Definirea statului în doctrina
sociologică și doctrina juridică
Realizat de:-Bumb Alexandru Nicușor
-Caloian Andrada Nicoleta
-Ciorogariu Florin Daniel
-Răileanu Mihai Mădălin
Grupa 104
Cuprins
Partea introductivă
●
Definirea statului in doctrina sociologică:-Liberalismul
●
-Marxismul
-Realismul
Definirea statului in doctrina juridică: [Link] de stat
●
[Link] internațional și
dreptul intern
[Link] constituțional
Bibliografie
●
Partea Introductivă
●
Din punct de vedere semantic,notiunea de stat s-a format din verbul
latin “statuo”care semnifică a pune,a așeza,a întemeia
●
Din punct de vedere etimologic termenul stat își are originea în
latinescul “status rei publicare”care pentru magistrați si poporul roman
însemna “starea lucrărilor publice” sau “situația conducerii vieții publice”
●
Termenul poate fi definit in două sensuri:un sens larg și un sens
restrâns
●
Problema statului a fost analizată din perspectiva a trei abordări
clasice,acestea fiind:liberalismul,marxismul si realismul.
Statul în sens larg
●
Se înțelege o societatea organizată și constituită istoric pe un
anumit teritoriu
●
Este format din trei elemente componente,și anume:
1. Teritoriu
2. Populatie
3. Puterea politică organizată,suverană
Statul în sens restrâns
●
Statul reprezintă un sistem instituționalizat cu atribuții de
conducere politică a societății,de exercitare a puterii suverane a
poporului.
●
Se referă numai la puterea de stat,adică la mecanismul de
organe prin care este condusă și organizată societatea.
Definirea statului în
doctrina sociologică
●
În doctrina sociologică statul reprezinta un produs al evolutiei sociale a
civilizațiilor
●
Conform doctrinei politice si sociologice actuale,societatea
politică(statul) a căpătat trăsături caracteristice rezultate din experiența
anterioară și s-a delimitat net de alte forme de organizare socială.
●
Problema statului a fost analizată din perspectiva a trei abordări
clasice,acestea fiind:-Liberalismul
-Marxismul
-Realismul
Liberalismul
A fost reprezentat in principal de Adam Smith,care s-a afirmat în
special prin susținerea ideii că statul minimal oferă cel mai bun
suport pentru cresterea economică, puterea politică se manifesta
prin intermediul legilor elaborate de parlamente naționale sub
forma unui sistem de norme abstracte,raționale
Statul liberal clasic este reprezentat de trei mari structuri:
-consolidarea relațiilor capitaliste de producție în economie
-apariția societății civile de tip individualist
-hegemonia ideologică a raționalismului de tip iluminist
Marxismul
●
Pentru Saint-Simon,Proudhon și Marx,societatea era structura care
trebuia întărită în timp ce statul trebuia să fie limitat,controlat de societate
sau abolit.
●
Este teoria care plasează statul la polul opus societății,ceea ce face cu
adevărat deosebirea între modul de gândire a lui Marx,reprezentantul
marxismului si modul de gândire inițiat de liberalismul clasic se referă la
aspecte ce țin de clasă.
●
Marx pune accent pe ideea că drepturile politice cetățenești care se
bucurau de o poziție înaltă în societate datorită revoluționarilor din
Franța,nu erau suficiente prin ele însele pentru a garanta libertatea
umana generalizată.
Realismul
●
Cel mai important reprezentant al realismului,Hobbes,
argumentează că în “starea naturală”,pre-sociala,oamenii se
bucură de libertate personala absolută,dar aceasta înseamnă că
sunt expuși amenințării violenței fizice.
●
Asemenea liberalismului,privește statul ca pe un element
secundar,caracterul si forța statului rezultă din impactul forțelor
societății asupra sa
●
În contradicție cu marxismul,realismul consideră că abolirea
statului poate avea ca efect reîntoarcerea la stadiul de junglă
Definirea statului în doctrina juridică
●
Statul este forma de organizare politica a unei colectivități
umane,constituită istoric,localizată geografic,în care există un grup
conducător investit cu atribuții de guvernare și de exercitare a
autorității publice în numele poporului având ca și prerogative
stabilirea si apărarea ordinii statale și în cadrul acesteia a celei
juridice.
●
Din punct de vedere juridic conceptul de stat reprezintă o noțiune
interdisciplinară care suscită în egală măsură atât atenția dreptului
public cât si atenția dreptului internațional.
Conceptul de stat
●
Este prin excelență și un concept politic,care în sens
restrâns,tehnic juridic,desemnează forma organizată a puterii
publice,statul neputând fi analizat separat de conceptul de putere
●
Sub accepțiunea statului ca subiect de drept,dreptul
constituțional analizează statul prin capacitatea sa juridică,adica
aceea aptitudine de a fi subiect de drept în diferite raporturi juridice
[Link] internațional și dreptul
intern
Art 11
●
(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu buna-
credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
●
(2) Tratatele ratificate de Parlament,potrivit legii,fac parte din
dreptul intern.
●
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină
parte cuprinde dispoziții contrare Constituției,ratificarea lui poate
avea loc numai după revizuirea Constituției.
[Link] constituțional
Dreptul constituțional analizează statul ca fiind o entitate juridică
distinctă,stabilă si permanentă,diferită de persoanele fizice care
exercită puterea,în limitele competențelor,prestabilite pe un
teritoriu și cu privire la o populație.
Sub accepțiunea statului ca subiect de drept,dreptul
constituțional analizează statul prin capacitatea sa juridică,adică
acea aptitudine de a fi subiect de drept în diferite raporturi juridice.
Bibliografie
I. Dr. Eufemia Vieru, Dr. Dumitru Vieriu, Curs Drept Constituțional și instituții politice,
II. Conf. univ. dr. Bogdan Nicolae Țonea, Drept Constituțional și instituții politice, Suport de curs pentru
învățământul cu frecvență redusă și la distanță.
III. Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj, Curs Facultatea de Drept, Drept Constituțional și instuții
politice II.
