,80: 5124 = % 4.800
411 4.550
765 250
1 euro= 4,30
dacă 1 euro scade față de momentul livrării, diferența se suportă pe ch.fin.
% = 411 4.550
5124 4.300
665 250
Contabilitatea trezoreriei

Cuprinde valorile mobiliare de plasament (grupa 50), efecte de încasat , numerar în

casă, numerar în bancă, lei și alte valute, echivalent de numerar, tichete de masă,
tichete cadou, aalte valori,etc

Principalele tranzacții:se incasează 110.000.000 lei prin contul bancar de la clienti

50.000.000 lei, de la asociați, 20.000.000 lei, de la debitori diverși 30.000.000 lei si
venituri din dividente 10.000.000 lei. Se platește 90.000.000 lei astfel: pentru
furnizori 30.000.000 lei, impozit pe profit 20.000.000 lei, impozit pe salariu
20.000.000 lei, comision bancar 10.000 lei

5121= % 110.000.000 % = 5121 90.000.000

4111 50.000.000 401 30.000.000
456 20.000.000 441 40.000.000
461 30.000.000 444 20.000.000
761 10.000.000 627 = 5121 10.000

115