DARABANI

STUDENT: FLOREA ANDRA CAROLINA

DISCIPLINA: MANAGEMENTUL COLECTIVIȚĂȚILOR LOCALE
CADRU DIDACTIC: CONF. DR. BILOUSEAC IRINA
UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE SUCEAVA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
SPECIALIZARE DREPT
AN I, GRUPA A IIA
ISTORIA ORAȘULUI

Prima atestare documentară a localităţii (numită atunci

Căbiceni) datează din 1546, într-un act de danie semnat de către Petru
Rareş. Localitatea este numită pentru prima oară Darabani într-o hartă
din 1725, ca apoi să fie amintit în celebra “Catagrafia moldovei” din
1774..
În 1834, hatmanul şi marele logofăt Theodor Balş, proprietarul
moşiei Darabani, îşi inaugurează aici conacul. Actul de întemeiere a
târgului Darabani este emis, la cererea lui Balş, în 1837 şi poartă pecetea
domnitorului Mihail Sturdza.
 În 1841 se înfiinţează la Darabani prima şcoală sătească de stat din
Moldova şi se foloseşte prima ştampilă cu inscripţia “Târgul Darabani”.

În 1968, în urma reformei teritoriale, localitatea devine oficial oraş.

Numele de Darabani provine, după unii, de la nemţescul TRABANI (pedestraşi),

după alţii de la turcescul DER-BAN, adică păzitor de poartă, sau după corpul de
ostaşi pedeştri numiţi în Evul Mediu “darabanii măriei sale“.
PREZENTAREA ORAȘULUI DARABANI

Darabani este un oraș în județul Botoșani, Moldova, România, format din

localitatea componentă Darabani (reședința), și din
satele Bajura, Eșanca și Lișmănița. Se află în apropiere de frontiera
triplǎ Moldova-România-Ucraina (nord). Este cel mai nordic oraș al
României și are o populație de 9.893 de locuitori.
 Poziția orașului Darabani Amplasarea orașului Darabani
în cadrul județului Botoșani în Cadrul României
 Stema oficială a oraşului Darabani a fost adoptată de
Guvern prin Hotărârea nr. 142/2014. Aceasta se compune
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, având, în
câmpul albastru, două puşti dispuse "în săritoare"; peste cele
două puşti se află un ecuson roşu încărcat cu o stea de aur cu
opt raze. În şeful undat al scutului, pe fond negru, se află trei
lacrimi de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de
argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Cele două puşti fac referire la corpul de darabani, instalat

acolo de caimacamul Theodor Balş, de la care provine
denumirea localităţii. Steaua din ecuson reprezintă blazonul
familiei Balş, care a avut o reşedinţă pe această moşie şi care
Stema orașului Darabani a conferit localităţii statutul de "târg". Şeful negru încărcat cu
lacrimi de argint simbolizează Pactul Ribbentrop-Molotov din
anul 1939, prin care a fost aşezată graniţa pe râul Prut, act
prin care Darabani a devenit localitate de frontieră. Coroana
murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea
are rangul de oraş
POPULAȚIA

Conform recensământului efectuat în 2011, populația

orașului Darabani se ridică la 9.893 de locuitori, în
scădere față de recensământul anterior din 2002,
când se înregistraseră 11.820 de locuitori. Majoritatea
locuitorilor sunt români (95,35%). Pentru 4,61% din
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (88,72%), dar există și minorități de
adventiști de ziua a șaptea (4,19%) și penticostali
(2,21%). Pentru 4,71% din populație, nu este
cunoscută apartenența confesională.
ADMINISTRAȚIA

Orașul Darabani este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17

consilieri. Primarul, Liviu Hrimiuc, de la Partidul Național Liberal, a fost ales în 2016.
Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe
partide politice:

Orașul are în componență cartierele Bombeni, Cornești, Lucovița, Mărgineni, Suseni,

Teioasa și câteva sate, dintre care cel mai important este Bajura. Suprafața orașului este
de 3,2km2
OBIECTIVE TURISTICE

• Biserica Sfântul Nicolae,

ctitorită între 1834 și 1840 de
către Theodor Balș, marele
logofăt al Moldovei. O
monografie a Darabaniului,
publicată în anii 1930, susține
că vechea biserică din centrul
orașului ar fi fost realizată după
planurile uneia dintre cele mai
mari biserici ale creștinătății,
Sfânta Sofia din Constantinopol
(actualmente Istanbul).
  Muzeul Nordului, amenajat la etajul conacului
• Conacul Theodor Balș, astăzi Theodor Balș din localitate, în jurul unei
sediul Bibliotecii Orășenești și al impresionante colecții de istorie și etnografie
Muzeului Nordului, a fost construit în locală aparținând colecționarului Dumitru Haha.
secolul XIX, la ctitorirea târgului
modern al Darabanilor.
 Muzeul Acad. Leon Dănăilă,
amplasat în casa părintească a
academicianului. Muzeul
recompune, în patru încăperi,
cele mai importante aspecte ale
vieții și operei lui Leon Dănăilă.
 Poiana celor Patru Stejari, sădiți,
conform legendei, de însuși Ștefan
cel Mare în timp ce se întorcea în țară
după bătălia de la Lipnik.
 De menționat este și faptul că fântâna și băncile ornate cu flori din centrul orașului
sunt unicat în România.
EVENIMENTE CULTURALE

• Zilele Orașului Darabani, eveniment desfășurat între aniversarea înființării târgului Darabani (21 iunie) și
sărbătoarea Sânzienelor (24 iunie);
• Festivalul Datinilor și Tradițiilor de Iarnă, desfășurat înaintea Crăciunului;
• Concertul de Iarnă de la Darabani, recital caritabil de muzică clasică. Fondurile strânse la eveniment
sunt integral donate pentru sprijinirea unor cauze sociale sau culturale din regiune. Primul artist care a
susținut Concertul de Iarnă este pianistul român Bogdan Vaida, stabilit în Germania, câștigător a
numeroase premii internaționale, între care premiul „Jeunesse Musicale”;
• Zilele Nordului, festival de muzică, arte și călătorii, care adună în luna august la Darabani artiști din
România, Basarabia și Bucovina de Nord pentru concerte de muzică rock și muzică populară, expoziții de
pictură și fotografie, spectacole de teatru și lansări de carte, dezbateri, conferințe și ateliere creative
pentru tineret. Festivalul mobilizează anual oameni și resurse pentru revitalizarea și readucerea în
circuitul public a unor obiective turistice și culturale lăsate în paragină (Poiana celor Patru Stejari ai lui
Ștefan cel Mare, Muzeul Nordului, Casa Enescu de la MIhăileni);
• Festivalul de muzică populară „Dan Decebal Chitic
PERSONALITĂȚI NĂSCUTE ÎN DARABANI

Leon Dănăilă (n. 1933), medic, Victor Teișanu, (n.

membru titular al Academiei 15.09.1950), poet,
Române. jurnalist.
 SITEOGRAFIE:

1.HTTP://WWW.DARABANENI.RO

2.HTTPS://WWW.BROTACELUL.RO
3.HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG
4.HTTP://ENCICLOPEDIAROMANIEI.RO