REGIMUL

STALINIST
realizat: Zgherea Alexei
Iosif Vissarionovici Stalin
Иосиф Виссарионович
Сталин
O, mare Stalin. O, lider al popoarelor,
Tu, cel care ai readus omul la viață,
Tu, cel care faci sa rodească pământul,
Tu, cel care repui în dreptealizaturi
prin secole,
Tu, cel care faci să înflorească
primăvara,
Tu, cel care faci să vibreze corzile
muzicale…
Tu, splendoare a primăverii mele! O,
tu,
Soare reflectat de milioane de inimi!
 Iosif Vissarionovici Stalin

 Iosif Vissarionovici Stalin , n. 21 decembrie 1878 – d. 5 martie 1953) din tată

georgian și mamă osetină, a fost un revoluționar bolșevic și conducător politicsovietic.
Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922,
în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin, câștigând în anii deceniului al treilea lupta
pentru putere cu Lev Troțki și consolidându-și pe deplin autoritatea odată cu 
Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în 1937.
Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, și după
încheierea acestuia, până la moartea sa. Regimul său de ideologie marxist-leninistă este
adeseori numit stalinism.

CUCERIREA PUTERII
În 1912, Stalin a fost cooptat în Comitetul Central la Conferința Partidului de la
Praga. În 1917, Stalin era editorul ziarului Pravda în timp ce Lenin și cei mai
mulți dintre conducătorii boleșvici erau în exil. După Revoluția din Februarie,
Stalin și colectivul de redacție au luat poziție în favoarea susținerii 
guvernului provizoriu al luiKerenski și se spune s-a mers până acolo încât i s-a
refuzat publicarea unui articol lui Lenin, care cerea răsturnarea acestui guvern
provizoriu. Când Lenin s-a întors din exil, el a scris Tezele din aprilie, care au scos
în relief poziția sa.
În aprilie 1917, Stalin a câștigat alegerile pentru Comitetul Central cu al treilea
Leon Troţki (1879-1940) Iosif Stalin (1879-1953)

Născut într-o familie de evrei din Fiu al unui ţesător georgian,

burghezia mijlocie, participă la participă puţin la revoluţia din
revoluţia din octombrie, octombrie. Devine Secretar
organizează armata roşie care general al partidului comunist,
câştigă războiul civil. ceea ce îi dă o mare putere.
Susţinător al unei revoluţii Susţinător al NEP, vrea să
mondiale şi a industrializării consolideze revoluţia din
URSS (contra NEP lui Lenin) octombrie în Rusia.

Candidaţii

În 1927, Stalin
reuşeşte să-l excludă
pe Troţschi din partid,
apoi din URSS. Troţchi
se refugiază în Mexic,
unde Stalin pune să
fie asasinat în 1940.
Afiş pentru cel de-al XVII-
lea Congres al Partidului
Comunist rus, 1934

El se adresează membrilor de partid

(deci poporului), şi face bilanţul
politicii dusă până în 1934.
 Drapelul roşu cu simbolurile URSS,
stat născut în 1922:
secera(ţăranii) şi ciocanul
(muncitorii) pe un glob(revoluţia
universală), cu un răsărit de soare
şi spice de grâu (naşterea şi
bogăţia).

Lenin, cu cascheta în mână, impozant, care

se apleacă peste poporul înarmat, priveşte
înainte şi indică direcţia de urmat (şi sensul
lecturii afişului), acela al viitorului şi al
drapelului.

Un slogan al lui Lenin : « Toată puterea în

mâna sovietelor », adica a poporului revoltat.
Este legenda desenului aflat dedesupt.

Un episod al revoluţiei din octombrie 1917:

cucerirea Palatului de iarnă din Petrograd.

Detaliu 1 : Ce se vede aici ?

Detaliu 2 : Ce se vede?

Realizările regimului: mijloace de

transport(trenuri, vapoare, avioane de
război), macarale, baraje, uzine cu coşuri
fumegânde,rezervoare, furnale înalte.
Totuşi un lucru lipseşte aici..

Agricultura
!

Responsabilul aceste reuşite, Stalin,

secretar general al PCUS, moştenitor al
lui Lenin, în uniformă a armatei roşii,
încrezător, privind spre viitor.

Sloganul - titlu : « 1917-1934.

Sub numele lui Lenin, el ne
conduce către victorie! ».
- Planurile cincinale şi industrializarea :
Planul cincinal (de 5 ani) :
« Uzina din Noguinsk trebuia să furnizeze o mare parte din
cele cinzeci de milioane de discuri de fonograf stabilite prin
planul din 1935, adica 4 milioane, din care ea nu a putut să
livreze decât 1 992 000. Dar discurile “rebut” sunt în număr
de 309 000.(Aceste date ne-au fost date de Pravda, 18
noiembrie 1936.). În 1936, în timpul primului trimestru,
producţia nu a fost decât 49,8% din cifra prevăzută de plan;
în timpul celui de-al doilea trimestru de 32,8 % şi numai 26 %
pentru al treilea trimestru.  »
A. Gide, Corectări la întoarcerea mea din URSS, Gallimard,
1937.

Se încearcă de asemenea a se motiva

muncitorii(care realizează mai repede normele de
plan) prin exemple de urmat:
Minerul Stakhanov şi echipa sa în 1935 : el
extrăsese singur, într-o zi, de 14 ori mai mult
cărbune decât cerea norma de plan. El devine un
erou naţional făcând turnee în toată ţara.
Stahanovismul (a produce mai mult şi mai
repede) devine cuvântul de ordine în toată
industria. În realitate era un montaj de
propagandă.
Stalin și schimbările din societate
sovietică
Industrializarea
Primul Război Mondial și războiul civil rus au avut un efect devastator
asupra economiei țării. Producția industrială în 1922 era doar 13% din
cea a anului 1914. Sub conducerea lui Stalin, Noua Politică Economică
 , care permitea o libertate limitată a pieței în contextul economiei
socialiste, a fost înlocuită cu un plan cincinal hotărât de la centru, la
sfârșitul celui de-al treilea deceniu. Acesta presupunea un program
extrem de ambițios de industrializare forțată, ghidată de stat, și de
colectivizare a agriculturii. În ciuda poticnelilor și greșelilor de
început, primele două planuri cincinale au dus la o rapidă
industrializare, pornind de la o bază economică foarte scăzută. 
Uniunea Sovietică, catalogată în general ca cea mai săracă națiune din
Europa în 1922, se industrializa acum într-un ritm fenomenal, depășind
de departe viteza industrializării Germaniei din secolul al XIX-lea și
al Japoniei din secolul al XX-lea.
Fără capital de investiție, cu un comerț exterior nesemnificativ și fără
nici o industrie modernă ca sprijin, guvernul lui Stalin a finanțat
industrializarea atât prin restrângerea consumului unei părți a
cetățenilor sovietici (pentru asigurarea capitalului reinvestit în
industrie), cât și prin spolierea fără milă a bogăției țărănimii. Nu în
puține cazuri, munca industrială era cu bună știință plătită sub
valoarea ei reală. Era, în primul rând, cazul muncii aproape gratuite a
prizonierilor din lagărele de muncă. Iar în al doilea rând, erau
frecventele "mobilizări" ale comuniștilor și ale membrilor de Komsomol
 pentru diferite proiecte de construcție.
 Poporul (muncitori, cu caschete) care defilează de
la stânga(Lenin) la dreapta(Stalin), şi susţine tot
edificiul afişului(Stalin se sprijină pe popor).
Poporul poartă pancarte susţinând politica lui Stalin
continuînd-o pe cea a lui Lenin :

« Da, bună ziua măreţului conducător al

proletariatului revoluţionar mondial! Tovarăşul
Stalin  »
« Da, bună ziua partidului
leninist victorios! » Detaliu 3 : ce se vede ?
- Colectivizarea agriculturii :
« Eu vreau să vorbesc despre cotitura radicală ce a avut
loc în dezvoltarea agriculturii noastre, mergând de la
mica economie individuală de dinainte la marea
agricultură colectivă avansată, la munca pământului în
comun, la staţiunile de maşini şi tractoare, la kolhozurile
bazate pe tehnica modernă, în sfârşit la sovhozurile
uriaşe prevăzute cu sute de tractoare şi combine.
Realizarea partidului aici, a constat în faptul că într-un
număr mare de regiuni, noi am reuşit să îndepărtăm
marea masă a ţăranilor de la vechea cale capitalistă de
dezvoltare la calea socialistă de dezvoltare, ce înlătură
bogătaşii şi sprijină ţăranii mici şi mijlocii,(...)
permiţându-le de a ieşi din sărăcie şi aservire faţă de
culaci şi de a se angaja pe calea muncii pământuilui în
comun.  »
Stalin, discurs ţinut pe 7 noiembrie 1929.
 Colectivizarea
Regimul lui Stalin a colectivizat agricultura. Teoria care justifica
colectivizarea era aceea că se vor înlocui fermele mici,
nemecanizate și ineficiente cu ferme puternic mecanizate, care
vor produce recolte cu mult mai multă eficiență.
Colectivizarea a însemnat schimbări sociale dramatice, de o
amploare nemaivăzută de la abolirea iobăgiei din 1861
 și alienarea țărănimii față de controlul asupra pământului și a
producției agricole. Colectivizarea a însemnat și o cădere
dramatică a standardului de viață a numeroși țărani (dar nu a
tuturor, cei mai săraci țărani au simțit o creștere a nivelului de
Colectivizarea
trai). Colectivizarea a avut de înfruntat o rezistență generală și
adeseori violentă a țărănimii.
În primii ani de colectivizare, producția agricolă a scăzut, de
fapt. Stalin a acuzat de această scădere neașteptată
pe culaci, chiaburi, care se opuneau colectivizării. De aceea, cei
catalogați drept "culaci", "ajutoare ale culacilor" și mai târziu
"foști culaci", erau unii împușcați, alții trimiși în Gulag – lagăre de
muncă sau erau deportați în zone îndepărtate ale țării, fără a
exista o regulă în această privință.
Desfășurarea în două etape a colectivizării, întreruptă un timp de
un an de faimosul editorial al lui Stalin "Amețiți de succes"
(Pravda, 30 martie 1930), este un exemplu perfect al abilității
sale de a aplica retrageri tactice.
Mulți istorici sunt de acord că distrugerile provocate de
colectivizarea forțată au fost responsabile de foametea teribilă
care a cauzat moartea a până la 5 milioane de oameni, între anii
1932-33, în mod special în Ucraina și în regiunea inferioară a
A) Cultul personalităţii
Un zeu:
O Mare Stalin, o conducător al popoarelor,
Tu care faci să se nască omul
Tu care faci să rodească pământul
Tu care întinereşti secolele
Tu care faci să înflorească primăvara
Tu care faci să vibreze coardele muzicale
Tu eşti floarea primăverii mele
Un soare reflectat de milioane de inimi
umane.»
Rashimov, poem publicat în cotidianul
« Micul părinte al popoarelor »
Pravda, 28 august 1936.
se poate citi : « Datorită mult
iubitului Stalin, noi copiii creştem
Conducătorul: la cârma vaporului
în bucurie şi prosperitate  »
URSS, 1939
Conducătorul
: pe străzi,
7/11/1937
 B)Înregimentarea societăţii
« Pentru ce sunt ei atât de entuziaşti ? Mă întreb? Ei sunt îmbrăcaţi sărac. Nu sunt bine
hrăniţi. Toţi au un aer de înfometaţi(...) Eu mă gândesc la metoda comunistă: a se
pune stăpânire pe copii începând de la creşă, a-i urmări la grădiniţă apoi la şcoală, a-i
înrola apoi în organizaţia de pionieri şi Comsomol. Totdeauna a-i ţine în mână printr-o
propagandă necontenită! Propaganda! Propaganda! Prin film, imagine, afiş, manual, ea
îi va urma peste tot.  »
Walter Citrine, În căutarea adevăratei Rusii, 1937.

Cum a fost înregimentată societatea ?

- Din copilărie, la şcoală şi în organizaţiile de tineret;

- Prin propaganda care utilizează toate mediile: radio, literatură şi artele

controlate, puternic cenzurate:
« E suficient de a vedea mulţimea de « 25 ianuarie 1938 dimineaţa. La
cumpărători care intră în magazine şi
Moscova, produsele alimentare
care ies de acolo cu sacoşe pline de
lipsesc. Nelinişte şi nemulţumire. Nu
produse foarte variate, cu cutii de
se găseşte totdeauna unt, peşte,griş.
prăjituri şi dulciuri! Industria noastră
Pâinea neagră este de proastă
alimentară a fost organizată în aşa
calitate. Heringul a dispărut.
mod, datorită imensei şi genialei
Gospodinele se supără şi se plâng din
atenţii a tovarăşului Stalin, încât ea
ce în ce mai mult.  »
dă poporului produsele cele mai
hrănitoare, mai igienice şi mai bune. Jurnal de Vladimir Vernadski
 »
Pravda, 2 august 1936

Din ce motive societatea este înregimentată ?

Este vorba de a controla viaţa şi gândirea tuturor membrilor societăţii, pentru a
forma “un om nou”. URSS este un stat totalitar.
Alte exemple : parade militare şi sportive

Aniversarea revoluţiei din

octombrie la Leningrad 1938

Marea paradă a tineretului

sovietic din Piaţa Roşie de la
Moscova, 1935
 Încă alte exemple : Artele

« Realismul socialist » : S. Gerasimov,

Sărbătoarea secerişului într-un colhoz, 1937

S. Eisenstein în timpul
filmărilor la filmul
“Linia generală. Vechi
şi nou”( a doua parte
a titlului este a lui
Stalin), 1929, film în
favoarea colectivizării
satelor.
Muncitorul şi colhoznicul,
Vera Mukhine, pavilionul
sovietic al Expoziţiei
universale de la Paris,
1937.
C) Teroarea stalinistă
« 25 ianuarie 1938 dimineaţa. (…) Arestările continuă. Erau cazuri în care oameni
arestaţi reveneau. Folclor ejovian: după arestarea lui Levine, medic la Kremlin care-l
îngrijea pe Ejov, soţia lui Levin a apelat la Ejov pentru a-i spune că arestarea trebuie
să fi fost o eroare. Ejov i-a răspuns: NKVD nu comite niciodată erori.» (…)
4 februarie 1938 dimineaţa. Vizita M.A.Avinova. N.N. a fost arestat pentru a doua
oară – aceasta face două luni de când a fost închis. Ea nu ştie unde se află. În afară
de închisorile cunoscute se aflau altele secrete: erau mai mult de 20 pe cartier.(…)
14 februarie 1938 dimineaţa (…) Arestările au continuat – nicio acalmie. Arestările
nu încetează în mediul militar. Academia militară pentru un timp nu avea nici
profesori nici studenţi.  »
Jurnalul lui Vladimir Vernadski, în C. Groussef, Moscova 1918-1941. De la « omul
nou » la fericirea totalitară., Editura Autrement, 1993.
Ejov, comisar al poporului pentru afaceri interne, a dat numele său perioadei terorii
(1936-1938): ejovşcina.  

Între 1936 - 1938,poliţia politică (GPU apoi NKVD)

a lui Stalin purifică partidul şi armata: s-au
derulat la Moscova 3 procese unde au fost, după
tortură, judecate şi condamnate 54 persoane. Cea
mai mare parte au fost împuşcate. Printre victime
s-au numărat veterani ai partidului bolşevic,
tovarăşi ai lui Lenin, vechi opozanţi de diverse
orientări şi agenţi provocatori. Toţi recunoscuseră
crime cumplite şi reclamau pedeapsa cea mai
severă. Aceste procese au fost publice şi larg
comentate de presa şi diplomaţii occidentali
Milioane de persoane au fost deportate în lagăre de concentrare: gulag.

Construcţia canalului
Marea Baltică – Marea
Albă, 1932

Se murea acolo de muncă forţată,

malnutriţie, pedepse dure. Gulagul era
esenţial pentru supravieţuirea economiei
sovietice.
Concluzii :
«Întreaga ţară aşteaptă şi cere
un singur lucru: ca trădătorii şi
spionii care vând patria noastră
duşmanului să fie împuşcaţi ca
nişte câini turbaţi! Poporul
nostru cere un singur lucru: ca
reptilele blestemate să fie Bilanţul terorii dezlănţuită de Stalin în
zdrobite... URSS :
Şi deasupra capului nostru,
asupra fericirii patriei noastre va -colectivizarea : 2 milioane de
continua să strălucească cu deportaţi, circa 7 milioane de morţi;
razele sale luminoase soarele
nostru. Pe calea curăţătă de -- marea teroare (1936-1938) : 1,6
ultimile rămăşiţe ale trecutului, milione de condamnaţi, 683 000
noi toţi, poporul nostru, condus execuţii;
de mult-iubitul nostru
conducător, marele Stalin, noi - gulag (1934-1941) : 7 milioane
vom continua să mergem, deportaţi, 1 milion de morţi;
înainte, mereu înainte, către
Comunism!  » Şi în total 10 până la 15 milioane de
Rechizitoriul procurorului morţi de la crearea URSS până la
Vâşinschi la procesul de la moartea lui Stalin în 1953.
Moscova, 12 martie 1938.
După N. Werth, Cartea neagră a
comunismului, Laffont, 1997.