PREDAREA LA GRUPELE

COMBINATE
ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE

AUTOR
OANCEA (FEŞNIC) GABRIELA

COORDONATOR
CONF.UNIV.DR.
CARMEN BERCE POPA
 CUPRINS

INTRODUCERE Pagina
1. IMPORTANŢA ŞI ACTUALITATEA TEMEI STUDIATE.........................3
2. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI...................................................................5
PARTEA I
1. PRECIZĂRI TERMINOLOGICE..................................................................6
2. PROFILUL PSIHOLOGIC AL PREŞCOLARULUI....................................7
3. NOUL CURRICULUM PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
FUNDAMENTARE TEORETICĂ...............................................................13
4. SPECIFICUL PREDĂRII LA GRUPE COMBINATE..............................29
PARTEA A II-A
STUDIU INVESTIGATIV
1. STUDIU INVESTIGATIV PRIVIND PERCEPŢIA CADRELOR
DIDACTICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR CU PRIVIRE LA
PREDAREA ÎN CONDIŢII SIMULTANE.................................................34
2. METODOLOGIA CERCETĂRII.................................................................34
3.ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR................................37
CONCLUZII........................................................................................................45
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................46
ANEXE................................................................................................................48
 FUNDAMENTARE TEORETICĂ

Curriculumul pentru educaţia timpurie,elaborat în anul

2008, se distinge prin următoarele aspecte:

1.Categoriile de activităţi îşi pierd din importanţă, fiind înlocuite de activităţi

integrate pe arii curriculare;

2. Obiectivele-cadru şi cele de referinţă nu mai sunt subsumate ariilor

curriculare, ci domeniilor de dezvoltare a copilului (fizic, emoţional, social,
intelectual, cognitiv);

3. Apar trei tipuri distincte de activităţi cu copiii: rutine, tranziţii şi activităţi

de învăţare;

4. Individualizarea învăţării: în proiectarea activităţilor, educatorii trebuie

să ţină cont de diferenţele ce apar între copii în ceea ce priveşte ritmul de
dezvoltare sau stilul de învăţare.
 SPECIFICUL PREDĂRII LA GRUPA COMBINATĂ

În vederea proiectării activităţilor la o grupă combinată se

ia în calcul, în primul rând, nivelul de dezvoltare psihomotrică a
copiilor din care este constituită grupa. După evaluarea iniţială,
fiecare educatoare, în funcţie de vârsta copiilor care predomină
la grupă, îşi face planificarea.

Activităţile pot avea mijloace de realizare comune şi

obiective diferenţiate (Ex: Mare, mijlocie, mică-DŞ-Cunoaşterea
mediului, DEC-Educaţie muzicală, DLC, DOS, DPM) sau pot fi
activităţi diferite realizate prin mijloace diferite (Ex: Mare-DŞ-
Matematică, Mijlocie-activitate independentă, Mică-DEC-
activitate plastică).

În prezent, Planul de învăţământ actual ne propune maxim

5 activităţi integrate pe săptămână indiferent de vârsta copiilor.
OBIECTIVELE STUDIULUI INVESTIGATIV
O1: Identificarea opiniei personale a cadrelor didactice cu
privire la principalele aspecte ale educaţiei timpurii;

O2: Cunoaşterea surselor teoretice şi de specialitate cel mai

frecvent folosite de cadrele didactice în proiectarea
activităţilor desfăşurate cu copiii de la grupa combinată;

O3: Identificarea principalelor probleme cu care se

confruntă cadrele didactice în desfăşurarea activităţilor la
grupa combinată;

O4: Găsirea unor soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii

procesului de învăţare la grupa combinată.
 METODOLOGIA CERCETĂRII
LOTUL DE PARTICIPANŢI:
În ceea ce priveşte populaţia investigată, chestionarul a fost aplicat unui
număr de 30 de educatoare.
Grafic 2.1. Procentaj participanţi (nivelul grupei la care predă)

Din totalul celor care au răspuns la întrebările chestionarului, 40% au

fost educatoare care predau la nivel I-II (mică,mijlocie+mare,pregătitoare), 20%
la nivel I-II (mijlocie+mare, pregătitoare), 23% la nivel I (mică-mijlocie), 17%
nivel II (mijlocie-mare).
 Grafic 2.2. Mediul în care îşi desfăşoară activitatea

Privitor la mediul în care îşi desfăşoară activitatea, 40% sunt în mediul urban
şi 60% în mediul rural .
 Grafic 2.3. Vechime predare la o grupă
combinată

În ceea ce priveşte anii predaţi la o grupă combinată, rezultatele au fost

următoarele: 20% o vechime de 3 ani, 10%, 6 ani, 50%, 10 ani şi 10% o vechime
de 21 ani.
După cum se poate observa, mai mult de jumătate din educatoarele
chestionate au o vechime de peste zece ani de predare la grupa combinată fapt ce
îmi dă convingerea că toate răspunsurile sunt pertinente şi în cunoştinţă de cauză.
 METODE ŞI INSTRUMENTE DE CERCETARE
O primă metodă de cercetare utilizată a fost ancheta pe bază de chestionar.
Chestionarul a cuprins 17 itemi cu variante de răspuns şi a fost structurat în două
părţi.
Prima parte, în care subiecţii au fost solicitaţi să ofere informaţii despre vechimea
pe care o au în învăţământ, gradul didactic obţinut şi grupa la care predau, iar a
doua parte a chestionarului a vizat colectarea unor date legate de diferite aspecte
pe care le implică activitatea la grupa combinată
CHESTIONAR 
PREDAREA LA GRUPELE COMBINATE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI
REALITATE 
Grădiniţa noastră realizează un studiu despre percepţia cadrelor didactice
din învăţământul preşcolar cu privire la predarea în condiţii simultane.Avem
nevoie de părerea dumneavoastră în legătură cu tema propusă: „Care sunt nevoile
cadrelor didactice din ciclul preşcolar care predau la grupe combinate, care sunt
aspectele pentru care solicită sprijin, unde întâmpină dificultăţi ?”
Chestionarele sunt anonime, iar datele vor fi folosite numai pentru acest
studiu.
Vă mulţumim pentru participare şi vă rugăm să răspundeţi cu sinceritate la toate
întrebările din chestionar. 

1. Vechime în învăţământ:
2ani; 3-5; 6-10; 11-15; 16-20; 21-25; 26-30; 31-40.

2. Gradul didactic:
fără definitivat; definitivat; gradul II; gradul I.

3. Statutul:
suplinitor; titular.

4. Nivelul grupelor:
niv. I+II(mică,mijlocie+mare,pregătitoare); niv. I+II(mijlocie+mare,pregătitoare);
niv. I(mică+mijlocie); niv. II(mijlocie+mare); altă situaţie:.......................................

5. Număr de copii în grupă pe nivel: nivel I:.....................; nivel II:............................

6. Mediul în care vă desfăşuraţi activitatea didactică: urban; rural

7. Sunteţi mulţumită de noul proiect privind educaţia timpurie?
Da; Nu.

8. Enumeraţi cel puţin trei puncte care sunt în opinia dumneavoastră punctele forte
ale proiectului de educaţie
timpurie..............................................................................................

9. Menţionaţi cel puţin trei disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte aplicarea

proiectului de educaţie
timpurie..................................................................................

10. De câţi ani predaţi la o grupă combinată?...................................

11. Există literatură de specialitate cu privire la predarea la grupe combinate?

Da; Nu.

12. Care sunt cărţile de specialitate, la care aţi avut acces, pentru a vă informa ?

13. Literatura de specialitate vă oferă suficiente clarificări în ceea ce priveşte

desfăşurarea procesului instructiv educativ la o grupă combinată ?
Da; Nu.
14. Cercurile pedagogice vă oferă suficiente clarificări în ceea ce priveşte
desfăşurarea procesului instructiv educativ la o grupă combinată ?
Da; Nu.

15. Care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi în predarea la grupele

combinate?

Foarte Frecvent Mai puţin Deloc

frecvent frecvent
a.Spaţiul din
grădiniţă
b. Numărul copiilor
din grupă
c. Dotarea din
grădiniţă
d.Resursele
materiale
e. Colaborarea cu
familia
f. Planificarea la
grupa combinată
g. Realizarea
obiectivelor propuse
în timpul alocat
activităţii
h. Cărţi de
specialitate pe
aceasă temă

16. Dacă ar fi să participi la o şcoală de vară, atelier de lucru pe teme legate de

predarea la grupe combinate, care ar fi subiectele care ţi-ar stârni interesul?
....................................................................................................................................
.

17. Oferiţi câteva soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii procesului de învăţare la

grupa combinată.
Eu aş propune un program de formare a cadrelor didactice pe tema
predării la grupa combinată;
....................................................................................................................................
.
 
  A doua metodă folosită în acest studiu este interviul. Am realizat
convorbiri cu 10 cadre didactice din zona Câmpia Turzii după
următorul Ghid de interviu:

1.Ce părere aveţi despre proiectul de educaţie timpurie?

2.Există literatură de specialitate cu privire la grupele combinate?

3.Cercurile pedagogice vă oferă suficiente clarificări în ceea ce

priveşte desfăşurarea procesului instructiv educativ la o grupă
combinată ?

4.Cu ce probleme vă confruntaţi în desfăşurarea activităţilor la

grupa combinată?

5.Ce soluţii propuneţi pentru îmbunătăţirea calităţii procesului de

învăţare la grupa combinată?
 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
Prezentarea rezultatelor obţinute în urma aplicării chestionarului
a) La întrebarea: „Sunteţi mulţumită de noul proiect privind educaţia
timpurie?”, din totalul de cadre didactice chestionate 20% au răspuns
afirmativ iar 80% au nemulţumiri în legătură cu acest proiect (grafic 3.1).
Grafic 3.1. Sunteţi mulţumită de noul proiect privind educaţia timpurie?

Observăm că diferenţa dintre educatoarele care au anumite obiecţii şi celelalte

cadre didactice care au răspuns afirmativ este foarte mare, acest fapt ar
trebui să sesizeze factorii implicaţi în acest proiect şi să se remedieze acele
aspecte care nemulţumesc.
 b) La itemul: „Enumeraţi cel puţin trei puncte care sunt în opinia
dumneavoastră punctele forte ale proiectului de educaţie timpurie.”,în 95% din
cazuri, elementele cu impact asupra activităţii de predare specificate de subiecţi au
fost:
- Proiecte tematice;
- Activităţi integrate;
- Activităţi de dezvoltare personală.
Doar 5% din subiecţi au ales ca punct forte: socializarea copiilor la o vârstă
mai fragedă. Se observă că elementele de noutate sunt o provocare pentru
educatoare şi prezintă un interes mai deosebit.

c) La itemul: „Menţionaţi cel puţin trei disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte

aplicarea proiectului de educaţie timpurie.”, în procentaj de
100%,disfuncţionalităţile găsite au fost:
- Numărul mare de copii din grupă;
- Lipsa cadrului de sprijin la activităţi;
- Lipsa materialelor didactice.
În general, la grupele combinate, numărul copiilor este mai mare şi de aici vin
şi principalele probleme ale cadrelor didactice care predau la aceste grupe.
 d) La întrebarea: „Există literatură de specialitate cu privire la predarea la grupe
combinate?”,90% din subiecţi au spus „Nu” iar 10% au răspuns „Da” (grafic 3.2.).

Grafic 3.2. Există literatură de specialitate cu privire la predarea la grupe

combinate?

Acest rezultat ne scoate în evidenţă faptul că materialele de specialitate cu privire

la grupele combinate sunt foarte puţine faţă de nevoia de informaţie pe care o au
educatoarele.

e) La întrebarea: „Care sunt cărţile de specialitate, la care aţi avut acces, pentru a
vă informa ?”,în procentaj maxim de 100% răspunsul a fost:
- Revista Învăţământul Preşcolar;
- Curriculumul pentru educaţie timpurie.
Acest procentaj ne arată că nu avem cărţi de specialitate care să trateze în amănunt
desfăşurarea activităţilor la grupele combinate.
f) La întrebarea: „Literatura de specialitate vă oferă suficiente clarificări în ceea
ce priveşte desfăşurarea procesului instructiv- educativ la o grupă combinată ?”,din
răspunsurile celor chestionaţi nici unul nu a considerat că literatura de specialitate oferă
suficiente clarificări. Educatoarele au învăţat sau şi-au rezolvat anumite probleme din
experienţa personală sau consultându-se cu alte colege.

g) La întrebarea: ”Cercurile pedagogice vă oferă suficiente clarificări în ceea ce

priveşte desfăşurarea procesului instructiv -educativ la o grupă combinată ?”,toate
răspunsurile au fost negative.
Din nefericire, nici întâlnirile din cadrul Cercurilor Pedagogice nu ajută cadrele
didactice care predau la grupele combinate, aceste subiecte fiind foarte puţin abordate
până acum.

h) La întrebarea: ”Care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi în

predarea la grupe combinate ?”,rezultatele sunt prezentate în tabelul 3.1.

Tabel 3.1. Care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi în

predarea la grupe combinate ?
 Foarte Frecvent Mai puţin Deloc
frecvent frecvent
a.Spaţiul din 20% 50% 20% 10%
grădiniţă
b. Numărul copiilor 20% 50% 20% 10%
din grupă
c. Dotarea din 40% 30% 30%
grădiniţă
d.Resursele 40% 30% 30%
materiale
e. Colaborarea cu 60% 40%
familia
f. Planificarea la 30% 70%
grupa combinată
g. Realizarea 60% 40%
obiectivelor propuse
în timpul alocat
activităţii
h. Cărţi de 40% 40% 20%
specialitate pe
aceasă temă
 În legătură cu rezultatele frecvenţei problemelor cu care se confruntă cadrele
didactice în desfăşurarea activităţilor la grupe combinate, cei care au răspuns foarte
frecvent au semnalat dificultăţi cu privire la spaţiul din grădiniţă, numărul copiilor din
grupă care,de regulă, este prea mare, dotarea din grădiniţă, resursele materiale,
planificarea la grupă cât şi cărţile de specialitate care nu se găsesc. La polul opus,
remarcăm că 40% din subiecţi nu au probleme deloc în ceea ce priveşte colaborarea cu
familia.

i) La întrebarea: „Dacă ar fi să participi la o şcoală de vară, atelier de lucru pe

teme legate de predarea la grupe combinate, care ar fi subiectele care ţi-ar stârni
interesul?”,în proporţie de 100% răspunsurile s-au referit la:

- Exemple de activităţi integrate desfăşurate la grupa combinată;

- Exemple de planificare la grupa combinată;
- Exemple de proiecte de activitate la grupa combinată.

La acest item am provocat subiecţii să se gândească la ce activităţi le-ar stârni

interesul dacă ar fi să participe la o şcoală de vară, atelier de lucru pe teme legate de
predarea la grupe combinate. Din răspunsurile primite rezultă că exemplele de bună
practică sunt cele care interesează în mod deosebit cadrele didactice.
 j) La itemul:”Oferiţi câteva soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii procesului de
învăţare la grupa combinată.”, procentaj maxim de 100% l-au avut următoarele
soluţii:

•Alocarea cadrului de sprijin;

•Publicarea mai multor exemple de planificări şi activităţi integrate desfăşurate la
grupa combinată.

În încheierea chestionarului am rugat cadrele didactice să ofere câteva soluţii

pentru îmbunătăţirea calităţii procesului de învăţare la grupa combinată. Pe lângă
propunerea făcută de mine de a se organiza un program de formare a cadrelor
didactice pe tema predării la grupa combinată, celelalte propuneri vin să-mi
întărească şi mai mult convingerea că activităţilor desfăşurate la grupa combinată
nu li se acordă importanţa cuvenită.
 PREZENTAREA REZULTATELOR OBŢINUTE LA INTERVIURI
Prima întrebare a fost: „Ce părere aveţi despre proiectul de educaţie
timpurie?”
Am găsit cadre didactice care sunt deschise noului, receptive la schimbări.
Prezint mai jos câteva păreri referitoare la acest proiect:

• „Privesc cu optimism acest proiect, mă încântă proiectarea tematică, iar

activităţile de dezvoltare personală le desfăşor cu plăcere datorită faptului că le
plac foarte mult şi copiilor.” (T.A)

• „Un lucru pozitiv pe care l-am găsit în noul curriculum este referitor la cele şase
teme în jurul căruia este structurat. Fiecare temă este prezentată pe cele două
nivele de vârstă, fiind bine explicată cu referiri la domeniile experienţiale,
obiectivele de referinţă, exemple de comportamente şi sugestii de conţinuturi. Pe
mine mă ajută la planificarea activităţilor.”(T.I.)

• „Am găsit câteva exemple de abordare a unor teme din curriculum, fapt care
pentru mine constituie un sprijin, având o vechime mai mică în învăţământ şi
fiind mai puţin experimenată.” (M.L.)
 Pe parcursul interviurilor cadrele didactice şi-au exprimat şi păreri mai puţin
optimiste faţă de implementarea cu succes a proiectului de educaţie timpurie.

•„Ar trebui să se facă mai multe cursuri de formare în domeniul educaţiei timpurii.
La grădiniţa noastră sunt mai multe cadre didactice care vor ieşi în curând la pensie şi
sunt îngrijorată de educatoarele tinere care vor veni, sunt destul de bine informate, se
vor ridica la standardele impuse de grădiniţa noastră?” (B.I.)
•„Eu consider că ar trebui să se desfăşoare cât mai multe proiecte de parteneriat cu
grădiniţe din alte ţări europene, astfel se va putea intra în contact cu diferite exemple de
bune practici pe care şi noi ni le putem însuşi dacă sunt benefice copiilor.” (S.M.)

A doua întrebare este: „Există literatură de specialitate cu privire la grupele

combinate?”
În ceea ce priveşte existenţa literaturii de specialitate referitoare la predarea la
grupe combinate, conform informaţiilor obţinute din intervievarea cadrelor didactice,
am constatat că aceasta nu prea există. Iată câteva păreri:

•„Predau de trei ani la o grupă combinată şi de atunci tot caut exemple de

planificări şi activităţi specifice acestei grupe. Am găsit foarte puţine informaţii, nici o
carte sau revistă care să abordeze în amănunt aceste chestiuni, doar generalităţi. În
revista Învăţământul Preşcolar mai găsesc ceea ce mă interesează, mai văd cum
lucrează alte educatoare şi mă mai uit pe Internet.”(R.L.)
•„De doi ani activităţile Cercului Pedagogic se desfăşoară pe grupe cu educatoare din
mediul rural şi urban. Chiar dacă eu am grupă combinată, sunt repartizată să particip la
dezbaterile propuse pentru o grupă de sine stătătoare(de exemplu: grupa mare).
Bineînţeles că aici se discută numai teme specifice acestei grupe, despre nelămuririle pe
care le-aş avea la grupa combinată trebuie să mi le clarific singură sau să întreb
personal cadrul didactic metodist.”(O.G.)

•„La început mi-a fost greu. M-a ajutat mult experienţa acumulată până să ajung să
predau la o grupă combinată. Am luat planificările de la nivelul I şi II şi am început să
le combin ţinând cont şi de planul cadru. La fel am făcut şi cu proiectele didactice,
unde nu am ştiut am învăţat din practica la grupă, din greşelile mele sau consultându-
mă cu o altă colegă.”(O.G.)

Cea de-a treia întrebare a fost:”Cercurile pedagogice vă oferă suficiente

clarificări în ceea ce priveşte desfăşurarea procesului instructiv educativ la o grupă
combinată ?”

Am fost interesată,de asemenea, să aflu dacă Cercurile Pedagogice oferă suficiente

clarificări în ceea ce priveşte desfăşurarea procesului instructiv educativ la o grupă
combinată. Iată ce am aflat:
„Temele care se discută la Cercurile Pedagogice sunt generale, sau specifice unei grupe
anume de un anumit nivel, nu s-a abordat niciodată particularităţile desfăşurării
activităţilor la grupe combinate.”(S.M.)

Următoarea întrebare a fost:”Cu ce probleme vă confruntaţi în desfăşurarea

activităţilor la grupa combinată?”
Răspunsurile educatoarelor au evidenţiat lipsa spaţiului din sala de grupă, în multe
situaţii un număr mare de copii, dotarea şi resursele materiale ineficiente din grădiniţă,
dificultăţi în întocmirea planificării cât şi probleme în realizarea obiectivelor propuse în
timpul alocat activităţii. Prezint mai jos câteva din răspunsuri:

•„Grădiniţa este în incinta şcolii, nu am vestiar,nici sală de mese şi atunci mă descurc

mai greu cu spaţiul pe care îl am în grupă. Sala este mică faţă de numărul copiilor
înscrişi, îmi este dificil şi cu delimitarea centrelor de interes.”(T.A.)

•„Numărul mare de copii în grupă, 35 la număr şi mai sunt şi cu vârste cuprinse între 3
şi 6 ani, constituie pentru mine o problemă în desfăşurarea activităţilor aşa cum ne cere
noul curriculum”(N.E.)
 Ultima întrebare a fost: ”Ce soluţii propuneţi pentru îmbunătăţirea calităţii
procesului de învăţare la grupa combinată?”
Am propus cadrelor didactice intervievate să-mi dea exemple de câteva soluţii
care, în opinia lor, ar îmbunătăţi calitatea procesului de învăţare la grupa combinată.
Iată câteva soluţii:

•„Cred că o soluţie ar fi angajarea, pe lângă educatoare, a unui cadru de sprijin.De

multe ori sunt întreruptă din explicaţii la grupa pregătitoare, de exemplu, pentru a
satisface anumite nevoi ale unui copil din grupa mică sau multe alte situaţii pe care
cadrul de sprijin le-ar putea rezolva şi nu s-ar produce insatisfacţii în desfăşurarea
activităţilor. ”(T.I.)

•„Eu cred că dacă s-ar face mai multe publicaţii de specialitate numai cu exemple
de planificări şi activităţi integrate specifice grupei combinate, noi am avea mai multă
informaţie, ne putem perfecţiona mai bine şi ne-am descurca mai uşor la grupă.”(R.L.)

Rezultatele obţinute atrag atenţia faptului că desfăşurarea activităţilor la grupe

combinate este foarte puţin atinsă în literatura de specialitate şi este imperios necesar
acordarea unei mai mari importanţe acestor tip de activităţi.
 CONCLUZII

În cercetarea de faţă am fost interesată să aflu părerea mai multor cadre

didactice despre modul de desfăşurare a activităţilor instructiv-educative din
învăţământul preşcolar la grupele combinate. Din studiul făcut de mine se simte
mult lipsa exemplelor de bună practică în ceea ce priveşte predarea la grupele
combinate.

În unele grădiniţe numărul copiilor prezenţi la grupă depăşeşte 25, fapt

ce îngreunează desfăşurarea optimă a activităţilor deoarece nu există nici cadru
de sprijin. Grădiniţele care îşi desfăşoară activitatea în şcoli nu dispun de
personal de îngrijire propriu, de aceea de multe ori educatoarea îşi întrerupe
activitatea pentru a rezolva câte o problemă care nu ţine de predarea la grupă.

O altă concluzie care se desprinde atât din chestionar cât şi din interviu,
este aceea că toate educatoarele au semnalat importanţa cadrului de sprijin la
grupa combinată. Când este o grupă numeroasă şi cu copii cu vârste cuprinse
între 3 şi 6 ani, absenţa acestui cadru se simte foarte mult.

 
 Un material cu exemple de proiecte tematice, planificări şi activităţi
integrate pentru grupe combinate ar fi bine-venit, ar elucida multe dintre
problemele pe care şi le pun cadrele didactice care predau la aceste grupe.

Încă mai sunt dificultăţi în privinţa desfăşurării activităţilor integrate, în

proiectare şi planificare. De aceea, o colaborare între teoreticienii educaţiei
preşcolare şi practicienii experimentaţi ai domeniului ar fi benefică.

Experienţa acestora ar oferi soluţii didactice pentru înţelegerea unor

aspecte care pun reale probleme de decizie pedagogică în desfăşurarea activităţilor
instructiv-educative la grupe combinate.