Emisferele Cerebrale

EMISFERELE CEREBRALE
REPREZINTA PARTEA CEA MAI
VOLUMINOASA A S.N.C.
 CORPUL CELE DOUĂ
CALOS EMISFERE
CEREBRALE SUNT
SEPARATE PRIN
TRIGON FISURA
CEREBRAL INTEREMISFERICĂ
ŞI UNITE ÎN PARTEA
BAZALĂ PRIN
FORMAŢIUNI DE
COMISURILE SUBSTANŢĂ ALBĂ
ALBE
ANTERIOARA
SI
POSTERIOARA

SANŢUL
CENTRAL
ROLANDO

SANŢUL
LATERAL
SYLVIUS

CONFIGURATIE EXTERNĂ
 Emisferele cerebrale –vedere laterală
Lobii emisferelor cerebrale : frontal-albastru parietal-alb temporal-verde
occipital-maro

FEŢELE
EMISFERELOR SUNT
STRĂBATUTE DE
ŞANTURI ADÂNCI-
CARE DELIMITEAZĂ
LOBI
ŞI ŞANŢURI MAI
PUŢIN ADÂNCI, CARE
DELIMITEAZĂ
CIRCUMVOLUŢIUNI
(girusuri)
 CONFIGURAŢIA
INTERNA

CORTEXUL ESTE SEGMENTUL SUPERIOR CU ROL IN: ÎNVATARE , MEMORIE , CONTROL

COORDONARE , INTEGRARE SENZATII,
VOINTA , STĂRI EMOŢIONALE ŞI
COMPORTAMENTALE.
 SCOARTA CEREBRALA
NEOCORTEX (IZOCORTEX) ARHICORTEX SI PALEOCORTE (ALOCORTEX)

GALBEN -CORTEX CINGULAT

Functional cuprinde : 1. neocortexul receptor
VERDE -HIPOCAMPUL
2. neocortexul motor
3. neocortex de asociatie ROSU(inf) -NUCLEUL AMIGDALIAN
 Structura scoarţei cerebrale(izocortexului)
 Compus din şase straturi:
1. Sratul molecular
2. Stratul granular extern
3. Stratul piramidal extern
4. Stratul granular intern
5. Stratul piramidal intern
6. Stratul fuziform sau piriform
 Cinci tipuri de neuroni:
1. Celule orizontale a lui Cajal
2. Celule granulare (stelate)
3. Celule piramidale ( Beţ şi
Meynert)
4. Celule fuziforme
5. Celulele Martinotti
Cortexul cerebral
CORTEXUL CEREBRAL
CELULE BEŢ
 LOBII CEREBRALI SI ARIILE CORTICALE
•Aria motorie-bleo
hasurat
• Aria somatosenzitivă –
galben hasurat
•Aria vizuală –albastru
hasurat
•Aria Broca-negru
• Aria Wernicke-in lobul
temporal hasurat
orizontal
• Aria auditivă in lobul
temporal galben punctat

CORTEXUL
CUPRINDE :

•Neocortex motor -din •Neocortex receptor senzitiv •Neocortex de asociaţie:

girusul precentral care (homunculus)
formeaza un Homunculus somato-senzitiv vizual , auditiv,
si senzoriale:vizuala,olfactiva,
motor foarte asemanator cu motor.
Homunculus senzitiv. gustativa, auditiva,vestibulara
Ariile corticale (după Brodman)
 Arii corticale (clasificare morfo – funcţională)
 Arii receptoare senzitivo – senzoriale
1. Aria somestezică I
2. Aria somestezică II (versantul superior al sciziunii
laterale)
3. Ariile sensibilităţii vizuale – primară şi secundară
4. Ariile sensibilităţii auditive - primară şi secundară
5. Ariile vestibulare
6. Ariile sensibilităţii gustative
7. Ariile sensibilităţii olfactive
 Arii corticale (clasificare morfo – funcţională)
 Arii corticale motorii
1. Aria motoră primară (aria 4)
2. Aria motorie suplimentară
3. Aria premotorie (aria6)
4. Câmpul frontal al mişcărilor ochilor
• Arii de asociaţie
1. Ariile de asociaţie ale lobului prefrontal
2. Ariile de asociaţie ale cortexului medio-orbito-frontal
3. Ariile de asociaţie ale lobului temporal
4. Ariile de asociaţie parieto-temporo-occipitale
 Arii vegetative
 FUNCTII:
1-proiecţie si integrare
olfactivă

2-regleaza activitatea
vegetativă si endocrină

3-mentine homeostazia
mediului intern

4- emotii

5-instinctele :
alimentare
sexuale

6.-recompensă si
pedeapsă

7. motivatiile

SISTEMUL LIMBIC
Arhicortex si Paleocortex
 CORTEXUL MOTOR-
localizat în lobul
frontal în faţa şanţului
central Rolando

INIŢIAZĂ SEMNALE MOTORII PENTRU MIŞCĂRILE VOLUNTARE

Arie Aria Broca-centrul motor al vorbirii,pronunţie si articulaţia cuvintelor
Se afla in lobul frontal stang. Nu are corespondent in emisfera
motorie dreaptă
 Localizarea ariilor
senzoriale si motorie
primare la nivelul
cortexului cerebral

SUNT ARII CARE PRIMESC SI PROCESEAZĂ SEMNALE SENZORIALE SI INIŢIAZĂ MIŞCĂRILE

VOLUNTARE
ARIILE SENZITIVE : HOMUNCULUS SENZITIV

Explică
disproporţiile!

Reprezentarea grafică in aria somestezica I (LOBUL PARIETAL)

unde se proiectează sensibilitatea cutanată si proprioceptivă a
regiunilor corpului, in functie de densitatea receptorilor
Aria vizuală (arie
senzorială) – cu rol în

formarea

imaginilor

(cortexul vizual)
 1.Localizarea
ariilor de
asociaţie

si

2.Ariilor motorii
secundare si de
asociatie

1.Primesc si interpreteaza informatiile de la ariile senzoriale primare apoi utilizeaza informatiile din memorie pentru
a le interpreta.
2.Coordoneaza miscarile de mare fineţe si miscarile voluntare ale ochilor, mainilor si capului
ARIE DE ASOCIAŢIE TERŢIARĂ aria Wernicke-inţelegerea limbajului

PRIMEŞTE ŞI
INTEGREAZĂ INFORMAŢII
DE LA ALTE ARII DE
ASOCIAŢIE

ESTE O ARIE
INTERPRETATIVA
 Aria Corticală
Cortex motor asociativ
Cortex prefrontal
Cortex Motor Primar
Cortex somatosenzitiv primar
Arii senzitive de asociatie
Aria vizuala de asociatie
Cortex vizual
Aria Wernicke
Aria auditiva de asociatie
Cortexul auditiv
Centrul vorbirii ,Aria Broca
Functii
Coordoneaza miscarile complexe
Rezolvarea Problemelor, Emotii, Gandire complexa
Initiatierea miscarilor voluntare
Receptioneaza informatiile tactile din corp
Proceseaza informatii multisenzoriale
Prelucrare complexa a informatiilor visuale
Detectarea stimulilor vizuali simpli
Intelegerea limbajului
Prelucrare complexa a informatiilor auditive
Detectarea calitatii sunetelor (intensitate, tonalitate)
Pronuntia si articularea cuvintelor
 Mecanisme chimice la nivelele pre- şi
postsinaptice ce stau la baza memoriei de
scurtă durată
 1. Stimularea concomitentă a neuronului facilitator
şi a celui senzoriale determină eliberarea
serotoninei în fanta sinaptică a sinapsei dintre
aceşti neuroni.
 2. Serotonina se fixează pe receptorii specifici
postsinaptici şi ei activează adenilat – ciclaza din
membrană, care determină sinteza de AMPc
(mesager secund) din ATP.
 3.AMPc activează o protein – kinază ce determină
fosforilarea unei proteine din structura canalelor de
potasiu din membrana terminaţiei senzoriale şi
blocarea lor pe un interval de la minute la
săptămâni.
 4.Scăderea conductanţei pentru potasiu determină
apariţia unui ptenţial de acţiune prelungit în
terminaţia presinaptică senzorială,
 5.Potenţialul de acţiune determină activarea
îndelungată a canalelor de calciu şi influxul masiv
de ioni de calciu în terminaţia senzorială. Ca
urmare se amplifică eliberarea de mediator,
facilitând astfel transmiterea sinaptică pe o
perioadă îndelungată.