Universitatea Valahia Targoviste

Tehnologia amenajării
magazinului Carrefour

Nume: Anghel Ana-Maria

Specializarea: ECTS, anul III Cuța Andrada-Mihaela

1
Universitatea Valahia Targoviste

Disciplina: Logistică și distribuția mărfurilor

Prof.univ. dr. Denisa Ivan

Cuprins:

I.Amenajarea de ansamblu a magazinului........................................................3

II.Planificarea spațiului......................................................................................6

2.1.Designul exterior........................................................................................7

2.2. Designul interior........................................................................................8

2.3.Amenajarea spațiului...............................................................................10

III. Distribuirea pe raioane...............................................................................12

IV. Utilajele și materialele de prezentare și desfacere a mărfurilor................15

V. Studiu de caz – Carrefour............................................................................19

VI. Bibliografie................................................................................................23

2
Universitatea Valahia Targoviste

AMENAJAREA DE ANSAMBLU A MAGAZINULUI

Magazinul este un vanzator de prim ordin, fie ca este organizat cu autoservire,

fie in forma clasica, unde progresele inregistrate in prezentarea marfurilor, la vederea

clientului, ca si aspectul agreabil si modern al acestuia preiau unele atribute din

munca vanzatorului.

Organizarea interioară a unui magazin reprezintă, într-o anumită măsură, modul

său de prezentare,”argumentul" său, maniera sa de exprimare în cadrul dialogului

pe care-l stabilește cu clientela. O asemenea viziune presupune ca magazinul să

fie proiectat din interior spre exterior, începând de la punctul de vânzare (raionul).

Atât in proiectarea noilor magazine, cât și in remodelarea celor existente, se

urmărește, în esenţă, crearea unei ambianțe care să promoveze în cel mai inalt

grad vânzările, realizarea unei legături optime intre diferitele componente ale

sistemului pe care-l formează ansamblul suprafetei de vånzare.

Un plan al optimizării tehnologiei comerciale proiectată pentru un magazin urmărește

două obiective-scop:

 Evaluarea mărimii și numărului raioanelor; pe lângă dimensionare se are in

vedere asocierea acestora într-o structură specifică unui sistem in care fiecare

componentă se ajută reciproc. O anumită optiune pretinde rezolvarea problemelor

generate de localizarea raioanelor în corelaţie cu cerinţele dirijări fluxului de clienti

3
Universitatea Valahia Targoviste

și cu necesitatea reducerii timpului cheltuit pentru efectuarea cumpărăturilor.

 Implantarea suprafeţei de vânzare, în contextul acestei operatiuni se cauta a se

rezoiva douà probleme esenţiale:

-dispunerea mobilierului de prezentare,a produselor pe toată suprafaţa de vânzare;

-etalarea diferitelor produse pe acest mobilier.

Procesul de amenajare a spatiului unui magazin se subdivide in urmatoarele etape

de actiune:

1.amenajarea de ansamblu a magazinului;

2. repartizarea spaţiului magazinului intre raioane de vânzare si activităti de sustinere;

3. evaluarea gradului de utilizare a spaļiului magazinului;

4.implantarea raioanelor de vanzare.

4
Universitatea Valahia Targoviste

Amenajarea de ansamblu a magazinului are la bază următoarele principii:

 gruparea märfurilor în funcţie de destinaţia utilizării lor: articole textile pentru

îmbrăcāminte și lenjerie de corp, articole textile pentru uz gospodăresc şi decorarea

locuinţelor, lenjerie de corp, confecţii pentru.îmbrăcăminte exterioară, articole

tricotate pentru îmbrăcăminte etc.

 gruparea mărfurilor în raport cu categorille de populaţie cărora li se adresează:

bărbaţi, femei, copii, nou-născuţi, elevi etc.

 gruparea mårfurilor la care este posibil, după materia primă de fabricaţie: tesături

de bumbac, lână, mătase, in-cânepă.

 gruparea mărfurilor in raport cu natura cereriii, in funcţie de care vor putea fi

organizate raioane cu articole de lux, raioane cu articole de cerere curentă etc.

Raioanele se subdivid, la rândul lor, pe:

grupe de marfuri (de exemplu, in cazul complexului sortimental pentru sportivi:

confecţiii, tricotaje, încăltăminte, ciorapi, lenjerie, marochinărie şi tot felul de articole

sportive);

subgrupe de mărfuri (de exemplu, încăltăminte cu feţe din piele naturală, incălţăminte

cu feţe din înlocuitori, din piele sintetică și artificială, încălţăminte din cauciuc şi

mase plastice);

articole (de exemplu, in cazul confecţiilor pentru femei: paltoane, pardesie,

jachete, costume-taior, rochiii, sarafane, fuste, bluze, pantaloni, salopete, halate

de protecţie și de baie);

5
Universitatea Valahia Targoviste

sortimente (de exemplu, la raionul de fuste: fuste tip jeans, fuste din stofă, fuste

pantalon) file:///C:/Users/Anghel/Desktop/materiale-tc-studiu-de-caz.pdf

D Designul unui magazin reprezintă rezultatul combinării a două elemente care

favorizează crearea universului de seducţie a clientilor, determinând în mare parte daca si
cat vor cheltui consumatorii in plus faţă decât prevăzuseră iniţial. Cele două elemente care
contribuie conjugat la crearea stilului particular al magazinului sunt:

 designul exterior: faţada; vitrina/vitrinele; accesul in magazin;

 designul interior: pereţi interiori; pardoseala; plafonul; iluminarea; sonorizarea.

Designul unui magazin trebuie să creeze, prin atrbutele mediului său fizic, o ambianţå
care:

-incită clienţii să intre in magazin;

-dă cestora senzaţia unui sentiment de confort,

-ii atrage sa frecventeze toate raioanele magazinului;

-marește gradul lor de satisfactie.

6
Universitatea Valahia Targoviste

DESIGNUL EXTERIOR AL UNUI MAGAZIN

Faţada magazinulul este o formă majoră de promovare a vânzărilor pentru

comerciantul de detail. Ea funcţionează ca interfaţă între imaginea magazinului şi comunitatea
umană pe care acesta o aprovizionează. Faţada magazinului trebuie să capteze atenţia
trecătorilor, sugerându-le cu rapiditate profilul magazinului şi elementele distinctive fată de
concurenţii din vecinătate. Este de reţinut faptul că aprecierea aspectului exterior al
magazinului este dată nu numai de costul materialelor folosite in construirea faţadei
(cărămidă, ciment, piatră, marmură, metale), dar și de rezistenţa lor la conditile de climă
(durabilitate).

Vitrina are ca scop atragerea atenției trecătorilor. Ea comunică acestora natura,

calitatea și preţurile mărfurilor oferite de magazin.

Vitrina este importantă pentru a convinge clientul să intre in magazin prima oară.

Alături de promovarea imaginii clădirii, vitrina conventională are următoarele funcţiuni:

a) de a expune mostre reprezentative ale mărfurilor aflate in magazin;

b) de a etala linii promoţionale sau sezoniere;

Odată cu aparitia magazinelor cu autoservire, rolul vitrinei a fost, într-o anumită

măsură,diminuat. Cele mai multe magazine cu autoservire au renunțat la etalările obişnuite în

7
Universitatea Valahia Targoviste

vitrine și folosesc întreaga faţadă placată cu geamuri pentru a asigura vizibilitatea întregului

magazin.

Accesul in magazin trebuie proiectat astfel încât sà incurajeze clienţii să intre.

Numarul si localizarea intrărilor sunt influenţate de factori cum sunt:

o mărimea magazinului
o numarul de lifturi
o sistemele de securitate a magazinului
o fluxurile clientilor
o particularitatile arhitectonice.

Cele mai multe magazine, de mici dimensiuni, au o singură intrare. Unele dintre ele

au adesea, si o intrare prin spate pentru aprovizionarea cu mărfuri.

DESIGNUL INTERIOR AL UNUI MAGAZIN

Pereţii interiori sunt folosiți pentru a segmenta spaţiul magazinului, departajand

zonele de vânzare de cele care sprijină vânzarea (depozite, laboratoare, ateliere, birouri etc.).

Ca tendinţă, în prezent, se folosesc pereţi despărţitori mobili, care asigură flexibilitate

în exploatarea spaţiilor. Astfel, sunt preferate materialele uşoare (lemn, carton special,

materiale plastice, metal, sticlă). Piesele de divizare a sălii de vânzare pot fi colorate,

decorate cu tapet sau acoperite cu alte materiale, pentru a produce efecte estetice

aträgătoare.

Pardoseala este parte integrantă a designului interior al unui magazin care, alături de
participarea la crearea ambianţei, trebuie să indeplinească și o mare functionalitate in

asigurarea condiţiilor de întretinere a curăţeniei și de protecţie a mărfurilor expuse si a

echipamentului comercial existent.

Astfel, pardoseala trebuie să fie:

8
Universitatea Valahia Targoviste

rezistentă la traficul intens al clientilor;

ușor de curătat, uscat;
fără obstacole pentru clienţi și personalul din. magazin.

Aspectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea reală pe care comerciantul

dorește să o promoveze prin magazinul său. De exemplu, este o practică obişnuită pentru

magazinele alimentare să aibă pardoseala cu efecte de marmură, care să dea impresia

de curățenie, în timp ce un magazin de mobilă va fi apreciat printr-un înveliş al podelei

care să sugereze ambianţa unei camere mobilate luxos.

Plafonul contribuie, de asemenea, la atmosfera unei încăperi. Un scop secundar al

lui este de a ascunde instalaţia electrică, conductele sanitare și alte elemente de

infrastructurà a construcţiei.

O atenţie deosebită se acordă înăltimii plafonului. Un plafon jos poate crea o mai mare

atmosferā de intimitate în magazin.

https://www.scribd.com/
doc/132666632/PROIECT

Impărţirea spaţiului total al magazinului in partea pentru vânzare și in cea de sustinere

a vânzării este a doua elapă a planului de organizare interioară a unui magazin, obiectiv-

ţintă a procesului de amenajare a suprafeţei acestuia.

Demersurile pentru repartizarea spaţiului magazinului vizează:

9
Universitatea Valahia Targoviste

1) Departajarea suprafeţei între raioanele de vânzare și activitățile de sustinere,

2) Repartizarea suprafetei de vânzare pe raioane

3) Echipamentul comercial;

4) Fluxul comod al clienţilor.

Primul pas în repartizarea spaţiului magazinului rezidă în departajarea suprafeţei

între raioanele de vânzare și activităţile de susţinere

Ca regulă generală, se repartizează cat mai mult posibil spaţiu pentru vânzare. Suprafata

de vânzare variază in funcţie de tipul și märimea magazinului. Așa de exemplu, intr-un

magazin universal suprafaţa de vânzare reprezintă circa 65% din suprafaţa totala, in

timp ce un magazin de bijuterii aproape nu are nevoie de un spaţiu de sustinere a vanzării.

Suprafaţa comercială a unui punct de vânzare se poate diviza, in functie de mărimea și

profilul magazinului, vechimea clădirilor in care acesta își desfășoară activitatea, modul de
realizare a construcţiei (cu unul sau mai multe niveluri), astfel:

 Sala de vânzare, în cadrul căreia are loc procesul de vånzare a mărfurilor;

 Spaţiul pentru rezerva de mărfuri, destinat păstrări stocurilor, în vederea asigurării

pregătirii mărfurilor și continuitaţii procesului de vanzare,

 Spaţii auxiliare, după caz, în funcţie de profilul magazinului;

-spaţiul pentru primirea, dezambalarea și recepţionarea mărfurilor;
-spaţiul pentru depozitarea temporară a ambalajelor amplasate in apropierea

locului de preluare a acestora

-încăperi pentru: efectuarea operaţiunilor de retușat și călcat confecţii, tricotaje,

unele ţesături, pălării, precum și a reparaţiilor bunurilor de uz îndelungat;

-sala polivalentă pentru: prezentarea modei, expoziții cu vånzare, acţiuni de

instruire sau de analiză a activităţii etc.

10
Universitatea Valahia Targoviste

spaţii anexe sanitare și sociale (vestiare pentru personal, dușuri, camere pentru

repaus și masă etc.);

-spaţii anexe operative: birouri;

-spaţii tehnice: centrale termice, de ventilaţie şi condiţionare a aerului, centrala

telefonică, de radioficare, televiziune cu circuit inchis, hidrofor, statie de pompare-

evacuare a apei uzate, încăperi pentru trolii de lifturi, dulapuri-tablouri

electrice; spaţii pentru presarea ambalajelor din hârtie și carton’

-ghene pentru: ventilaţie, incălzirea aerului, conduete de alimentare cu apă,

colectarea de ape uzate; cabluri electrice și telefonice;

-goluri pentru: lifturi, scări rulante, benzi transportoare, tobogane etc.

O importanță deosebită pentru organizarea procesului tehnologic a magazinului o are,

printre altele, forma și mărimea sălii de vânzare. Experienta demonstrează că există o

mare diversitate de forme ale sălii de vânzare. Sunt preferate formele pătrate si

dreptunghiulare (cât mai apropiată de forma pătrată), datorită conditilor optime de vizibilitate

și de orientare a cumpărătorilor in sala de vânzare, de amplasare a mobilierului și utilajelor,

de stabilire a celor mai raţionale fluxuri ale mărfurilor, personaluļui și cumpärätorilor.

In ceea ce privește înălțimea sălii de vânzare, aceasta va fi, de regulă, de 3,0-3,5 m.

Pentru sălile de vânzare cu o suprafaţă de sub 1.000 mp, este indicată. in măsura

posibilităţilor, montarea de plafoane false care să reducă din înăltimea excesivà a unor

încăperi. Sala de vânzare trebuie sa aibă create conditi de iluminare naturală care să

asiqure, în timpul zilei, vizibilitatea până în cele mai indepărtate locuri, sa permită studierea
amanuntita a marfurilor expuse, precum si distingerea fara efort a intregii palete coloristice a
produselor. La dimensionarea spatiului destinat rezervei de marfuri si, legat de acesta, la
stabilirea unui raport optim fata de marimea salii de vanzare,este necesar să se aibă in

11
Universitatea Valahia Targoviste

vedere urmátoarele elemente:

-specificul marfurilor comercializate, caracterizat, pe de o parte, de sezonalitatea

si frecventa cererii acestora, de complexitatea sortimentală a grupelor de mărfuri,

iar pe de altà parte de specificul producţiei bunurilor de consum (permanentă sau

sezoniera);

-volumul märfurilor ce urmează a fi recepţionate, păstrate șl pregătite pentru vånzare.

Funcţionalitatea eficientă a magazinului este condiţionată de modul cum se va

soluţiona repartizarea suprafeţei de vânzare pe raioane, dimensionarea optimă a acestora

avand consecinte nemijlocite asupra cifrei de afaceri, ca si asupra nivelului de servire a
clienţilor.

Distribuirea pe raioane a sălii de vânzare are ca scop:

-găsirea cu ușurinţă, de către clienţi, a unei grupe de mărfuri sau a unor articole care ii
intereseaza;

-selectarea de către client a unui articol din rândul mai multor articole similare,

-întregirea cumpărăturii efectuate de client prin prezentarea de articole complementare

și stimularea unei vânzări suplimentare;

-stimularea deciziei de cumpărare a clientului și pentru mărfurile de impuls;

-ţinerea evidenţei vânzărilor la nivelul mai multor grupe de mărfuri sau numai a unei

grupe, subgrupe, articol;

-cresterea vitezei de circulatie a mărfurilor:

-utiizarea judicioasă a personalului, concomitent cu realizarea unei specializări a

acestuia, pe grupe de mărfuri;

-efectuarea în condiţii mai ușoare a inventarelor gestionare;

-simplificarea și îmbumnătăţirea activităţii de conducere a magazinului.

12
Universitatea Valahia Targoviste

Suprafaţa de vânzare atribuită fiecărui raion depinde de mai multi factori, printre care:

-volumul și structura asortimentului de mărfuri comercializat;

-formele de expunere și vânzare, în interdependenţă cu tipul si dimensiunile

mobilierului utilizat;

-frecventa cererii de mărfuri a populaţiei după sezon și tendinţele modei;

-obiceiurile de cumpărare ale populaţiei;

-amplasarea magazinului și particularitaţile sale constructive.

Echipamentul comercial indeplinește un rol important în activitatea unui magazin,

contribuind la folosirea optimă a suprafeţei de vânzare. la etalarea unei cantităţi cât mai

mari de mărfuri și la crearea conditiilor favorabile de muncă pentru vânzători.

Raportat la cerințele comerţului modern se apreciază că durata de viaţă a

echipamentului comercial variază între 5 și 10 ani, depinzând de calitatea materialului şi

de frecvenţa consumatorilor în magazin.

Evident, deteriorarea constituie primul criteriu de înlocuire a echipamentului unui magazin.

Al doilea criteriu vizează funcţionalitatea echipamentului, factor esenţial in asigurarea unei
eficienţe economice ridicate. Este vorba de „uzura morală", sub impactul căreia diferilele
tipuri de mobilier si utilaj nu mai corespund unei comercializări optime a mărfurilor si nici
normelor de rentabilitate și productivitate ale magazinului. Exemplu tipic, în această privinţă,
îl constituie casele de marcat, care trebuie înlocuite nu numai datorită uzurii fizice, ci și
faptului ca nu corespund cerinţelor unei gestiuni moderne.

Pe plan mondial, se apelează din ce in ce mai frecvent la echipamentul electronic, capabil să

înregistreze operaţiunile comerciale și, concomitent,sa codifice informatiile pe suporti
magnetici in vederea prelucrarii ulterioare.

13
Universitatea Valahia Targoviste

14
Universitatea Valahia Targoviste

Utilajele și materialele de prezentare și desfacere a mărfurilor.

Echipamentul comercial al magazinelor cuprinde, alături de mobilierul de expunere a

mărfurilor, o gamă largă de utilaje și materiale, indispensabile în procesul prezentării si
desfacerii märfurilor.

Din categoria utilajelor fac parte următoarele:

 utilajele de bază ale sălii de vânzare, și anume: utilaje pentru calcul, aparate

pentru încercat și verificat articolele electrocasnice, baterii, becuri, aparate de

măsură, generatoare pentru televizoare, standuri de încercări, pupitre

pentru auditii muzicale etc

 utilaje suplimentare ale sălii de vânzare: dispozitive, aparate. și maşini pentru

călcat, refrişat, fasonat, festonat, cusut și brodat articole de confectii, țesături,

15
Universitatea Valahia Targoviste

perdele, covoare. mochete, lenjerie de pat etc.

 utilaje specifice sectorului alimentar: vitrine frigorifice, mașini pentru tăiat,

cântărit, ambalat, marcat

Casele de marcat fac parte din utilajele de bază ale sălii de vânzare, având un rol

important in toate punctele de vânzare, cu deosebire însă in cele de mari suprafete

intre secvenţele tehnologiei comerciale , procesul de încasare a contravalorii mărfurilor

ocupă un loc important. El trebuie să se deruleze însă cât mai operativ, cumpărătorii

apreciind buna funcţionare a magazinului și după felul în care se desfășoară încasarea

contravalorii märfurilor.

In organizarea încasării preţului mărfurilor se va stabili numărul necesar de case de

marcat, precum și amplasarea acestora.

16
Universitatea Valahia Targoviste

Autoservirea este acea forma de vanzare in cadrul careia actul de vanzare- cumparare
nu se mai realizeaza prin intermediul vanzatorilor, ci in mod direct prin alegerea nemijlocita a
marfii de catre cumparator.

Autoservirea se caracterizeaza, in esenta prin elementele urmatoare:

-expozitia vizuala a intregului sortiment pe un mobilier adaptat, intr-un magazin atragator, cu

gondole insufletite;

-punerea produselor la indemana clientelei care se serveste ea insasi, cu existenta a catorva

puncte de servire pentru anumite articole a caror alegere necesita indrumari;

-informatii si indicatii clare si precise asupra produselor: pancarde, etichete, preturi, oferte
speciale;

-punerea la dispozitia clientelei a unui cos sau carucior pentru a aduna cumparaturile facute;

-plata globala, o singura data la casa de iesire.

In masura in care specificul marfii o reclama in spatiul autoservirii unele articole

(mezeluri, branza, paine, delicatese, etc.) se pot vinde prin forma clasica (prin vanzatori). In
aceste caz marfa se ambaleaza in hartie cu emblema magazinului, atasandu-se bonul de casa
ca dovada a achitarii ei.

La etalarea marfurilor se vor avea in vedere urmatoarele cerinte:

-aranjarea pe grupe de marfuri inrudite intre ele ca utilizare;

-asigurarea marimii si structurii ofertei de marfuri expuse in functie de frecventa cererii

cumparatorilor;

-asezarea marfurilor cu o frecventa mare de cumparare in apropierea spatiului pentru rezerva

de marfuri a magazinului;

-amplasarea marfurilor de volum mic si preturi ridicate se va face in asa fel incat sa li se
asigure o supraveghere corespunzatoare.

Promovand autoservirea comerciantul urmareste:

17
Universitatea Valahia Targoviste

-cresterea vanzarilor: introducerea autoservirii stimuleaza vanzarile;

-largirea clientelei: tinerii consumatori sunt viitorul comerciantului, acestia fiind viitoarele
tinere familii cu noi nevoi de consum, comerciantul trebuie sa se situeze pe lungimea lor de
unda;

-cresterea volumului de cumparaturi pe o gospodina: este scopul vanzarii prin impuls; clienta
nu cumpara numai pentru ziua urmatoare, ea isi largeste cumparaturile prin achizitionarea
nepremeditata de articole complementare pe care le vede si le poate atinge;

-adaptarea la distributia de masa: a profita de facilitatile oferite de catre fabricantul care

conditioneaza (preambaleaza) produsele sale pentru a permite vanzarea fara vanzator;

-reducerea cheltuielilor sale generale: a micsora numarul personalului cu toate ca vanzarile de

marfuri cresc;

-pastrarea libertatii sale de actiune: pentru a se consacra clientelei si a administra eficient

afacerea sa.

https://www.scrigroup.com/afaceri/comert/TEHNOLOGIA-AMENAJARII-
MAGAZINU91693.php

18
Universitatea Valahia Targoviste

Punctul de vedere al clientelei fata de autoservire se rezuma la :

 a castiga timp: clientul regleaza el insusi ritmul cumparaturilor sale; atunci cand este
sarguincios, cunoaste bine magazinul si reuseste sa faca turul acestuia intr-un timp
minim, profitand de anumite ocazii bine vazute;
 a beneficia de o alegere mai diversificata si mai potrivita nevoilor de consum: clientela
indecisa cauta mijlocul de a varia hrana din gospodaria sa, raspunsul gasindu-l pe
gondolele care pun in evidenta produsele pentru a fi promovate in consum;
 a face cumparaturi relaxandu-se
 a alege fara constrangeri

CARREFOUR

Carrefour este o companie multinațională franceză, fiind unul din cei mai mari
retaileri din lume cu peste 12.300 de magazine (inclusiv peste 1.450 de hipermarketuri) în
anul 2018. Carrefour este un retailer important în România cu afaceri de 10 miliarde de lei în
2018.Grupul Carrefour operează în mod direct în Franța, Spania, Italia, Belgia, Polonia,
România, Argentina, Brazilia, China și Taiwan.

Carrefour înseamnă "intersecție" în limba franceză, primele magazine deschise în

Franța fiind situate lângă intersecții.

Carrefour opereaza în prezent in Romania 3 formate de magazine:

-.24 de hipermarketuri Carrefour

-65 de supermarketuri Carrefour Market

-15 magazine de proximitate, de tip franciza, Carrefour Express Angst: „Un prieten

19
Universitatea Valahia Targoviste

aproape de tine!”

Carrefour a lansat prima marcă proprie sub denumirea generică de Nr.1. Oficialii
grupului francez au precizat că portofoliul de produse care vor purta aceasta marcă va

cuprinde peste 400 de produse.Produsele comercializate sub marca Nr. 1 sunt cu aproximativ
20-40% mai ieftine decât produsele similare sub alte mărci consacrate. Înacest sens, Carrefour
apelează la furnizori români care pot să ofere produse la preţuri scăzute şi pe care să le vândă
sub marca proprie. Furnizorii pentru aceste produse trebuiesă îndeplinească anumite cerinţe
legate de calitate, preţ şi capacitate de producţie.

In continuare vom prezenta caracteristicile de organizare interioara ale zonei de

produse alimentare din cadrul salii de vanzare a hipermarketului Carrefour Targoviste.

Forma si marimea salii de vanzare: Are o forma aproximativ dreptunghiulara,

aceasta fiind preferata datorita conditiilor optime de vizibilitate si de orientare a

cumparatorilor in sala de vanzare, de amplasarea mobilierului si utilajelor, de stabilirea

celor mai rationale fluxuri ale marfurilor, personalului si cumparatorilor.

Suprafata centrului comercial este de 26.600 mp, din care suprafata salii de vanzare
reprezinta 8.500mp, adica 32%.

Sistemul de amenajare.

Carrefour Targoviste dispune de un sistem de amenajare tip

combinat intre sistemul de tip grila si sistemul in flux liber,asigurand o exploatare eficienta a
magazinului. Ca si dezavantaj,din punctul nostru de vedere,il reprezinta spatiile perimetrale
prea agloemerate.

Amenajarea de tip flux liber o intalnim in zona de fructe si legume, produse congelate,
a fost introdusa deoarece permite consumatorilor sa stationeze mai mult timp in aceste zone,
pentru a putea vizualiza produsele mai bine si pentru a-si alege; restul raioanelor sunt

20
Universitatea Valahia Targoviste

amenajate in sitem grila. Acest sistem este foarte bun din punctul nostru de vedere pentru
consumatorii care se grabesc si doresc sa achizitioneze doar un anumit produs.

Fluxul de clienti.

Intrarea in magazin se face prin doua parti, fiecare zona- cea a produselor alimentare si
nealimentare- dispunand de cate o intrare.

In ceea ce priveste zona produselor alimentare se poate vorbi despre un flux al clientilor in
sens invers acelor de ceasornic, consumatorii intra in zona produselor congelate, tintesc
fructele si legumele, apoi mezelurile si se intorc pe la produsele de panificatie si lactate, dupa
care merg la casa, platesc si acest punct corespunde si iesirea din magazin.

Hipermarket ul dispune de un culoar central care permite clientilor sa ajunga la

raioanele cu produsele de care au nevoie mult mai repede, de asemenea distanta intre raioane

este de aprximativ 2,5 metri, ce faciliteaza atat procesul de aprovizionare cat si pe cel de

achizitionare al produselor, separat sau in acelasi timp.

Culoarele secundare dintre raioane sunt pozitionate corect, perpendicular pe cele doua
culoare principale.

Implantarea raioanelor

Fiind vorba de un hipermarket, raioanele sunt implantate pe un singur nivel, insa noi
consideram ca regula 4.3.2. 1. ne este respectata pe deplin, deoarece in zona intrarii ce
corespunde produselor alimentare nu se afla amplasate marfurile care au cea mai mare
pondere in totalul vanzarilor, respectiv fructe si legume, mezeluri, panificatie si lactate care
sunt dispuse in zona perimetrala si coltul din stanga.

Produsele sunt grupate in functie de caracteristice merceologice- care necesita temperaturi

de pastrare diferite, echipamente specifice, iluminare diferita-, cele perisabile, conserve si
mirodenii,lactate, produse congelate, bauturi, dulciuri si vrac, produse din peste, preparate ce
provin direct din zona de productie, panificatie.

21
Universitatea Valahia Targoviste

Designul unui magazin trebuie sa creeze o ambianta care sa-l

determine pe client sa intre in magazine, sa-i atraga in a vizita toate raioanele existente, sa le
dea senzatia de confort in timpul efectuarii cumparaturilor, sa-i stimuleze intr-un mod subtil
in demersul de achizitionare de produse, marindule tot odata si gradul de satisfactie

Sala de vanzare trebuie sa se prezinte ca un ansamblu esthetic,

atractiv care sa stimuleze activitatea ce se desfasoara in acest cadru. Acest aspect se obtine
prin concordant intre asortimentul de marfuri, mobilierul commercial, elemente arhitectonico-

decorative respective peretii interior, tavane, pardoseli, iluminat, indicatoare luminoase,

aer conditionat, mijloace de informare comerciala interioara.

22
Universitatea Valahia Targoviste

BIBLIOGRAFIE
 https://www.scribd.com/doc/132666632/PROIECT
 https://www.google.com/search?
q=carrefour+targoviste+casa+de+marcat&tbm=isch&ved=2ahUKEwjp4fWo7NH8Ah
VBqaQKHZYrAAUQ2-
cCegQIABAA&oq=carrefour+targoviste+casa+de+marcat&gs_lcp=CgNpbWcQAzoF
CAAQgAQ6BwgAEIAEEBg6BAgAEB5Q7wdY_Cxg9TBoAHAAeAGAAbQBiAH5
C5IBBDE2LjGYAQCgAQGqAQtnd3Mtd2l6LWltZ8ABAQ&sclient=img&ei=gUfIY
6mdNcHSkgWW14Ao&bih=789&biw=1600&rlz=1C1GCEU_roRO948RO949#imgr
c=zPBf72mnLczWdM
 https://biblioteca.regielive.ro/referate/marketing/amenajarea-unui-magazin-
hipermarketul-carrefour-\-74573.html
 https://www.scrigroup.com/management/marketing/PROIECT-MARKETING-
CARREFOUR-RO61695.php
 https://www.scrigroup.com/afaceri/comert/TEHNOLOGIA-AMENAJARII-
MAGAZINU91693.php
 file:///C:/Users/Anghel/Desktop/materiale-tc-studiu-de-caz.pdf

23