Sunteți pe pagina 1din 44

Tehnlogia comerciala

http://www.ecursuri.ro/inregistrare/
continut, componente
1. Conceptul de tehnologie
comerciala
• Tehnologia comerciala cuprinde
ansamblul de produse, metode si
procedee stiintifice folosite pentru
distribuirea comerciala a produselor (ex:
tehnologia comercializarii marfurilor
alimentare), formelor de distributie
(tehnologia depozitelor, tehnologia
magazinelor cu autoservire) si tipurilor de
unitati (tehnologia magazinelor universale)
• Perfectionarea tehnologiei comerciale
consta in rationalizarea lantului de procese
tehnico – economice care o definesc si
promovarea procesului tehnic sub aspectul
conditiilor materiale (ex: circulatia
marfurilor, amenajararea marfurilor in stive,
rastele deci usurinta cu care cumparatorul
isi alege marfa)
Discipline apartinand teoriei
comertului
• Tehnologii comerciale
• Logistica marfurilor
• Gestiunea stocurilor
• Servicii comerciale etc.
care grupeaza principiile, regulile si
mijloacele de comercializare a diverselor
grupe de marfuri pentru a raspunde
progresului, cresterii si diversificarii ofertei,
sporirea eficientei comerciale.
Resurse materiale ale comertului
• Bunurile – capital (magazine, depozite,
utilaj comercial) denumite mijloace fixe
• Bunurile – capital destinate actelor de
schimb (stocuri de marfuri)
• Nevoile de administrare (obiectele de
intretinere, rechizite, materiale de
protectie)
Baza tehnico materiala a
comertului
• mijloacele fixe
• obiectele de inventar
Mijloacele fixe
• Au durata de functionare mai mare de un
an (indelungata)
• Au valoare mai mare decat valoarea
stabilita de legislatie, au valoare mare
(1800 ron)
Componenta mijloacelor fixe
• Terenuri
• Cladiri
• Constructii speciale
• Masini, utilaje si instalatii de lucru
• Aparate si instalatii de masurare, control si
reglare
• Mijloace de transport
• Animale de munca
• Plantatii
• Unelte si altele
Dupa rolul mijloacelor fixe in
circulatia marfurilor avem
• Reteaua de unitati cu amanuntul
(magazine, restaurante, chioscuri)
• Reteaua de depozite
• Mobilierul si utilajul comercial
• Mijloace de transport
• Alte mijloace fixe
Mijloace fixe
• Exprimare cantitativa (nr de magazine, de
utilaje, suprafata comerciala, capacitatea
de spatiu de depozitare, capacitatea
mijloacelor de transport in tone) si
valoarea de intrare, adica valoarea de
punere in functiune si valoarea ramasa
dupa scaderea amortizarii
Mijloace fixe
• Exprimare calitativa reprezinta
performantele in exploatare, ca raport intre
marimea uzurii fizice si valoarea lor initiala
Obiectele de inventar
• Bunuri de durata mica indiferent de durata
de serviciu sau cu durata mai mica de un
an indiferent de valoarea lor
Obiecte de inventar
• Utilaje marunte
• Echipamente de protectie
• Materiale de uz gospodaresc
• Unele ambalaje
2. Fluxul si conceptul tehnologic
comercial
• Fluxul exprima succesiunea operatiilor
tehnologice prin care trec marfurile in procesul
comercializarii
• Componenta operativa a societatilor o reprezinta
unitatile de vanzare cu amanuntul, prin acestea
bunurile ajung la consumatori
• Gradul de dezvoltare a retelei comerciale cu
amanuntul reflecta nivelul calitativ al comertului
cu amanuntul
Tipuri de unitati in comertul
alimentar
• Magazinele generale, de dimensiuni mari,
care comercializeaza bunuri alimentare
inclusiv unele produse nealimentare de uz
curent gospodaresc
• Ex: supermagazinul, magazinul discount,
magazine alimentare specializate: paine,
carne, produse lactate
Tipuri de unitati in cometul
nealimentar
• Se cunosc peste 100 de tipuri de unitati
specializate pe grupe si subgrupe de
marfuri
Ex: confectii, articole cosmetice, articole
electrocasnice etc.
• Tipuri de unitati in alimentatia publica:

- restaurantul cu profil clasic sau specific:


crama, local, pescaresc, vanatoresc,
lactovegetarian, dietetic, autoservire

- Unitati specializate: berarie, braserie, bistro,


birt, pizza, cofetarie etc
• In mediul urban unitatile sunt de
dimensiuni mari, cu profiluri variate si cu
grad ridicat de specializare

• In mediul rural este format, in majoritate,


din unitati mici specializate si larg
raspandite teritorial
Orientari in dezvoltarea retelei
comerciale
• Tendinta de concentrare a activitatii si retelei
comerciale, ca expresie a cresteii puterii
economice a societatilor comerciale si a
concurentei pe piata
- cresterea marimii societatii comerciale (ex.
Societatea Woolworth SUA – 6300 magazine)
- Cresterea suprafetelor magazinelor (ex. DelAmo
Fashion Center dinTorrance California cu
suprafata de 236000 m2)
In tara noastra: Unirea, Bucur - cu suprafete de
peste 40000 m2
Orientari in dezvoltarea retelei
comerciale
• Imbinarea specializarii cu despecializarea
retelei dupa criterii noi. Specializarea se
extinde de la magazine cu profil de grupe
si subgrupe la magazine cu profil asociat
dupa criteriile cererii (de ex. Comfortul sau
totul pentru tineret)
Orientari in dezvoltarea retelei
comerciale
• Diversificarea retelei, prin organizarea de
tipuri de magazine tot mai variabile ca
profil si nivel de preturi, pentru a raspunde
solicitarilor consumatorilor (ex. Selectarea
consumatorilor dupa motivatiile de
cumparare – ex. Articole de moda)
Orientari in dezvoltarea retelei
comerciale
• Promaovarea conceptiei de urbanism
comercial in organizarea si amplasarea
retelei comerciale (aparitia de centre
comerciale in zone marginale si mediane,
tendinta de a scadea importanta centrului
comercial al orasului datorita utilizarii
curente a automobilului prin efectuarea de
cumparaturi
Orientari in dezvoltarea retelei
comerciale
• Extinderea formelor de vanzare fara
magazine prin deservirea clientilor la
domiciliu (ex. Cataloage, teletext,
televiziune prin cablu, internet)
Orientari in dezvoltarea retelei
comerciale
• Extinderea larga a comertului prin reteaua
de automate comerciale – permite
elasticizarea acestuia (scoli, gari etc.)
3. Cerintele proiectarii
tehnologiei comerciale
Reteaua de depozite
• Sunt unitati comerciale in care se
desfasoara procesele tehnico economice
legate de primirea, pastrarea si livrarea
marfurilor in cantitati mari
• Componenta operativa a intreprinderilor
comerciale pentru vanzarea cu ridicata a
marfurilor
Reteaua de depozite
• Depozite industriale
• Depozite comerciale
• Depozite de pastrare a produselor agricole
• Depozite de transport-expeditie
• Depozite de serviciu
Depozitele industriale
• Sunt destinate aprovizionarii cu materii
prime si livrarii produselor finite ale
fabricilor
• Sunt organizate pentru deservirea fluxului
de fabricatie, formarii loturilor de expeditie
a produselor finite si livrarii acestora catre
beneficiari
Depozitele comerciale
• Apartin comertului cu ridicata cu bunuri de
larg consum
• Deservesc circulatia cu produse de
echipament industrial al unor bunuri de
consum intermediar
• In depozitele comerciale are loc
transformarea sortimentului industrial in
sortiment comercial si livrarea acestuia
catre beneficiari
Depozitele de pastrare a
produselor agricole
• Destinate primirii unor cantitati mari de
produse agricole (cereale, legume, fructe)
in perioada recoltarii, reconditionarii,
pastrarii indelungate si livrarii catre
beneficiari pe masura solicitarilor
Amenajarea si dotarea depozitelor
• Construirea unor depozite de capacitate
mare cu posibilitatea utilizarii de mijloace
mecanizate de transportare orizontala si
verticala a marfurilor pentru a micsora
timpul de efectuare a operatiunii
• Mecanizarea activitatii de depozitare,
vehicularea marfurilor cu ajutorul paletelor
sau containerelor
Amenajarea si dotarea depozitelor
• Folosirea de mijloace mecanizate de
vehiculare a marfurilor (benzi
transportoare)
• Informatizarea preluarii, executarii si
evidentei comenzilor catre beneficiari
(folosirea calculatorului)
Amenajarea si dotarea depozitelor
• Ex. Depozitul Kamen (Germania) unde se
aprovizioneaza 8000 de magazine de
doua ori pe saptamana, efectuarea unei
comenzi durand jumatate de ora
Baza tehnico materiala
• Se coreleaza cu volumul activitatii
economice a societatii
• Este determinata de activitatii economice
a societatii, de nivelul de dezvoltare si
modernizare a acesteia
• Se perfectioneaza continuu ca urmare a
progresului in economie
Concluzie
• Procesul tehnologic in comert reprezinta
procesul de perfectionare a tehnicii si
tehnologiilor comerciale si a sistemului de
organizare a ctivitatii cu scopul cresterii
productivitatii muncii
4. Factorii progresului tehnic in
comert
Factorii progresului tehnic in comert
• Interdependenta dintre comert si celelalte
ramuri economice (industria,
transporturile, telecomunicatiile,
informatica)
• Cresterea eficientei productivitatii muncii,
a accelerarii vitezei de rotatie a marfurilor
Factorii progresului tehnic in comert
• Reducerea cheltuielilor de circulatie prin
modernizarea bazei materiele, prin
constructii noi, prin promovarea unor noi
forme de vanzare
• Schimbarile pe care le aduce tehnica
moderna a comunicatiilor si informaticii
5. Directiile progresului tehnic in
comert
Directii de promovare a activitatii
comerciale
• Modernizarea bazei tehnico-materiale
• Perfectionarea tehnologiilor comerciale
• Organizarea rationala a activitatii
Modernizarea bazei tehnico-
materiale
• Reprezinta procesul de adaptare continua
a constructiei, amenajarii si dotarii
magazinelor, depozitelor la progres
• Trebuie sa raspunda cerintelor
consumatorilor in conditii de confort ridicat
al vanzarii cu un consum minim de timp
Modernizarea bazei tehnico-
materiale
• Asigura intrarea si iesirea marfurilor,
implicit stocarea, intr-un flux mecanizat al
operatiunilor, ceea ce duce la crestere
economica a distributiei
• Usurarea muncii prin sporirea
productivitatii muncii si crearea de conditii
pentru ridicarea confortului vanzarii

S-ar putea să vă placă și