FATA NEVAZUTA A CRIMINALITATII

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODA “JUSTINIAN PATRIARHUL”
STUDENT: POMANA ALEXANDRA-MARIA
PROFESOR :BOTESCU
 ANALIZE PRIVIND RELATIA DINTRE SARACIE, DEVIANTA SI CRIMINALITATE

Sărăcia nu reprezintă numai o condiţie obiectivă, constând în subdezvoltare, absenţa prosperităţii,

distribuţia inegală a resurselor sau a oportunităţilor şi excluziunea socială a unor largi segmente sociale de
populaţie, ci şi o condiţie subiectivă, întreţinută şi perpetuată de norme, valori, mentalităţi, sau clişeee, de
ceea ce s-ar putea numi, în ansamblu, „subculturile sărăciei”.
Asemenea subculturi plasează actorii sociali implicaţi la marginea societăţii, fiind generatoare de
modele de violenţă şi criminalitate, forme de agresiune (intra) familială şi numeroase conduite „deviante”.
În ultimele patru decenii, criminalitatea şi delincvenţa juvenilă au devenit una din problemele
sociale majore cu care s-a confruntat şi se confruntă, în continuare, cea mai mare parte din societăţile
contemporane, atât cele dezvoltate economic, cât şi cele în curs de dezvoltare.
În toată această perioadă, interpretările teoretice care considerau criminalitatea ca un fenomen de
interes marginal, caracteristic numai anumitor grupuri sau categorii sociale, au fost abandonate, pentru a
face loc unor abordări mai profunde şi mai realiste, în concordanţă cu care un asemenea fenomen este
interpretat ca fiind o importantă problemă socială, determinată de alte probleme sociale, strâns legată de
modul în care îşi gestionează comunitatea resursele, de procesele de educaţie şi de socializare, de modul
în care funcţionează.
Consecintele saraciei pot fi mai multe surse: consumul de droguri-vinderea drogurilor, practicarea
prostitutiei, furtul, inchisoarea,violenta familiala si stradala
 1.Drogurile
Consumul de droguri ilegale în rândul persoanelor foarte tinere (sub 15 ani) este rar în Europa. Consumul regulat de droguri în
rândul minorilor sub 15 ani este şi mai rar şi se constată cu precădere la anumite grupuri ale populaţiei la care consumul de
droguri se produce în combinaţie cu alte tulburări psihologice şi sociale.
Substanţa ilegală consumată cel mai des de minorii sub 15 ani este canabisul, urmată de inhalanţi (de exemplu: lipici, aerosoli).
Elevii de 15–16 ani care au raportat consumul de canabis, consumul acestui drog anterior vârstei de 13 ani rămâne atipic

În 2016, în Europa au fost raportate 18 decese ca urmare a consumului de droguri în rândul minorilor sub 15 ani.
Persoanele foarte tinere ale căror familii consumă substanţe psihoactive prezintă cel mai ridicat risc de consum timpuriu de
droguri, datorită problemelor sociale şi psihologice din mediul familial.
În majoritatea statelor membre ale UE, măsurile de prevenire a consumului timpuriu de substanţe ilegale (alcool, tutun) sunt
considerate şi ca măsuri de prevenire a consumului ulterior de droguri ilegale. În Europa, în general, limita de vârstă legală pentru
cumpărarea sau consumul de băuturi alcoolice variază între 14 şi 20 de ani, iar limita aferentă produselor din tutun între 16 şi 18
ani. În anumite ţări, limita de vârstă variază în funcţie de tipul băuturii (de exemplu: mai mare pentru băuturi spirtoase decât
pentru bere). Câteva ţări (Germania, Franţa, Luxemburg) au majorat taxele pentru reducerea atractivităţii tutunului sau băuturilor
.
 2.Practicarea prostitutiei
In România, prostitutia este cunoscuta de multa vreme desi, ca urmare a influentelor orientale, in vechile hotare
ale teritoriilor romanesti femeia avea, cu putine exceptii, o lipsa de libertate totala, fiind supusa complet dominatiei
exercitate de parinti sau de sot.
Prostitutia este atat de raspandita in România, incat pana si in legea invatamantului este prevazuta o reglementare
speciala (art. 11) care interzice desfasurarea in scoli, camine, internate, cantine, cluburi, case de cultura, baze si
complexuri culturale a activitatilor care "incalca principiile fundamentale ale moralei primejduind sanatatea fizica
sau psihica a tineretului". Obiectivul articolului este prevenirea prostitutiei in mediul scolar.
Angajarea pe calea prostitutiei, in România, este mediata de numerosi alti factori predispozanti printre care:
 esecul familial personal (multe prostituate sunt divortate)
 angajarea in viata sexuala la varste foarte fragede (15 ani sau chiar mai devreme)
 agresare sexuala precedenta (violate in copilarie sau adolescenta)
 practicarea unor meserii cu "afinitate ocupationala" fata de cea de prostituata (chelnerite, cadre de deservire in
unitati de alimentati publica).     
 Cauzele prostitutiei in Romania par sa contrazica ideile acelor sociologi din Occident care sustin ca acest fenomen
nu este dependent de presiunile economice
 3.Furtul
Furtul este incriminat atât de legile penale, cât şi de cele morale. Decalogul, cunoscut şi ca Cele zece
porunci din Biblie, prin Porunca a VIII-a, impune simplu: “Să nu furi.”
Apar pedepse pentru tâlhărie în coduri de legi vechi (tâlhăria e pedepsita cu moartea în Codul lui Ur-
Nammu 2100-2050 i.Hr.). Furtul e referit şi în Legile lui Ehsnunna (cca. 1930 i.Hr.), sau în Codul lui
Hammurabi (cca. 1790 i.Hr.).La nivel national furtul se regasete de multe ori in stransa legatura cu
saracia si cosnumul de droguri . De obicei, furturile nu se tin cartiere mici, ci in zonele bine dezvoltate cu
un potential financiar mare.
 4.Inchisoarea
  Penintenciarul este o instituie corecională in care îsi ispăesc pedeapsa persoane private de
libertate; In
Romania, sistemul penitenciar cuprinde 45 de unitati, dintre care 35 de
penitenciare,6 inchisori – spital si 4 unitati de reeducare pentru tineri. Majoritatea penitenciarelor r
omanesti nu indeplinesc normele 
Europene in ceea ce priveste standardele de locuire,siguranta si confort a detinutilor.
Inchisoarea este o modalitate de a se dezvolta legaturile in lumea interlopă unde au ca mijloc
traficul de droguri.
Cauzele in urma carora oamenii ajung sa sfarseasca in penintenciar sunt: saracia, violenta, lipsa
educatiei, anurajuele negative, consumul de droguri, traficul de carne vie.
 5.Violenta
Este folosirea intenţiontă a forţei sau puterii, reală sau sub formă de ameninţări, împotriva propriei
persone, împotriva unei alte persone sau împotriva unui grup sau comunităţi, care rezultă sau are o
probabilitate ridicată de a rezulta în rănirea, moartea, afectarea psihologică, afectarea dezvoltării sau
deprivare.
In Romania cauzele violentei sunt:
-Disfuncţii şi carenţe educative ale mediului familial
-Deficienţele mediului educaţional
-Educaţia sexuală lacunară
-Carenţele socio-economice
-Deficienţele mediului instituţional
-Creşterea gradului de permisivitate socială
Fenomenul criminalităţii ca problemă socială nu ţine seama de barierele geografice sau nivelurile de dezvoltare.
Criminalitate şi delincvenţa juvenilă sunt preponderente în ţările industrializate şi se menţin la niveluri minime în ţările unde
prevalează agricultura şi unde familia continuă să rămână principala agenţie de control social.
La nivel national delictele sau infracţiunile nu sunt determinate numai de cauze economice, dar şi de numeroase alte
variabile psihologice şi culturale .