Grupa 41 Facultatea de Medicina Veterinara STUDIU DE CAZ • Motan- rasa europeana , 1 an, castrat , 5.6 kg • Internata cu insuficienta renala . • Motanul a fost observat de proprietar ingerand flori de crin, dupa 2h a inceput sa vomite. • A fost dusa la un cabinet veterinar din apropiere si i-au fost administrate subcutanat solutii cristaloide si ranitidina. (ziua 2) • In ziua 3, starea s-a agravat, a fost dus la o alta clinica de urgenta unde analizele biochimice au avut ca rezultat : azot ureic 130 mg / dL ; creatinina 13,6 mg / dL ; fosfor 9,9 mg / dL ; potasiu 6.3 mmol/L. Concentratiile au depasit valorile normale de referinta . • Motanul a fost tratat cu lichide cristaline (36 ml / h IV), manitol (0,25 g / kg IV), furosemid (1 mg / kg IV, apoi 0,5 mg / kg / h cu viteză constantă perfuzie), și ampicilină sodică (22 mg / kg IV ) Atunci când producția de urină a scăzut de la 2,5 ml / kg / h la 1,3 ml / kg / h, pisica a fost trimisă la alta clinica medicala . • Pacientul nu are antecedente medicale. • In ziua 4, pisica a fost linistita si receptiva, temperature rectala 39.2 , frecventa cardiaca de 220 batai | minut , si o frecventa respiratorie de 60 | minut . Pisica a fost evaluata ca fiind suprahidratata, nu a existat edem subcutanat. • Rinichii erau fermi si durerosi la palpare. • Tensiunea arteriala160 mmHg • Analize hematologice: hematocrit normal 34.5% . • S-a evidentiat : AZOTEMIE SEVERA : nivelul azotului ureic din sange fiind de 252 mg/dL (interval de referinta 8-31 mg/dL, creatinina 27,4 (interval de referinta 0,5- 1,6 mg / dL ) ; hiperfosfatemia ( valoarea fosfatului din sange fiind de 10.2 mg / Dl, referinta : 3-6,2) ; calcemia 10,3 mg/dL ( interval 9,9-11,4 mg /dL) • Din cauza severitatii uremiei , a izotemiei si a gravitatii leziunilor renale preconizate cu aceasta toxicoza, animalul neraspunzand la tratamentul pentru IRA, s-a recomandat HEMODIALIZA. • In timpul acestui tratament, motanul a fost monitorizat pentru a indeparta posibilele modificari neurologice. • La 45 minute de la sfarsit primului tratament, motanul a dezvoltat semne neurologice cu pupile fixe si nistagmus orizontal . Aceste semne sunt sugestive pentru sindromul de dezechilibru al dializei) • Aceasta complicatie este o afectiune a SNC la pacientii dializati caracterizata prin semne clinice neurologice de severitate variabila cauzata de reducerea rapida a toxinelor uremice, scaderea osmolaritatii plasmatice fapt care favorizeaza trecerea apei in celule,ducand la edem cerebral. • I s-a administrat manitol 0,5 /kg I.V. • Motanul a fost stabil pe toate perioada tratamentului (9 zile) • Valorile ureii s-au redus cu pana la 96% , iar ale creatininei cu pana la 86%. • Gestionarea medicala a fost continuata cu lichide cristaloide, ranitidina, metrocopramid, manitol, ampicilina, butorfanol, amlodipine ( pentru a mentine tensiunea arteriala sistolica 150 mmHg) • Pentru a mentine hemtocritul peste 20 %, s-au facut 3 transfuzii de globule rosii. • Starea motanului s-a imbunatatit lent clinic si si-a recapatat progresiv functia renala . PARTE TEORETICA TIPURI DE CRIN…. • Anumite varietati ale crinilor, precum crinii Pacii, Peruani sau Calele fac parte din alte specii de plante decat adevaratul crin. Acestea contin cristale extrem de iritante pentru gura si tractul digestive provocand varsaturi si diaree, insa nu afecteaza rinichii. • Crinii din genul Lilium sau Hemerocallis sunt considerati crini in adevaratul sens al cuvantului si sunt potentiali fatali. • Crinul Vaii provoaca aritmie, convulsii . • Intoxicatia cu crin apare atunci cand pisica consuma orice parte a acestei plante , inclusive flori, tulpina, polen, frunze sau bulb . • Puii de pisca sunt predispusi in mod special la acest tip de otravire , avand in vedere curiozitatea si instinctul de explorare . • Simptomele intoxicatiei se instaleaza rapid , in primele ore dupa expunere, iar de cele mai multe ori, daca nu se actioneaza intr-un timp favorabil, are efecte mortale. • Simptome: voma,pierdere apetit, letargie, deshidratare, dezorientare, ataxie , crize convulsive,insuficienta renala acuta. • Toxina existent in crin , aflata la baza acestei otraviri, nu este inca cunoscuta. BIBLIOGRAFIE