SISTEMUL MONETAR

AL REPUBLICII
MOLDOVA
CADRUL GENERAL PRIVIND
CONCEPTUL DE SISTEM
MONETAR
În literatura de specialitate, sistemul
monetar este definit ca un anumit
mod de organizare şi reglementare a
circulaţiei monetare dintr-o ţară, pe
baza unor legi speciale ale statului
respectiv. De asemeanea putem găsi
şi următoarea definiţie că sistemul
monetar reprezintă „totalitatea
instrumentelor şi tehnicilor, precum şi
un complex de instituţii şi modalităţi
care permit reglementarea circulaţiei
monetare dintr-o ţară, prin
intermediul unui ansamblu de norme
juridice care sunt adoptate de
autoritatea publică”.
 Conform definiţiei date de Costin
Kiriţescu, sistemul monetar naţional
reprezintă „ansamblul normelor
legale şi al instituţiilor care
reglementează, organizează şi
supraveghează relaţiile băneşti dintr-
un stat”. Pentru ca sistemul monetar
să fie omogen este necesară şi
existenţa unui sistem de relaţii între
instituţiile ce au ca obiect de
activitate circulaţia monetară (bănci,
trezorerie publică, organisme
specilaizate etc.).
 fărîmiţare

simplitate
Conform aprecierilor istoricilor
monetari, apariţia sistemelor monetare
poate fi pusă atît în perioada
antichităţii, cît şi a Evului Mediu, însă
toate sisteme monetare s-au
caracterizat prin:
deteriorarea
monedei

Fărîmiţarea, ca trăsătură
principală, rezultă din
descentralizarea baterii
monedei şi lipsa de unitate a
circulaţiei monetare (de
exemplu, fiecare monetărie
situată în fiecare oraş al
Greciei antice bătea propria
monedă).
Simplitatea sistemului
monetar rezultă din numărul
redus de elemente ale
acestuia (unitatea monetară,
paritatea monetară, titlul
metalului pe care îl
reprezintă).
Deteriorarea monedei
constă în uzura acesteia şi
posibilităţile de falsificare
(prin reducerea
conţinutului de metal
preţios din care erau
confecţionate monedele).
Odată cu consolidarea statelor, acestea
şi-au asumat anumite atribuţii monetare,
şi anume de a crea moneda, de a defini
unitatea monetară, precum şi de a stabili
paritatea metalică. Politica monetară a
statului, determinată de condiţiile
generale de dezvoltare ale acestuia,
impune existenţa unui sistem monetar
unic, ce are ca rol de a asigura
stabilitatea şi elasticitatea sistemelor
monetare. Aşa dar, sistemele monetare
au trăsături comune, generale, dar se
individualizează în funcţie de specificul
naţional şi al perioadei.
Elementele unui sistem monetar rezultă din reglemetările monetare ale statului respectiv, din modul de organizare al circulaţiei monetare, şi trebuie să răspundă
următoarellor probleme:

baza sistemului monetar;

circulaţia monetară;
creaţia monetară;
dimensionarea cantităţii de bani necesară circulaţiei;
organizarea relaţiilor monetare ale unei ţări cu străinătatea;
asigurarea stabilităţii sistemului monetar.
Astfel, la modul general, un sistem monetar trebuie să cuprinda următoarele elemente:

metalul monetar;
unitatea monetară;
baterea şi circulaţia monedei;
emisiunea şi circulaţia bancnotelor;
emisiunea şi circulaţia monedei scripturale.
SISTEMUL MONETAR AL
REPUBLICII MOLDOVA
INSTITUIRE ȘI EVOLUȚIE
Banca Naţională a Moldovei a fost
înfiinţată în anul 1991 prin decretul
preşedintelui Republicii Moldova
din 4 iunie 1991 "Cu privire la Banca
Naţională a Moldovei" conform căreia
Banca Republicană din Moldova
a Băncii de Stat a URSS a fost
reorganizată în Banca Naţională a
Moldovei.
La 11 iunie 1991 Parlamentul
Republicii Moldova a adoptat Legea cu
privire la Banca Naţională de stat a
Moldovei,
iar la 12 iunie 1991 Legea cu privire la
bănci şi activitatea bancară.

Astfel, aceste acte

legislative au pus fundamentul sistemului bancar
din Moldova. Atribuţiile de bază ale B.N.M. sunt:
stabilirea şi implementarea politicii monetare şi valutare în stat;
activitatea de bancher şi agent fiscal al statului;
autorizarea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare;
supravegherea sistemului de plăţi în Republica Moldova şi facilitarea
funcţionării eficiente a sistemului de plăți interbancare;
emisiunea monedei naţionale;
stabilirea, prin consultări cu Guvernul, a regimului cursului de schimb al
monedei naţionale;
gestionarea rezervelor valutare ale statului;
întocmirea balanţei de plăţi a statului;
reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova s.a. 
Băncii Naţionale a Moldovei i-a revenit un rol
important în procesul de tranziţie la economia de
piaţă a Republicii Moldova. Din 1991 şi pînă în
prezent au fost elaborate şi implementate un şir de
măsuri eficiente în vederea stabilizării mediului
monetar şi de credit. Cel mai important pas în acest
sens a constituit introducerea în circulaţie la 29
noiembrie 1993 a monedei naţionale - leul
moldovenesc - cu promovarea
ulterioară a unei politici monetare şi de credit
antiinflaţioniste.
A fost stopată inflaţia galopantă şi stabilizat cursul 
monedei naţionale.
În anul 1993 rata inflaţiei a constituit 2705.7%, în 1994 -
104.6%, în 1995 - 23.8% (cea mai scazută rată în CSI), în
1996 - 15.1%, în 1997-11.2%, în 1998 ca urmare a crizei
financiare din regiune ea a crescut pînă la 18.3%. În 1994, ca
rezultat al diminuării ratei inflaţiei, rata de refinanţare a
B.N.M. a devenit pozitivă în termeni reali.
În anul 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei şi Legea
instituţiilor financiare.
Conform primei legi, B.N.M. este
independentă în exercitarea
atribuţiilor sale, fiind responsabilă
faţă de Parlament. Cea de-a doua
lege sus-menţionată are drept scop
crearea unui sector financiar puternic
şi competitiv, neadmiterea riscului
excesiv în acest sistem, protejarea
intereselor deponenţilor.
Începand cu anul 1998 Banca
Naţională a renunţat la practica
stabilirii cursului oficial de schimb al
monedei naţionale faţă de dolarul SUA
la Bursa valutară şi a procedat la
determinarea acestuia ca medie
aritmetică simplă a mediilor ponderate
a cursurilor de cumparare şi vînzare a
dolarului SUA contra lei moldoveneşti
pe piaţa inter- şi intrabancară.  Faptul
a permis descentralizarea pieţei
valutare interne în corespundere cu
practicile ţărilor dezvoltate.
Ca urmare a lichidării riscurilor excesive în bănci
şi creării condiţiilor necesare pentru menţinerea
stabilităţii situaţiilor financiare ale acestora, care
se bazează pe acţiunea forţelor de piaţă,
începînd cu 1 iulie 2004 a fost înfiinţat sistemul
de garantare a depozitelor, care prin garanţiile
sale acoperă circa 90 la sută din depozitele
persoanelor fizice. La sistemul de garantare a
depozitelor participă în mod obligatoriu toate
băncile autorizate. Mijloacele destinate pentru
garantarea depozitelor se acumulează din
contribuţiile băncilor, iar statutul legal al
sistemului de garantare a depozitelor asigură
independenţa juridică, operaţională, financiară
şi administrativă a acestuia.
De asemenea, în contextul alinierii la
standardele internaţionale, în anul 2006
Banca Naţională a Moldovei a
implementat  un nou sistem automatizat
de plăţi interbancare (SAPI). Acesta este
compus din sistemul de decontare pe
bază  brută  în timp real destinat
procesării plăţilor urgente şi de mare
valoare şi sistemul de compensare cu
decontare pe bază netă destinat
procesării plăţilor de mică valoare. Astfel,
a fost realizată o infrastructură modernă
de plăţi, care a determinat premise
importante pentru prestarea serviciilor de
plată de o nouă calitate şi facilitarea
efectuării plăţilor fără numerar în ţară. 
 Banca Naţională a Moldovei (BNM) - bancă centrală a ţării, persoană
juridică subordonată Parlamentului Republicii Moldova.
Prin instrucţiunile BNM sunt stabilite standardele de funcţionare ale
sistemului bancar, care corespund normativelor prevăzute de
Convenţia de la Basel. Printre acestea putem enumera:
 suficienţa capitalului;
evaluarea riscului de
creditare şi reducerea
pierderilor în procesul
de creditare;
suficienţa capitalului;
monitorizarea procesului de
utilizare a creditelor „mari”,
adică a celor ce depăşesc
10% din capitalul normativ
al băncii;
monitorizarea
lichidităţii sistemului
bancar.
Cadrul juridic al pieţei bancare
este asigurat prin Legea cu privire
la Banca Naţională a Moldovei,
Legea cu privire la instituţiile
financiare. Există şi alte documente
legislative care au drept scop
consolidarea rolului BNM în
procesul de elaborare şi
implementare a politicii monetare
şi valutare, precum şi în ceea ce
ţine de asigurarea durabilităţii
sistemului financiar.
În anul 2007 Bănca Naţională a
Moldovei a lucrat asupra proiectului
Legii privind reglementarea valutară
(în continuare – proiectul Legii), la
elaborarea căruia s-a ţinut cont de
propunerile şi obiecţiile autorităţilor
publice interesate şi ale băncilor
autorizate, precum şi de
recomandările înaintate în cadrul
misiunii Fondului Monetar
Internaţional de asistenţă tehnică.
Proiectul Legii a fost elaborat între executarea hotărârii
Parlamentului Republicii Moldova nr.300-XVI din 24.11.2005 „Cu
privire la Programul legislativ pentru anii 2005-2009”. Proiectul
Legii are drept scop instituirea, la nivel de lege organică, a
normelor juridice referitoare la efectuarea şi raportarea
operaţiunilor valutare, licenţierea şi desfăşurarea activităţii unităţilor
de schimb valutar, precum şi referitoare la controlul valutar,
stabilite în scopul implementării politicii valutare a statului şi
asigurării stabilităţii pieţei valutare interne.
Elaborarea proiectului Legii se încadrează
în măsurile prevăzute pentru
implementarea Planului de Acţiuni
Republica Moldova - Uniunea Europeană
în partea ce se referă la capitolul 2.3
„Reforma şi dezvoltarea social-economică”,
în vederea implementării măsurilor între
îmbunătăţirea convergenţei în domeniile
cheie ale legislaţiei Republicii Moldova cu
legislaţia Uniunii Europene.
Astfel, la elaborarea proiectului Legii s-a
luat în considerare legislaţia comunitară (în
particular prevederile art. 59 aferente
măsurilor de salvgardare din Tratatul de
instituire a Comunităţii Europene şi
prevederile Anexei la Directiva Consiliului
din 24 iunie 1988 pentru aplicarea
articolului 67 din tratat (88/361/CEE)),
precum şi a fost consultată legislaţia în
domeniul reglementării valutare a statelor
străine, inclusiv a unor state membre ale
Uniunii Europene.
În noiembrie 2007 proiectul Legii a fost aprobat la
şedinţa Parlamentului Republicii Moldova în prima
lectură.

BNM îndeplineşte funcţia de bancă centrală, care

autorizează, supraveghează şi reglementează
activitatea instituţiilor financiare, reglează
funcţionarea sistemului bancar, dar care nu se
angajează în activitatea bancară comercială.
 Raportul de
stabilitate financiară
2019
Observăm cea mia pronunțată
creștere anuală a PIB la finele
anului 2019. A fost înregistrată în
grupul economiilor emergente, iar
creșterea anuală a atins Valoarea
de 1,2 la sută. Fiind 0,9 p.
inferioare celor înregistrate în anul
precedent .
Cererea externă slabă , problemele
fiscale în unele state membre și
Brexit-ul au fost factorii domnanți
în temperarea creșterii economice
la nivelul European.
În anul 2019, PIB-ul Republicii
Moldova a înregistrat o creştere
în termeni reali de 3,6 la sută,
această dinamică fiind cu 0,7 p.
inferioară celei din anul 2018
(Figura 1.1.2). Creşterea
economică a fost mai pronunţată
din trimestrul II, urmare activizării
sectoarelor constructiilor şi
comerțului cu amănuntul
începând cu finele primului
trimestru al anului, menţinându-
se un nivel înalt de performanţă
până la sfârşitul perioadei de
raportare. In acelaşi timp,
contribuţii pozitive, dar mai
reduse, au fost generate de
creşterea din domeniile industriei
(industria extractivă,
prelucrătoare, producţia şi
furnizarea de energie electrică şi
termică).
În anul 2019, rata medie a inflaţiei a
constituit 4,8 la sută, cu 1,7 p.p. mai mult
decât în 2018. În perioada respectivă,
rata anuală a inflaţiei a înregistrat o
evoluţie ascendentă, crescând de la 2,2
la sută în luna ianuarie 2019, până la 7,5
la sută în luna decembrie 2019 (Figura
1.1.3). Pentru perioada 2020-2021 se
anticipează o traiectorie descendentă a
ratei medii a inflaţiei până în primul
trimestru al anului 2021, cu o relansare
ulterioară până la finele orizontului de
prognoză. Începând cu trimestrul IV 2020,
rata anuală a inflaţiei se va plasa sub
intervalul de variaţie, revenind în interval
către trimestrul IV 2021.
Indicatorii bugetului public
naţional au înregistrat o
deteriorare pe parcursul
anului 2019, astfel încât
deficitul bugetului public
național a constituit 5 920,0
mil. MDL sau 2,8 la sută din
PIB. Deficitul bugetar s-a
majorat semnificativ
comparativ cu anul 2018, atât
în valori nominale, cât şi ca
pondere în PIB (Figura 1.1.4)
Datoria de stat Conform datelor MF la situația din
31 decembrie 2019, indicatorii de
sustenabilitate ai datoriei de stat
se încadrează în limitele
recomandate şi nu produc riscuri
adiţionale asupra stabilității
macroeconomice a ţării. Ponderea
datoriei de stat în PIB s-a micşorat
cu 2,4 p. comparativ cu situația de
la finele anului 2018, iar ponderea
serviciului datoriei de stat în
veniturile bugetului de stat a
rămas constantă la valoarea de
4,1 la sută (Figura 1.2.1).
Pozitia investitională
internaţională a Activele financiare
Republicii Moldova, la externe au însumat 5
31.12.2019, a 290,47 mil. USD, în
constituit -4 985,71 scădere cu 4,5 la
mil. USD, soldul sută de la începutul
debitor aprofundându- anului, iar pasivele -
se faţă de sfârşitul
anului 2018 cu 22,4 la 10 276,18 mil. USD,
sută (Figura 1.3.3). în creștere cu 6,9 la
sută.
În anul 2019 a continuat să
crească media ponderată a
scadenţelor la creditele
acordate populaţiei. La
situația din luna decembrie
2019, scadenţa medie
ponderată pe portofoliul
aferent persoanelor fizice
este de 132 luni sau de
circa 11 ani, cu aproximativ
un an mai mult față de
valoarea aferentă anului
precedent (Figura 1.4.6).
.