Capitolul II. Fluxurile tehnologice în unitățile comerciale.

1.Fluxurile de circulaţie într-o unitate economică: informaţiilor,

mărfurilor, personalului, clienţilor.
Fluxul informațiilor este un ansamblu de principii, metode, mijloace și procedee
utilizate într-o unitate pentru culegerea, înregistrarea, prelucrarea, stocarea și/sau
transmiterea, analiza și valorificarea informațiilor economice necesare organelor de
conducere în vederea luării deciziilor. Instrumente software/pachete care asigura
un management automatizat al întregului proces de productie- distributie sau doar
al unei parti a acestuia. In prezent, culegerea, prelucrarea şi transmiterea
informaţiilor pentru fundamentarea deciziilor conducerii sînt concepute ca un
„sistem", deoarece formează un ansamblu unitar, în cadrul sistemului, la nivelul
societăţii, informarea trebuie să fie continuă, rapidă si să asigure realizarea
conexiunii inverse. Informaţiile verticale, descendente şi ascendente, asigură un
flux normal privind planificarea, organizarea, coordonarea şi controlul activităţilor.
Informaţiile orizontale sînt concretizate în lucrările de transpunere în practică a
deciziilor, planurilor şi programelor de lucru, între organele şi compartimentele
organizatorice situate pe acelaşi nivel ierarhic. Aceste informaţii, au rolul de a
rezolva în mod coordonat şi într-o succesiune logică activităţile în cadrul unuia sau
mai multor compartimente, permiţînd conducătorilor şi colaboratorilor situaţi la
acelaşi nivel ierarhic să-si coordoneze activitatea, fără să fie nevoie să se adreseze
pentru fiecare problemă superiorului lor comun.
Fluxul mărfurilor.Procesul tehnologic al unui magazin este considerat un sistem
de activităţi principale şi secundare desfăşurate simultan sau succesiv.Procesele
principale se desfăşoară în sala de vânzare şi sunt reprezentate de toate activităţile
care contribuie în mod direct la desfacerea mărfurilor.Procesele secundare se
desfăşoară în spaţiile auxiliare ale magazinului şi sunt reprezentate de activităţi
conexe, de susţinere, facilitare a celor din prima categorie. În condiţiile moderne,
circulaţia mărfurilor se bazează pe principiul gestiunii bunurilor materiale, care
presupune evidenţa fluxurilor de marfă la intrare şi ieşire din cadrul întreprinderilor
de comerţ cu amănuntul.
I. PROCESE SECUNDARE
a. Recepţia mărfurilor
- preluare de la furnizori;
- dezambalarea;
- verificarea documentelor însoţitoare, identificarea mărfurilor;
- controlul cantitativ (numărare, cântărire) şi calitativ (integral sau prin sondaj);
b. Depozitarea mărfurilor
- aşezare în rafturi, pe palete, în stive;
- conservare (păstrare)
- manipulare şi transport;
c. Pregătirea mărfurilor pentru vânzare
- sortare; porţionare;
- prelucrare; cântărire;
- preambalare şi ambalare;
- marcarea preţului;
- ştergere de praf; montare şi alte operaţii care asigură utilitatea produsului
- transportul mărfurilor în sala de vînzare;
II. PROCESE PRINCIPALE
a. Prezentarea şi vânzarea mărfurilor
- repartizarea sortimentului în sala de vânzare; expunerea mărfurilor pe mobilier;
- marcarea preţurilor la locul de amplasare pe mobilier;
- oferirea de consultanţă;
- demonstraţii practice la locul de vânzare;
- (uneori) întocmirea, ataşarea bonurilor de plată;
b. Încasarea şi eliberarea mărfurilor
- (uneori) transportul mărfurilor spre casă;
- înregistrarea preţurilor;
- calcularea sumei de plată; primirea contravalorii mărfurilor;
- (uneori) ambalarea şi eliberarea mărfurilor;
III. PROCESE SECUNDARE
a. Circulaţia ambalajelor goale
- (uneori) preluarea ambalajelor de la clienţi;
- restituirea sumei de garanție;
- gruparea pe tipuri de ambalaje (cutii, cartoane, recipienți, etc);
- transportul ambalajelor.
Fluxul personalului este organizat separat de fluxul cumpărătorilor, în cazul
magazinelor mari sau moderne, dar se suprapune cu fluxul mărfurilor, accesul
personalului se realizează printr-un punct controlat. Personalul magazinului trebuie
să deţină informaţii veridice, operative şi ample cu privire la cererile de consum ale
populaţiei din zona de activitate. Personalul magazinului trebuie să cunoască
structura procesului tehnologic-comercial al magazinului şi să caute modalităţi de
perfecţionare, de modernizare a acestuia.
1.Procese principale, din care fac parte operaţiile legate nemijlocit de relaţiile cu
cumpărătorii: de vânzare şi deservire a cumpărătorilor, inclusiv: efectuarea
operaţiei de vânzare a mărfurilor şi deservire a cumpărătorilor, de prestare a
serviciilor comerciale şi post-vânzare.
La categoria proceselor principale se atribuie:
- prezentarea şi vânzarea mărfurilor;
- repartizarea sortimentului în sala de vânzare, expunerea mărfurilor pe mobilier;
- marcarea preţurilor la locul de amplasare pe mobilier;
- oferirea de consultanţă, demonstraţii practice la locul de vânzare;
- întocmirea, ataşarea bonurilor de plată;
- încasarea banilor şi eliberarea mărfurilor;
- transportarea mărfurilor spre casă; - înregistrarea preţurilor, calcularea sumei de
plată, primirea contravalorii mărfurilor;
- ambalarea şi eliberarea mărfurilor
2. Procese secundare, din care fac parte toate celelalte operaţii ale procesului
comercial, inclusiv: recepţionarea, păstrarea, pregătirea pentru vânzare şi etalarea
mărfurilor în sala de comerţ. De menţionat că operaţiile secundare trebuie să
asigure un nivel înalt al procesului de vânzare şi deservire a cumpărătorilor în
unităţile de comerţ cu amănuntul.
Din procesele secundare fac parte:
- recepţia mărfurilor conform cantităţii şi calităţii, preluarea de la furnizori şi
expeditori; sortarea, dezambalarea, verificarea documentelor însoţitoare,
identificarea mărfurilor, numărare, cântărire etc.;
- depozitarea mărfurilor: aşezare în rafturi, pe palete, în stive; păstrare, manipulare
şi transport;
- pregătirea mărfurilor pentru vânzare: sortare; porţionare; prelucrare (procesare);
cântărire; preambalare şi ambalare; marcarea preţului; înnobilare (ştergere de praf);
montare şi alte operaţii care asigură un aspect atractiv al mărfii, transportul
mărfurilor în sala de vânzare.
Din procesele secundare face parte și lucrul personalului efectuat cu ambalajul de
transport (returnabil), în magazin :
- recepţionarea, eliberarea de marfă, curăţarea, sortarea, reparaţia, păstrarea;
- preluarea ambalajelor de la cumpărători, restituirea sumei de garanţie;
- pregătirea pentru returnare: gruparea pe tipuri de ambalaje (cutii, lăzi, saci,
cartoane, recipiente din sticlă, platouri etc.);
- perfectarea documentelor şi expedierea, transportarea ambalajelor.
Fluxul clienților cuprinde căile de circulaţie ale acestora de la intrarea în magazin
către locurile de vânzare a mărfurilor şi de la acestea la ieşire. Întrucât este
elementul principal de funcţionalitate a magazinului trebuie să permită accesul
comod al cumpărătorilor (intrarea în magazin, alegerea mărfurilor, achitarea,
ridicarea lor şi ieşirea din magazin) continuu, fără fragmentări artificiale sau
forţate.Realizarea culoarelor de circulaţie a cumpărătorilor poate fi considerată
optimă în condiţiile în care se respectă un paralelism cu sursele de iluminare în aşa
fel încât sursele de lumină să fie stabilite deasupra culoarelor de trecere, stabilind
astfel o marcare indirectă a fluxului şi o iluminare uniformă a mărfurilor. În sala de
vânzare accesul clienţilor la raioane se realizează în funcţie de dimensiunile şi
orientarea căilor de circulaţie astfel elementele care stau la baza dimensionării şi
orientării căilor de circulaţie sunt următoarele:
• mărimea magazinului
• modalităţi de construcţie respectiv modalităţile de circulaţie
• modalităţile de dispunere al mobilierului în sala de vânzare
• compartimentul spaţial al clienţilor.
1.Intrarea în magazin trebuie să fie orientată spre stradă 
-uşile sa fie mereu deschise
-pentru ieşire este de preferat o uşă separată 
2.În magazinele auto-servire trebuie să se respecte următoarele criterii: 
- în lungul axei longitudinale a sălii de vânzare, să fie amplasate  rafturile astfel
încât clienţii să aibă acces cu uşurinţă la mărfurile expuse pe axa longitudinal
perpendiculară în funcţie de dimnesiunea magazinului.
 -fluxul clienţilor trebuie orientat astfel încât punctul de plecare să coincidă cu
punctul de sosire.
3.Spaţiile pentru ciculaţia clientilor sunt următoarele:
-căi princicpale de circulaţie
-culoare pentru efectuarea cumpărăturilor
-spaţii pentru staţionare (în cazul magazinelor unde există lifturi în faţa scărilor
rulante, în faţa caselor de marcat).
Produsele de apel se referă la acele produse amplasate astfel încât clienţii să fie
atrasi de fiecare dintre ele şi să parcurgă întrega sală de vânzare. Produsele de
cerere curentă se referă la acele produse care participă ca şi produsele de apel la
dirijarea clienţilor pe fiecare culoar de circulaţie. Produsele de impuls se
amplasează în apropierea raioanelor atractive.
2. .Tipuri de depozite, amplasarea, proiectarea spaţiilor de
depozitare la unitățile comerciale.
Clasificarea depozitelor
1.După produsele care fac obiectul depozitării există:
- depozite strict specializate care păstrează mărfuri dintr-un singur sortiment
(depozite de cartofi, sare, combustibil etc.);
- depozite specializate în care se păstrează în general o grupa de mărfuri (depozite
de textile, încălțăminte, confecții, articole de sticlărie etc.);
- depozite combinate pentru păstrarea mai multor grupe de mărfuri înrudite prin
condițiile de păstrare și a obiceiului de cumpărare (galanterie și mercerie, sticlărie,
porțelan, faianță etc.);
- depozite universale pentru păstrarea principalelor grupe de mărfuri (pot fi
alimentare și nealimentare);
- depozite mixte în care se păstrează mărfuri alimentare și nealimentare (ele sunt
puține la număr, întâlnite în localitățile mai mici);
2. După sistemul constructiv:
- depozite deschise, fără acoperiș, amenajate sub formă de terenuri pavate,
asfaltate, betonate (platforme) pentru produse care nu se degradează sub acțiunea
agenților atmosferici (unele materiale de construcție, unii combustibili etc.);
- depozite semiînchise de tip șopron sau copertină (pentru produse refractare,
pentru unele materiale lemnoase etc.);
- depozite închise (terestre, subterane și semisubterane) pentru păstrarea produselor
ce trebuie ferite de precipitații atmosferice, de razele solare, etc. (trebuie să ofere
izolare față de mediul exterior, să fie dotate cu instalații de ventilație, încălzire,
pentru protejarea mărfurilor din interior);
3.După modul de folosire a spațiului:
- depozite pe orizontală (suprafață mare);
- depozite pe verticală sau pe înălțime (suprafață mică, oferă o mai bună utilizare a
spațiului);
4. După gradul de mecanizare a mișcării mărfurilor:
- depozite manuale;
- depozite cu mică mecanizare;
- depozite cu mecanizare complexă;
- depozite parțial automatizate;
- depozite automatizate;
5. După amplasarea mărfurilor și fluxurile de circulație
- depozite cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal; se folosesc pentru
stocuri cu rulaje medii; oferă posibilitatea efectuării operațiilor multiple și
introducerea, livrarea mărfurilor, în depozit, cu aceeași viteză;
- depozite cu circulație liniară și mărfuri amplasate transversal; sunt folosite pentru
mărfuri cu frecvențe mari la livrare;
- depozite cu circulație în formă de L; permit depozitări pe durate mari și mici
pentru diferite mărfuri;
- depozite cu circulație în formă de U; se folosesc pentru mărfuri aprovizionate la
intervale mari sau medii;
- depozite cu intrare/ieșire pe o singură parte; se folosesc pentru mărfuri cu
sortimente puține, în general cu frecvențe mari la livrare;
- depozite cu intrare/ieșire pe ambele părți; permit o mare mobilitate de depozitare
și se folosesc pentru grupele de produse cu un sortiment complex.
6. După modul de depozitare a produselor:
- depozite fără palete cu depozitare;
- depozite în stivă sau în bloc (cantități mari în sortiment restrâns);
- depozite în rafturi sau stelaje (sortiment complex);
- depozite cu depozitare paletizată:
- depozite în stivă sau în bloc (palete suprapuse);
- depozite în mobilier tehnologic (stelaje).
7.Conform materialului din care sunt construiţi pereţii
-Din cărămidă-lemn-metal
-Din piatră-lemn-metal
-Din beton armat-metal-lemn-plastic
-Mixte, alte îmbinări
8.În funcţie de suprafaţă
-Depozite de dimensiuni mici
-Depozite medii
-Depozite mari

Proiectarea spaţiilor de depozitare la unitățile

comerciale

sectorul de intrare-ieşire

sectorul de depozitare a mărfurilor spre păstrare

trecerile pentru deplasarea personalului și

manipularea mărfurilor

sectorul de pregatire a mărfurilor către

vânzare
3. Spațiile la nivel de depozit: spațiul privind recepția
mărfurilor, a materiilor prime.

Recepţia poate fi definită ca procesul de verificare şi comparare a cantităţii şi

calităţii mărfii primite cu datele fixate în documentele însoţitoare ale lotului de
marfă.Scopul recepției constă în verificarea modului în care furnizorul își
îndeplinește obligațiile asumate prin contract (cu privire la sortiment, calitate,
cantitate, ambalare, marcare) și dacă organele de transport își respectă obligațiile
legate de integritatea mărfurilor pe toată durata transportului. 
Comisia de recepție are rolul de a urmări, în continuare, evoluția stării calitative a
mărfurilor recepționate în timpul depozitării și până în momentul livrării din
depozit. Recepţia este un proces tehnologic realizat în depozit care asigură
organizarea procesului depozitar în ansamblu cu un nivel redus de pierderi,
deoarece prin procedura recepţiei se verifică dacă mărfurile corespund cerinţelor
standardelor, dacă în timpul transportării nu s-au defectat, n-au apărut divergenţe,
dacă la încărcare nu s-au comis erori etc. Recepţia serveşte drept barieră de a nu
admite pătrunderea în depozit a mărfurilor necalitative, fără documente sau cu
abateri de la cantitatea, preţul, ambalajul indicat în documentele însoţitoare etc.
Procesul de recepție implică următoarele operații: 
- verificarea documentelor;
- verificarea identității și mărimii lotului (recepția cantitativă);
- verificarea calității (recepția calitativă).
Verificarea cantitativă a loturilor de mărfuri.
Verificarea cantitativă a lotului de mărfuri se face prin numărare, măsurare sau
cântărire, în funcție de felul mărfurilor, pe baza specificațiilor din contract.
Verificarea cantitativă se realizează prin:
- verificare 100% (bucată cu bucată);
- verificare prin eșantionare.
Verificarea calitativă a loturilor de mărfuri
Verificarea calității mărfurilor reprezintă procesul de măsurare, examinare,
etalonare, încercare sau orice altă modalitate de comparare a unității verificate cu
specificațiile care îi sunt aplicabile.
Procesul de recepție a unui lot de marfă presupune:
- identificarea produselor din lot;
- examinarea ambalajelor;
- verificarea integrității sigiliilor;
- verificarea marcării și etichetării;
- definirea planului de control;
- prelevarea eșantionului;
- verificarea principalelor caracteristici de calitate prin metode organoleptice și de
laborator;
- concluzii privind acceptarea sau respingerea lotului.
4. Spaţiul privind depozitarea, păstrarea, condiţionarea
ambalajelor şi a stocului de marfă.
Activitatea de depozitare ,păstrare și sortare a mărfurilor pentru aprovizionarea
continuă a consumatorilor, are loc în depozit.
Întregul proces tehnologic privind depozitarea include, de regulă, următoarele
operaţiuni:
- descărcare din mijloacele de transport;
- recepţionarea mărfurilor achiziţionate;
- despachetare;
- păstrarea mărfurilor în ambalaj;
- păstrarea mărfurilor despachetate;
- selectare, ambalare, preambalare - procesare;
- operaţiuni privind expedierea mărfurilor, încărcare.
Păstrarea mărfurilor în magazin începe odată cu finalizarea descărcării şi a
procedurii de recepţie conform cantităţii şi calităţii.Păstrarea mărfurilor în magazin
include un şir de operaţii, principalele din ele fiind următoarele:
1. Sortarea şi distribuirea mărfurilor primite pe zone sau sectoare, secţii, depozite
sau încăperi separate în sala de comerţ;
2. Deplasarea mărfurilor spre locurile de păstrare şi pregătire pentru vânzare;
3. Aranjarea mărfurilor în locurile de păstrare;
4. Crearea condiţiilor favorabile de păstrare, asigurarea integrităţii şi securităţii pe
tot parcursul perioadei de păstrare;
5. Organizarea evidenţei mărfurilor în depozit şi în sala de comerţ;
6. Scoaterea, extragerea mărfurilor din locurile de păstrare şi transportarea
mărfurilor spre locurile de prelucrare, de preambalare şi pregătire prealabilă a
mărfurilor pentru vânzare.
Condiționarea ambalajului este efecutat de către personal și are loc în depozit,
astfel include următoarele operațiuni:
- recepţionarea, eliberarea de marfă, curăţarea, sortarea, reparaţia, păstrarea;
- preluarea ambalajelor de la cumpărători, restituirea sumei de garanţie;
- pregătirea pentru returnare: gruparea pe tipuri de ambalaje (cutii, lăzi, saci,
cartoane, recipiente din sticlă, platouri etc.);
- perfectarea documentelor şi expedierea, transportarea ambalajelor.
Nivelul stocurilor de marfă influențează satisfacția clientului. Problema de bază
constă în găsirea unei căi de mijloc; cu alte cuvinte, nici stocuri prea mari, dar nici
prea mici. Stocurile exagerat de mari determină costuri de depozitare ridicate și
contribuie la uzura morală a produselor aflate în stoc. În luarea deciziilor legate de
stocuri, conducerea firmei trebuie să pună în balanță costurile (necesare menținerii
unor stocuri mai mari) cu vânzările și cu profiturile care vor rezulta din aceste
stocuri. Stocurile sunt necesare întreprinderilor de comerţ cu amănuntul pentru a
putea satisface cererea de cumpărare a cumpărătorilor consumatori. De menţionat
că, în condiţiile actuale, magazinele nu fac stocuri pe termen lung.
5. Evidența și modul de restituire a ambalajului la
întreprinderi, furnizori,depozite.

În scopul normalizării situaţiei privind recepţionarea de la populaţie a ambalajului

de sticlă returnabil cu valoare de gaj, precum şi stabilirii sistemului unic de
retribuire a acestuia în termen către întreprinderile industriale, Guvernul Republicii
Moldova hotărăşte:
1. Se aprobă Regulile de recepţionare şi restituire către întreprinderile industriale a
ambalajului de sticlă returnabil cu valoare de gaj (se anexează).
2. Întreprinderile industriale care fabrică şi livrează în reţeaua comercială producţie
în ambalaj de sticlă sînt abilitate să recepţioneze fără dificultăţi acest ambalaj în
modul stabilit de Regulile aprobate de prezenta hotărîre, dacă contractele nu
prevăd altceva.
3. În scopul acoperirii cheltuielilor pentru recepţionarea ambalajului de sticlă de la
populaţie şi restituirea lui întreprinderilor industriale, pentru bazele de ambalaj
(ambalaj de sticlă) şi unităţile comerciale se stabileşte un rabat comercial fixat de
către industrie în mărime de 3,5 procente din valoarea ambalajului de sticlă pentru
produsele lactate şi 15 procente din valoarea celuilalt ambalaj de sticlă.
4. Se stabileşte că magazinele alimentare, indiferent de forma de proprietate şi
subordonarea departamentală, care comercializează producţie în ambalaj de sticlă,
sînt obligate să recepţioneze de la populaţie sticlele de borcane goale pe întreg
programul de lucru almagazinului, precum şi în schimbul producţiei procurate în
ambalaj de sticlă.
5. Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei va obliga întreprinderile subordonate ce
fabrică producţie în ambalaj de sticlă să soluţioneze în termen de două luni
chestiunea privind achitarea datoriilor pentru ambalajul de sticlă expediat în adresa
lor, precum şi să întreprindă măsuri urgente în vederea recepţionării tuturor
tipurilor de ambalaj cu valoare de gaj, acumulate la bazele de ambalaj (ambalaj de
sticlă) şi la întreprinderile de comerţ.
6. Controlul executării prezentei hotărîri îl exercită Ministerul Agriculturii şi
Alimentaţiei, Departamentului Comerţului, Uniunea Asociaţiilor de Consum
"Moldoop" şi organele autoadministrării locale.
7. Fabricile de sticlă din republică să organizeze pretutindeni recepţionarea
cioburilor de sticlă de la agenţii economici şi populaţie.
8. Să se stabilească preţul de gaj la ambalajul de sticlă returnabil pentru produse
lactate, conserve, băuturi fără alcool şi bere ulei vegetal, în mărime de 50 procente
din preţul aprobat.
9. Se anulează preţurile de gaj în vigoare la ambalajul de sticlă pentru produsele
alcoolice. Se stabileşte, cu începere de la 15 martie 1996, includerea în costul
producţiei alcoolice a costului ambalajului de sticlă. 14. Ministerul Agriculturii şi
Alimentaţiei, Departamentul Comerţului, Uniunea Asociaţiilor de Consum să
întreprindă măsuri privind utilizarea şi comercializarea lăzilor metalice pentru
ambalaj de sticlă".
Restituirea către întreprinderile industriale a ambalajului de sticlă returnabil cu
valoare de gaj.
10. Întreprinderile industriale sînt obligate să recepţioneze ambalajul de sticlă
returnabil în modul stabilit de prezentele Reguli.
11. Ambalajul de sticlă returnabil recepţionat de la populaţie şi care are valoare de
gaj, urmează să fie restituit în următoarele termene:
-sticlele pentru vin, rachiu, lichior, brendi, vinuri spumante, apă minerală, bere şi
băuturi fără alcool - în termenele indicate în anexa nr.1;
-sticlele pentru lapte, frişcă, produse lactate - în termen de pînă la 5 zile;
-sticlele pentru ulei vegetal în termen de: 50 zile, în cazul livrărilor din acelaşi
oraş; 60 zile, în cazul livrărilor extraurbane;
-sticle şi borcane pentru alte produse alimentare - în termenele prevăzute în
contract.
11. Ambalajul de sticlă ce se restituie furnizorului se expediează în lăzi şi coşuri în
stare bună şi trebuie să corespundă cerinţelor expuse.
12. Termenul de restituire se calculează din ziua recepţionării producţiei şi
mărfurilor de la organizaţia de transport (furnizori), de la depozitul expeditorului,
sau depozitul beneficiarului.
13. Drept zi de restituire a ambalajului de sticlă returnabil este considerată ziua
predării lui organizaţiei de transport, stabilită prin data indicată în documentul de
transport, iar în cazul predării la depozitul beneficiarului sau expeditorului - prin
data actului de recepţionare-predare sau recipisei de primire a ambalajului de
sticlă.
14. La expedierea producţiei şi mărfurilor expeditorul lor este obligat să elibereze
pentru ambalajul returnabil ce urmează să fie restituit, un certificat.
la Regulile de recepţionare şi restituire către întreprinderile industriale a
ambalajului de sticlă returnabil cu valoarea de gaj
__________________________________________________________________
________ (denumirea expeditorului (furnizorului), rechizitele poştale,
__________________________________________________________________
________ documentele de transport, numărul contului de decontare,
__________________________________________________________________
________ (denumirea instituţiei bancare şi numărul ei)
__________________________________________________________________
_________
__________________________________________________________________
________ CERTIFICATUL nr._____
pentru tipurile de ambalaje returnabile expediate cu producţie
__________________________________________________________________
________ (denumirea producţiei)
__________________________________________________________________
________ (denumirea beneficiarului (cumpărătorului, consumatorului),
__________________________________________________________________
________ rechizitele poştale şi de plată) conform contului, documentului de
transport nr._____
6. Spaţiul de contact cu clienţii : raioane, culoare de
circulaţie, spaţii de prezentare, spaţii de aşteptare.
Raionul este unitatea de bază folosită pentru gruparea și prezentarea
mărfurilor.Amplasarea raioanelor și a produselor trebuie făcută astfel încât să fie
asigurată prezentarea unui stoc de mărfuri echilibrat în raport cu cerințele
clienților, precum și ușurarea alegerii de către cumpărători a mărfurilor expuse.
Articolele expuse în zonele cele mai valoroase vor aduce un venit suplimentar,
justificându-și costul mai ridicat.

Raioanele se pot
organiza pe:

Grupe de Subgrupe de
Articole Sortimente
mărfuri mărfuri
Repartizarea suprafetei de vânzare pe raioane are drept scop:
-gasirea cu usurinta de catre clienti a unei grupe de marfuri sau a unor articole;
-selectarea de catre client a unui articol din rândul mai multor articole similare;
-întregirea cumparaturii efectuate de client prin prezentarea de articole complementare si
--stimularea unei vânzari suplimentare;
-stimularea deciziei de cumparare a clientului si pentru marfurile de impuls;
-tinerea evidentei vânzarilor pe grupe de marfuri, subgrupe, articole;
-utilizarea judicioasa a personalului, concomitent cu realizarea unei specializari a
acestuia, pe grupe de marfuri;
-efectuarea în conditii mai usoare a inventarelor.

Etapele parcurse în
amplasarea
raioanelor

-determinarea -determinarea -determinarea

amplasamentelor amplasamentelor amplasamentelor
raioanelor de foarte
mărfurilor de articolelor care fac
mare atracție, susținută obiectul
de produsele de apel(în cerere curentă
cazul legumelor și al
cumpărăturilor de
fructelor sau al impuls
mezelurilor)
Culoare de circulatie.Realizarea culoarelor de circulatie a cumparatorilor poate fi
considerata optima în conditiile în care se respecta un paralelism cu sursele de
iluminare în asa fel încît sursele de lumina sa fie stabilite deasupra culoarelor de
trecere, stabilind astfel o marcare indirecta a fluxului si o iluminare uniforma a
marfurilor.Culoarele de circulație - suprafetele de circulatie a clientilor, in functie
de destinatia lor, se clasifica in:
-Căi principale de circulatie, care la randul lor se subdivid in:
-căi de prima importanta, determinand directia fluxului de cumparatori in functie
de particularitatile constructive ale cladirii (intrarile principale, legaturile spre
mijloacele si caile verticale de circulatie);
-căi de importanta secundara, care stabilesc legaturile transversale spre diferite
raioane de vanzare.
-Culoare destinate efectuarii cumparaturilor, existente de-a lungul mobilierului si a
altor utilaje de vanzare;
-Spatii de stationare, toate spatiile unde clientii sunt in asteptare (in fata scarilor
rulante, a lifturilor, a caselor de marcat etc.).
O crestere a latimii culoarelor de circulatie, intre doua siruri paralele de mobilier,
pana la 1,80-2,00 m determina o reducere a spatiului ocupat cu mobilier cu 20-
25%. (in conditiile practicii autoservirii culoarele de trecere in magazine sunt
apreciate, ca adecvate, de catre specialisti, in limita dimensiunilor).

De regula, in proiectarea culoarelor de circulatie dintr-un magazin trebuie sa se

respecte urmatoarele principii:
a) caile principale de circulatie sa fie construite in linie dreapta si sa-si pastreze
latimea de trecere pe tot parcursul salii de vanzare, inlesnind clientului drumul cel
mai scurt spre diferitele raioane de vanzare;
b) pentru dimensionarea latimii culoarelor de circulatie si a spatiilor de stationare
se va porni de la frecventa cea mai intensa a vizitatorilor (in perioadele si orele de
varf ale activitatii magazinului);
c) culoarele destinate efectuarii cumparaturilor trebuie dispuse perpendicular pe
caile principale de circulatie, pentru a asigura clientilor accesul nestanjenit la marfa
dorita;
d) spatiile destinate activitatilor la standurile de vanzare si in fata caselor de marcat
trebuie sa nu se interfereze cu caile principale de circulatie si de efectuare a
cumparaturilor;
e) latimea cailor destinate efectuarii cumparaturilor este dependenta si de inaltimea
mobilierului comercial, recomandandu-se, in acest sens, ca latimea caii de
cumparare sa fie egala cu inaltimea raftului de marfuri;
f) in sectorul alimentar, aleile de circulatie trebuie sa fie continue, fara cai
transversale sau intreruperi de gondole
g) daca marile lungimi ale gondolelor sunt indicate pentru vanzarea marfurilor
alimentare, in comertul cu marfuri nealimentare ele devin inacceptabile, pentru ca
amplifica monotonia; intrerupandu-se aceste lungimi, se creeaza zona de
"promenada' si de stabilizare a clientului in interiorul raionului.
Spații de prezentare și de așteptare.În funcție de numărul rândurilor de mobilier
comercial (gondole, rafturi), fluxul clienților va fi orientat astfel încât punctul de
plecare să corespundă întotdeauna cu punctul de sosire. Numărul rândurilor de
rafturi în mijlocul suprafeței de vânzare trebuie să fie impar, astfel încât punctul
final al fluxului clienților să fie ieșirea din magazin. Spatiile destinate circulatiei în
marile magazine vor fi realizate fara încrucisari si cu posibilitati de evacuare rapida
a cumparatorilor si personalului în caz de necesitate.Aceste spații cuprind caile de
circulatie ale acestora de la intrarea în magazin catre locurile de vînzare a
marfurilor si de la acestea la iesire. Întrucât este elementul principal de func-
tionalitate a magazinului trebuie sa permita accesul comod al cumparatorilor
(intrarea în magazin, alegerea marfurilor, achitarea, ridicarea lor si iesirea din
magazin) continuu, fara fragmentari artificiale sau fortate, fara sa stînjeneasea
posibilitatea obtinerii unei viziuni de ansamblu asupra întregului sortiment de
marfuri expus în sala de vînzare.
Numarul si pozitionarea punctelor de acces al clientilor în magazin conditioneaza
orientarea majora a fluxului de circulatie. O solutie rationala din acest punct de
vedere presupune:
-orientarea usilor de intrare direct spre strada;
-căi de acces comode, primitoare, dimensionate astfel încât sa asigure circulatia
nestânjenita a clientilor; de preferat ca pentru intrare si iesire sa existe usi distincte,
desi la magazinele mici nu este posibil acest lucru;
-deschiderea usilor în sensul fluxului clientilor; la magazinele cu autoservire usile
sunt actionate de regula cu celule fotoelectrice ceeace rezolva implicit aceasta
problema.