APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA

MONEDEI

Oleg STRATULAT
prof.univ. dr.
 SUBIECTE

1. Abordări doctrinare privind originea

banilor.
2. Necesitatea şi apariţia banilor.
3. Evoluţia monedei.
4. Banii în arealul românesc.
 BIBLIOGRAFIE

1. Basno C., Dardac N., Floricel C. Monedă. Credit. Bănci, Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, R. A., 2003. – 374 p.
2. Bran, Paul. Mecanismul monetar. - Chişinău: Ştiinţa, 1991. –P. 31.
3. Berdilă-Cîrlan, Ana. Oboroc Iurie. Monedă şi credit: (scheme, st. de caz, teste). –
Ch.: Evrica, 2006. –P. 5-18.
4. Kiriţescu, Costin. Dobrescu, Emilian. Moneda – mica enciclopedie. –Bucureşti: Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1998. –P. 31-33; P. 191-193.
5. Manolescu Gh. Monedă şi credit. -Bucureşti: Editura Fundaţiei "România de
Mâine", 2003. - 228 p.
6. Monedă şi credit / Turliuc V., Boariu A., Stoica O. - Bucureşti: Editura Economică,
Bucureşti, 2005. - 303 p.
7. Деньги. Кредит. Банки: Учебник для вузов / Е.Ф.Жуков, Л.М.Макимова, А.В.
Печников и др.; Под ред. академ. РАЕН Е.Ф.Жукова. -2.е изд., перераб. и доп.
–М.: ЮНИТИ-ДАНА, 2003. -C. 8-18.
8. Финансы. Денежное обращение. Кредит. / Под ред. Поляка Г. Б. - 2-e изд. -
Москва: ЮНИТИ-ДАНА, 2004. – C.8-13.
9. Stratulat, Oleg; Stratulat, Olga. The appereance of monetary circulation on the
territory of Moldova and its role // Simposia Professorum: materialele sesiunii şt.
din 8-9 octombrie 2004/ Univ. Liberă Int. Din Moldova. –Ch.: ULIM; 2005. –P. 140
– 142.
 1. ABORDĂRI DOCTRINARE PRIVIND
ORIGINEA BANILOR

În literatura economică se discută în principal

două teorii a provenienţei banilor:

raţionalistă şi evoluţionistă.
DICTRINE PRIVIND PROVENIENŢA MONEDEI
 TEORIA RAŢIONALISTĂ

este expusă pentru prima oară în lucrarea lui

Aristotel “Etica Nicomah”
şi explică provenienţa banilor ca rezultat al unui
acord între oameni, care s-au convins că
pentru înlesnirea transferării valorii în
procesul de circulaţie al acesteia sunt
necesare instrumente speciale.
 TEORIA RAŢIONALISTĂ ÎN PREZENT

Opinia subiectiv-psihologică referitor la

provenenţa banilor persistă până în present
în lucrările multor economişti contemporani.
Paul Samuielson defineşte banii ca o
convenţionalitate socială artificială.
Jonn Kennet Galbreith consideră că
fixarea funcţiilor banilor după metalele nobile
sau altele obiecte este rezultatul unui accord
dintre oameni.
 TEORIA EVOLUŢIONISTĂ

Teoria evoluționistă este conturată pentru

prima oară în lucrările lui Adam Smith şi
David Ricardo în sec. al XIX-lea, cel mai
reprezentant exponent al ei a fost economistul
german Karl Marx şi explică că provenienţa
banilor este rezultatul unui proces evolutiv care
indiferent de voinţa oamenilor a condus la
separarea unor obiecte din masa totală a
bunurilor (mărfurilor) şi ocuparea unui loc
deosebit în circulaţia valorii.
 TEORIA EVOLUŢIONISTĂ
ÎN PREZENT

Descoperirile istorice ulterioare au

extins esenţial aria cunoştinţelor despre bani.
Nu s-a găsit nici un document istoric sau
arheologic în calitate de argument că banii s-
au născut în urma unei înţelegeri.
Toată istoria apariţiei şi funcţionării
banilor este, în esenţă, evoluţia lor de la
concret la abstract şi serveşte drept
confirmare a teoriei evoluţioniste a
provenenţei banilor.
2. NECESITATEA ŞI APARIŢIA BANILOR

Banul este un fenomen obiectiv, generat de

nevoile reale ale oamenilor pentru înlesnirea
şi echivalarea schimbului de bunuri.
NECESITATEA MONEDEI
CIRCUMSTANŢELE CARE AU DETERMINAT
APARIŢIA MONEDEI
APARIŢIA MONEDEI
 3. EVOLUŢIA MONEDEI

Istoria multimilenară a fenomenului

monetar reprezintă, în esenţă, evoluţia
conţinutului şi formei monedei.

Transformările de formă şi de fond a

banului ilustrează evoluţia banului ca o
succesiune de epoci, în decursul fiecăreia
din ele acesta fiind inedit ca materie şi
insolit ca siluetă.
EVOLUŢIA ETALONULUI MONETAR
ŞI FORMELOR MONEDEI
 TRANSFORMĂRILE DE FOND A MONEDEI

 EPOCA BANULUI MARFĂ – demarează odată cu ivirea schimburilor

economice;

 EPOCA MONEDEI DE AUR este lungă şi interesantă.

 EPOCA BANILOR SEMN începe odată cu separarea celor două laturi

ale banului şi care s-a extins până în zilele noastre.
 EPOCA BANULUI MARFĂ

Semnificaţia acestei epoci în istoria banilor

constă în observarea fenomenului valoare,
încercarea de măsurare şi inventarea
instrumentului de transferare a acesteia.

Evoluţia banului demarează odată cu

apariţia lui şi în decursul acesteia au loc un şir
de mutaţii conceptuale şi tehnice cu referinţă
la valoare şi schimb.
FORMELE VALORII
 FORMA BANILOR ÎN EPOCA BANULUI MARFĂ

Istoria ne furnizează diverse exemple de folosire în

funcţie de mediator în operaţiunile de schimb a
celor mai diferite obiecte în forma substanţial-
materială a acestora:
- blănuri;
- peşte;
- vite;
- pietre de moară;
- bolovani;
- scoici etc.
 EPOCA MONEDEI DE AUR

Inventarea monedei este considerată

de istoria economiei o invenţie tot aşa de
mare ca şi invenţia scrisului.
Celebrul economist român Victor
Slăvescu scria că „moneda este tot atât de
necesară schimbului de bunuri şi servicii
economice, pe cât este de necesar graiul
pentru înţelegerea oamenilor între ei.
 METALELE NOBILE ÎN ROL DE MONEDĂ

Dezvoltarea meşteşugurilor, şi în particular obţinerea şi

prelucrarea metalelor (iniţial acestea au fost arama, fierul
sau diferite aliaje, cum ar fi bronza), a condus la fixarea
rolului de mediator în schimburi după lingourile de metal.

Pe măsura creşterii bogăţiei sociale rolul echivalentului

general s-a fixat de metalele nobile - argint şi aur. Ele,
datorită unui şir de însuşiri cum ar fi omogenitatea,
divizibilitatea, duritatea în timp, şi unor particularităţi
speciale - raritate, transportabilitate, valoare înaltă a unor
volume neînsemnate, dar şi altor atribute utile, au fost
sortite să exercite rolul de metale monetare o perioadă de
aproape trei milenii din istoria omenirii.
 APARIŢIA MONEDEI PROPRIU-ZISE

Primele monede pot fi considerate cele bătute sporadic

în sec. al XI-lea î. Hr.
În China, circulau monezi metalice în sec. X înainte de
naşterea lui Cristos. Herodot ne informează că prima
monedă bătută din metal în Europa ar data din secolele VII
sau VI î. Hr., locul ei de origine fiind Lydia. Dacă ar fi să îl
credem pe lexicograful Pollux, regele Gyges al Lydiei,
autorul prezumat al acestei monezi, n-ar avut alt merit decât
că şi-a pus pecetea pe bucăţi ovoidale de electrum, aliaj de
aur şi argint. Adevăratul părinte al monezii metalice ar fi fost
Phidon, regele din Argos, care a trăit înaintea lui Gyges, de
vreme ce a prezidat Jocurile Olimpice în anul 748 înainte de
naşterea lui Cristos. Această presupunere este confirmată
de alte izvoare, ca de pildă de Cronica din Paros.
MONEDĂ DIN LIDIA
STATER DE ARGINT DIN AEGINA
 APUNEREA BANULUI MARFĂ

Separarea celor două laturi ale banului – banul-

marfă şi banul-semn – a fost punctul în care forma
monedei s-a detaşat de conţinutul ei valoric (etalonul
monetar), fiecare din acestea având în continuare
evoluţie separată.
Banul-marfă a fost scos pentru totdeauna din
circuitul monetar.
De acum înainte va circula numai banul-semn.
Acesta, pierzând valoarea intrinsecă şi devenind
reprezentant al valorii, obţine caracter de credit.
 EPOCA BANILOR SEMN

Odată cu separarea celor două laturi ale

banului începe o nouă fază în evoluţia formei
banului, pe care o vom intitula epoca banilor
semn, perioadă care s-a extins până în zilele
noastre.
 FORMELE BANILOR DIN EPOCA
MONEDEI SEMN

În epoca monedei-semn banii îmbracă

forma:
banilor de hârtie,
banilor de cont,
instrumentelor pieţei monetare:
 cambia;
 biletul la ordin;
 cecul;
 BANII DE HÂRTIE

Odată cu dezvoltarea schimbului nevoile de

ban-marfă, respectiv de metale preţioase cresc, în
timp ce producerea lor rămâne limitată.
Apare un dezechilibru între cererea şi oferta
de metale.
 FACTORII CARE AU DETERMINAT
APARIŢIA BANILOR DE HÂRTIE

 ştergerea naturală a monedelor în procesul de

circulaţie;
 stricarea ilegală a pieselor monetare din metal
nobil de către falsificatori;
 stricarea conştientă a monedei metalice de
autorităţile publice:
 micşorarea conţinutului metalic al monedei cu scopul
obţinerii venitului suplimentar în visterie;
 confecţionarea substituenţilor banilor pe suport
ieftin;
 emisiunea de către visterie a banilor cu curs impus
artificial etc.
DATĂRI PRIVIND APARIŢIA BANILOR DE HÂRTIE

 pentru punerea în circulaţie a banilor de hârtie

statul a parcurs o lungă cale de la apariţia
primelor monede (China sec. al Xl-lea î. Hr.) şi
organizarea primului sistem monetar naţional
(Lidia sec. al VI - lea î.Hr.) până la primii bani de
hârtie (China, sec. al XII-lea d.Hr.);
 emiterea monedei de hârtie în Imperiul Britanic
demarează în a. 1690, iar din 1697 emisiunea
bancnotelor este monopolizată de Banca Angliei.
 în Rusia banii de hârtie (asignaţii) au fost puşi în
circulaţie în a. 1769 în timpul domniei Ecaterinei
a II-a.
PRIMII BANI DE HÂRTIE DIN CHINA
PRIMII BANI DE HÂRTIE DIN RUSIA (ASIGNAŢIILE)
EMIŞI DE ECATERINA II
 BANII DE CONT

 Reprezintă disponibilităţile aflate în conturile

bancare devin operabili, totodată sa sesizat
nu numai existenţa lor, dar şi comoditatea,
rapiditatea şi avantajele transferurilor între
conturi.

 În prezent banii de cont reprezintă principala

componentă a masei monetare în circulaţie.
 INSTRUMENTELE PIEŢEI MONETARE

Naşterea instrumentelor de plată provine dintr-o

veche practică comercială de achitare a plăţilor printr-
un efect de comerţ, care în a doua jumătate a
secolului al XII-lea în Europa Occidentală ia
amploare. Marii negustori, pentru efectuarea plăţilor,
tot mai frecvent apelau la scrisorile de schimb. Mai
târziu, în secolul al XVII-lea au fost create noi
instrumente – tratele comerciale. Scrisoarea de
schimb şi tratele comerciale nu au valoare intrinsecă
şi reprezintă un angajament al celui ce le emite de a
plăti la o anumită dată o anumită sumă.
TIPURILE INSTRUMENTELOR PIEŢEI MONETARE

Cambia este unul din cele mai vechi instrumente de plată folosit în
activitatea comercială internă şi internaţională, care sub diverse forme şi
cu unele modificări funcţionale se foloseşte şi astăzi. Din punct de vedere
istoric, cambia a apărut în China prin anii 500 – 600, apoi s-a extins în
Italia. Comerţul dintre Extremul Orient şi Europa era mijlocit de arabi şi
italieni şi cambiile au devenit un instrument de plată internaţional pentru
comercianţi.
Cambia reprezintă un titlu negociabil care face dovada existenţei unei
creanţe într-o sumă concretă şi plătibilă imediat sau pe termen scurt, de
regulă, până la 90 zile.
Biletul la ordin este o forma mai simpla a cambiei care reflecta relaţiile
numai dintre doi parteneri - beneficiar şi plătitor. Emitentul biletului la ordin
este plătitorul care se angajează ferm să plătească la scadenţă suma
înscrisă pe document.
Cecul este un înscris prin care o persoană dă ordin unei bănci, la care
are fonduri, să plătească o sumă de bani unei terţe persoane.
 EVOLUŢIA ETALONULUI MONETAR

Cu toate că evoluţia etalonului monetar

nu a mers în pas cu evoluţia formei monedei,
acesta a suportat transformări esenţiale.
 ETALONUL MONETAR SUBSTANȚIAL –
MATERIAL

 În epoca banilor-marfă, când aceștia

îmbrăcau forma substanțial – materială a
obiectelor care evoluau în funcție de bani,
valoarea monedei era identică cu valoarea
obiectului respectiv.
 Etalonul monetar în perioada descrisă avea
valoare determinată de importanța și
semnificația bunului folosit în intermedierea
schimbului, de substanța materială a
acestuia.
 ETALONUL MONETAR AUR-MONEDĂ

s-a instituit odată cu apariţia monedei propriu-

zise, denotă că piesă confecţionată din aur,
se păstrează pentru o anumită perioadă şi
după îmbrăcarea de către monedă a formei
banilor de hârtie şi a banilor de cont.
 ETALONUL MONETAR AUR-LINGOU

 După intrarea în circulaţia largă a banilor de hârtie şi banilor

de cont şi consolidarea tendinţei de declin a cererii de
monedă de aur, s-a observat inutilitatea baterii monedei de
aur în proporţii mari.
 Acum a devenit suficientă stabilirea conţinutului de aur în
unităţi de greutate pentru o unitate monetară, iar aurul să fie
păstrat în lingouri în rezervele băncii emitente.
 Aşa are loc o transformare a conţinutului valoric a monedei,
care de acum în colo devine etalon monetar aur-lingou.
 În aşa mod, etalonul monetar materializat în aur, rămas în
depozitul băncii, îşi îndeplineşte funcţia de măsurător al
valorii fără a fi prezent nemijlocit la această operaţiune.
 ETALONUL MONETAR AUR-DEVIZE

 În funcţie de garant valoric, de rând cu aurul depozitat în

bancă, au fost admise şi alte active: efecte comerciale
publice, creanţe asupra producţiei aflate pe piaţă, efecte
bancare etc.
 În aşa mod, echilibrul dintre banii-semn şi banii-marfă,
datorită modificării esenţiale a conţinutului substanţial-
material al etalonului monetar, a fost menţinut.
 În aceste împrejurări se instituie sistemul monetar bazat
pe etalonul monetar aur-devize. Acest mecanism a
funcţionat suficient de lung timp şi destul de eficient, aurul
servind convertibilitatea banilor de hârtie şi de cont şi
exercitând funcţia de măsură a valorii.
 ETALONUL PUTERE DE CUMPĂRARE

Masa de bani-semn în formă de bani de

hârtie şi de cont aflată în circulaţie pe pieţele
naţionale şi internaţionale îşi găseşte
expresie valorică în ansamblul de bunuri
cotate pe aceste pieţe.
Puterea de cumpărare a unei unităţi monetare
exprimă volumul de mărfuri şi servicii care pot fi
achiziţionate cu această unitate într-o perioadă şi pe
o arie geografică determinată,comparativ cu o altă
perioadă luată ca bază de comparaţie.
4. BANII ÎN AREALUL ROMÂNESC
MONEDE EMISE ÎN HISTRIA
STATER – THRACIA
 DENARI - IMPERIUL ROMAN
ALE ÎMPĂRAŢILOR TRAIAN ŞI HADRIAN
 MONEDE ROMÂNEŞTI DIN TIMPUL DOMNIEI LUI
VLADISLAV I VLAICU

 Cele mai vechi monede româneşti datează din timpul

domniei lui Vladislav I Vlaicu (1364-cca 1377).
Sistemul monetar introdus de acesta în jurul anului
1365 cuprindea trei valori: ducaţi, cu o greutate
medie de 1,05 grame, dinari (0,70 grame = 2/3 ducat)
şi bani (0,35 grame = 1/2 dinar = 1/3 ducat). Primele
monede ale Ţării Româneşti prezintă pe avers, de
regulă, un scut despicat, având în primul câmp opt
fascii, iar pe revers un coif închis, surmontat de o
acvilă conturată, cu cruce în cioc.
DUCAT EMIS ÎN VREMEA LUI VLAICU VODĂ ÎN
MUNTENIA
DUCAT EMIS ÎN VREMEA LUI VLAICU VODĂ ÎN
MUNTENIA
½ GROŞI
AŞPRI TURCEŞTI
MONEDE EMISE PE TIMPUL DOMNIEI LUI
ŞTEFAN CEL MARE
CONTINUARE
TALER-LEU
ȘI ÎN FINAL

SUCCES!!!