SARPELE MONETAR

Conceptul de sarpe monetar Sarpele monetar a fost o metoda de protectie si de dirijare a cursului valutar, instituita si utilizata in cadrul Comunitatii Economice Europene, care consta in admiterea fluctuatiei unei monede din cadrul Uniunii in interiorul unei marje de 2,25% in raport cu dolarul american, putand varia in acelasi timp si intre ele intr-o banda de 4,5%. Aparitia sarpelui monetar ceasta metoda de protectia a aparut cand SU au suspendat convertibilitatea dolarului in aur la !5 au"ust !#$!, punand lumea occidentala in fata unei noi realitati economice la nivel "lobal si a fost conceput ca o replica la dezordinile monetare aparute si la abandonarea principiilor Sistemului %onetar &nternational. cordul de la 'as(in"ton din !#$!, prin care marjele de fluctuare ale monedelor s-au modificat de la )*- !% la )*- 2,25%, n-a asi"urat decat o stabilitate limitata a ratelor de sc(imb, daca o moneda se afla la limita superioara, in timp ce o alta se afla la limita inferioara , rezulta ca cele doua monede inre"istreaza o abatere a cursului de 4,5 % vis a vis de definitia oficiala, daca o moneda care se afla la nivelul plafon trece la nivelul planseu, in timp ce o alta moneda urmeaza o traiectorie inversa. +ncep,nd cu aprile !#$2 Consiliul de ministri al CEE decide reducerea marjelor de fluctuatie ale monedelor europene la jumatate fata de ceea ce se autorizase in !#$! si a fost pus -n aplicare aranjamentul cunoscut sub numele de ./arpele monetar0. 1enumirea este data de ima"inea evolutiei cursului monedelor europene, acestea formeaza, in evolutia lor, o linie ondulata 23un sarpe34 care se incadreaza intr-un tunel ce reprezinta marjele de fluctuatie autorizate de sistemul monetar international, -n cadrul c5ruia monedele celor /ase state membre fondatoare ale Comunit56ii Economice Europene 2la care sau ad5u"at ulterior %area 7ritanie /i 1anemarca4 p5strau -ntre ele o marj5 de 8uctua6ie de )*- 2,25% av,nd drept pivot dolarul american, ceea ce -nsemna c5 -ntre moneda cea mai bine cotat5 /i cea mai slab cotat5 putea s5 e9iste un ecart de ma9imum 4,5%. %en6inerea raporturilor valorice stabilite -ntre monede se f5cea prin interven6ii frecvente ale b5ncilor centrale. Functionareasarpelui monetar Sistemul /arpelui monetar a func6ionat cu di:cultate, cu dese momente de retra"eri /i reveniri ale statelor membre /i cu numeroase reajust5ri de parit56i prin devalorizare /i revalorizare. &n perioada cuprinsa -ntre anii !#$2 si !#$#, c,t timp a durat 3sarpele monetar3, au fost puse -n aplicare doua tipuri de 3sarpe monetar3; !. 3sarpele n tunel" 2-ntre 24 aprilie !#$2 si !! martie !#$<4, caracterizat printr-o dubla limitare a fluctuatiilor cursurilor de sc(imb ale

monedelor europene, at,t -n raport cu dolarul, c,t si -ntre ele. cest tip de sarpe reprezenta un model bidimensional , -n cadrul caruia cursurile monedelor europene erau cuprinse -n interiorul unui tunel delimitat prin marjele de fluctuatie de )*- 2.25 % -n raport cu dolarul american si erau le"ate -ntre ele prin marjele de fluctuatie a cursurilor reciproce tot de )*- 2.25 %. +n cazul atin"erii ori depasirii limitelor benzii de fluctuatie 2reprezentate de cursurile plafon, respectiv plansee4, bancile centrale trebuia sa intervina, realiz,nd astfel o fluctuatie concertata. 2. "sarpele fara tunel" 2-ntre anii !#$< si !#$#4. 3sarpele -n tunel3 a fost serios afectat de practica speculatiilor, detinatorii de dolari caut,nd sa se debaraseze de moneda americana pentru a cumpara aur de pe piata libera de la =ondra. +n aceste conditii, tarile europene au decis sa mentina -n continuare, la acelasi nivel, marjele de fluctuatie ale monedelor lor -ntre ele, elimin,nd obli"atia de a sustine conditionat cursul dolarului american pe pietele de sc(imb, fapt care a determinat disparitia tunelului -n interiorul caruia era -n"radit. &n decursul perioadei in care a functionat ,mecanismul >sarpelui monetar0 a cunoscut perioade dificile. &n iunie !#$2, de e9emplu, lira sterlina abandoneaza acest mecanism. %area 7ritanie n-a putut sa mentina cursul monedei sale, datorita riscului de epuizarie a rezervelor de sc(imb. Coroana daneza paraseste>sarpelui monetar0 dar este reinte"rate la finele anului !#$2. =ira italiana iese definitive din sistem in !#$4, iar francul se retra"e in ianuarie !#$4 si revine in iulie !#$5. >Sarpelui monetar0 nu a asi"urat stabilitatea dorita nici pentru monedele care au ramas fidele sistemului. %arca "ermana a fost reevaluata de 4 ori, "uldenul olandez a facut obiectul a doua reevaluari, iar francul 7el"ian a fost reevaluat o sin"ura data. E9perien6a /arpelui monetar a desc(is calea sistemului monetar european care, -n pofida "reut56ilor -nt,mpinate a permis e9perimentarea unor noi forme de colaborare monetar5 interna6ional5 /i punerea la punct a te(nicilor de restr,n"ere a marjelor de fluctua6ie &n acest mod se poate e9plica de ce in !#$#, tarile europene incearca o alta modalitate de asi"urare a stabilitatii monetare, cu ajutorul unui nou sistem. Declinul sarpelui monetar 1ificult56ile ./arpelui monetar0 au condus autorit56ile monetare europene ca s5 creeze un nou sistem monetar. ?ot5r,rea de a crea o Uniune Economic5 /i %onetar5 a fost adoptat5 -n decembrie !#@# la -nt,lnirea /efilor de stat la ?a"a. +n acela/i timp a fost constituit un "rup de e9pe6i condus de A. 'erner, prim-ministrul lu9embur"(ez, care s5 studieze problemele pe care le ridic5 aplicarea -n practic5 a acestei (ot5r,ri. +n !#$B este prezentat /i aprobat planul 'erner, av,nd drept obieciv crearea UE%, -n trepte, pe parcursul perioadei !#$!-!#CB. .

+n final se puncteaz5 ideea creerii unui nou sistem monetar -n /edin6a Consiliului European din @-$ iulie !#$C de la 7remen 2Dermania4, ca -n final la /edin6a Consiliului European de la 7ru9elles din 4-5 decembrie !#$C se adopt5 creerea Sistemului %onetar European 2S%E4 cu punere -n aplicare din !2 martie !#$#. =a S%E au aderat Eran6a, Dermani, 7el"ia, &talia, 1anemarca, Flanda, =u9embur" /i apoi n"lia. Eunc6ionarea sistemului monetar european s-a bazat pe o moned5 de referin65 denumit5 ECU; un .co/ monetar0 format din monedele tuturor statelor participante la sistem, ponederea era determinat5 de nivelul A&7 al fiec5rei 65ri /i de volumul sc(imburilor comerciale.