STAT DE DREPT

Noţiunea de stat de drept

Se spune că “statul de drept” înfăptuieşte “domnia legii” (“rule of law”) în întreaga lui activitate,
fie în raporturile cu cetăţenii, fie cu diferite organizaţii sociale de pe teritoriul lui. Utilizată la acest sens,
noţiunea de “stat de drept” este întâlnită chiar în unele texte constituţionale, cum este art. 28 al
Constituţiei R.F. Germane, art. 11 al actualei Constituţii spaniole sau art. 1 alin. (3) al Constituţiei
Republicii Moldova din 1994.
Pentru a fi în prezenţa unui stat de drept este necesar să existe un sistem legislativ călăuzit de
preocuparea constantă de a ocroti personalitatea umană în integralitatea ei şi de a-i crea condiţii optime de
dezvoltare.
Statul de drept presupune existenţa unei aşezări politice bazate pe separaţia puterilor statului, adică pe
un sistem de “frâne şi contragreutăţi”, capabil să împiedice organele publice să abuzeze de atribuţiile cu
care au fost investite.
Stat de drept – stat organizat pe baza principiului separaţiei puterilor în stat, care garantează
independenţa reală a justiţiei şi are drept scop promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului.
Ion Deleanu menţionează: Statul de drept semnifică subordonarea statului faţă de drept; este statul care îşi
subordonează acţiunea sa asupra cetăţenilor regulilor care determină drepturile acestora; statul de drept
este un sistem de organizare în care ansamblul raporturilor sociale şi politice sunt subordonate dreptului;
este statul legat prin drept, statul care respectă dreptul; statul în care puterea e subordonată dreptului, toate
manifestările statului fiind legitimate şi limitate prin drept; statul de drept înseamnă limitarea puterii prin
drept; statul de drept înseamnă garanţii fundamentale libertăţilor publice, protecţia ordinii legilor; statul
de drept implică existenţa regulilor constituţionale care se impun tuturor; este statul în măsură să
concilieze libertatea şi autoritatea; statul de drept este ordinea juridică ierarhizată şi sistematizată; el
semnifică o concepţie cu privire la putere; el este mai puţin un stat, cât mai ales o mişcare de raţionalizare
şi de ordonare etc.

Conceptul de stat de drept

Sintagma „stat de drept" rezultă din asocierea celor doi termeni , ,statul" si „,dreptul". intre stat si drept
există o relatie puternică. Statul si dreptul constitue o unitate de contrarii. Referin- du-se la această
problema, profesorul universitar Nicola Popa mentionează urmatoarele: ,,Dreptul are rolul de ,,corset" al
tensiunilor ce apar in procesul de exercitare a conducerii sociale prin intermediul activitătii de stat. Pe de
altă parte, statul garantează realizarea dreptului si reintegrează ordinea juri- dică lezată prin activităti
ilicite".' Altfel spus, in timp ce dreptul furnizează regulile generale si obligatorii potrivit cărora se exercită
puterea de stat, statul asigură obligativitatea normelor juridice, traducerea lor in viată. ,,statul de drept", in
calitate, de concept si formă de exprimare, nu este o simplă asociere de cuvinte. El exprimă o conditie cu
privire la putere, o miscare de rationalizare si de ordine a acesteia.
Conceptul „,stat de drept" este o creatie teoretică pentru aparitia careia omenirii i-au trebuit sute de ani.
Conceptul dat a cunoscut citeva niveluri sau forme de edificare si anume: statul politienesc, statul legal,
statul constitutional.
Statul polițienesc (Politzeistaat) constituie una din formele initiale ale statului de dept. Acest stat
a fost multă vreme asemanat cu o formă de organizare statală care neagă dreptul.
In realitate, „statul politienesc" constitue una dintre formele statului
de drept, numai că, intr-un astfel de stat, dreptul aplicabil este cel al guvernămintului, al executivului.
Dreptul este: impregnat de idea inegalitătii părtilor: in raportul juridic.
Statul legal si-a gasit exprimare mai ales in Franta celei de-a Ill-a si a IV-a Republici. Unul
dintre, promotorii consecventi ai acestui stat a fost Raymond Carre de Malberg, care considera că, nimic
nu este posibil sau valabil decit prin lege" si că „, nu există in Franta putere superioară puterii legii".? Prin
esenta sa, „statul legal este acel stat in care se asigură domnia legii" (rule of low) sau , suve- ranitatea
legii". Intr-un asemenea stat rolul principal se acordă parlamentului. Criza parlamentarismului poate
conduce la o criză a statului legal. De altfel, aceasta s-a si intimplat in Italia, incepind cu anul 1924, in
Germania după 1933, in Spania din 1936 etc.
Statul constitutional incearcă să completeze lacunele statului legal, „să răspundă incapacitătii
parlamentului de a-si surmonta criza". La inceput statul constitutional apare nu atît pentru a proteja
drepturile si libertătile omului, cit pentru a preveni conflictele ce pot apărea in ca- drul federalismului.
Astfel, initial statul constitutional e preocupat de idea repartizării atributiilor ce revin autoritătilor federale
si autorită- filor subiectelor federatiei, interactiunea optimă a acestora. Cu timpul insă, statul se
cristalizează ca formă modernă a statului de drept.

Conceptul stat de drept

Termenul „,stat de drept" este traducerea: literară a cuvintului Rechtsta- at. Desi e cunoscut din secolul al
XVII-lea, termenul „,stat de drept" capătă o semnificatie deosebită doar in secolul XX. Anume la tapa
contemporană termenul dat e introdus atît in actele internationale, cît si in cele interne. Asa, de exemplu,
in Carta de la Paris pentru o nouă Europă (21 noiembrie 1990), imediat după Preambul, urmează un
paragraf intitulat „Drepturile omului, democratia si statul de drept". Astfel, Constitutia Germaniei din 23
mai 1949 prevede ca, Ordinea constitutională a Landurilor trebuie să fie conformă principiilor statului de
drept... » (art. 28 (1). Constitutia Spaniei (31 octombrie 1978) prevede că Spania este ,,un stat de drept"
(alin. 3, Preambul) si că „,Spania se constituie ca un Stat social si democratic de drept" (art. 1 § 1 titlul 1).
Constitutia României (art. 1 (3) prevede că ,,România este un stat de drept, democratic si social... ", o
remarcă asemânătoare găsim si in Constitutia Re- publicii Moldova: „Republica Moldova este un stat
democratic, de drept... (art. 1 (3). Existenta unui stat real de drept si democratic depinde de indeplinirea
unor conditii si exigente.
Premisele si exigentele statului de drept
In ceea ce priveste trăsăturile definitorii ale statului de drept, problema dată in literatura juridică e
reflectată in mod diferit. Profesorul rus A. Kovalenko, de exemplu, consideră că statul de drept se
caracterizează prin urmatoarele trăsături:
a) este fundamentat pe suprematia legii;
b) presupune exercitarea si respectarea fermă a legilor statului de catre tot cetătenii, functionarii, organele
de stat si organizatiile sociale;
c) prevede răspunderea reciprocă a cetătenilor in limitele legislatiei in vigoare;
d) asigură drepturile si libertătile cetătenilor necesare pentru functi- onarea societătii civile de drept.'
Din punctul de vedere al renumitului savant Hans Kelsen, „statul de
dept este considerat... ca find o ordine juridică relativ centralizată ce s-ar
caracteriza prin:
a) jurisdictie si administratie supuse legii, adică unor norme generale decise de catre un parlament ales de
catre popor, norme edictate cu/fară colaborarea unui sef de stat, plasat ca sef al executivului;
b) membrii executivului sint responsabili de actele lor;
c) instantele sint independente;
d) garantarea unor drepturi cetatenilor, in mod special dreptul la libertate (libertatea de constiintă,
libertatea de credinta, libertatea de a-si exprima opinia)".
Cea mai simplă definitie a
statului de dept ar fi: stat in care domneste dreptul, in care toti sint egali in fata legii, in care nimeni, nici
chiar statul, nu este mai presus de lege.
Statul de. drept se caracterizează prin următoarele trăsături:
este fundamentat pe suprematia legii;
presupune realizarea strictă a legilor de catre toti (cetateni, functionari, autorităti publice, stat,
organizatii nestatale etc.);
se prevede răspunderea reciprocă a statului si cetătenilor in limitele
stabilite de lege;
existenta unei democratii constitutionale
sint asigurate drepturile si libertătile omului si cetăteanului;
există o reala separatie si independentă a puterilor,
Pentru a garanta realizarea exigentelor statului de dept este necesară
respectarea următoarelor reguli:
stabilirea unui statut suprem de care să se conducă puterea (Constitutie); organizarea puterii si
realizarea prerogativelor ei in conditiile si limitele stabilite de lege; unirea tuturor normelor juridice intr-
un sistem de unificare a legislatiei si conformitatea unor norme cu celelalte; convocarea, garantarea si
realizarea efectivă a drepturilor si libertatilor fundamentale; accesul liber la justitie si infăptuirea justifiei
in numele legii de către instantele judecătoresti independente si impartiale; respectarea regulilor din
raportul cetătean-putere si viceversa; egalitatea tuturor in fata legii si a puterii; neretroactivitatea legilor
mai aspre; pluralismul politic.
La examinarea statului de dept este necesitatea neconditionată ca o lege să fie legală.
Legea trebuie să constituie o sinteză a intereselor intregului popor si o exprimare a unei vointe generale.
Problemele constituirii statului
Statul de dept poate si trebuie construit tocmai pentru a oferi oamenilor linistea si siguranta de care au
nevoie pentru a-si exercita drepturile si libertătile cetătenesti. Construirea unui asemenea stat in conditiile
Republicii Moldova e ingreunată, in primul rind, de faptul că se impune insăsi consolidarea statalitătii
noastre. Sintem un stat tinăr apărut pe harta lumii ca rezultat al destramării U.R.SS. Chiar de la inceput
ne-am confruntat cu separatismul. Astfel, in toamna anului 1990, teritoriul Republicii Moldova a fost
dezmembrat, instituindu-se in raioanele din stinga Nistrului un regim secesionist prin formarea asa-
numitei republic transnistrene moldovenesti cu capitala Tiraspol. Separatistii refuză să se supună
regimului constitutional al Republicii Moldova. Ei au adoptat propria constitute si au creat autorităti
public proprii (parlament, guvern, presedinte, instante judecătoresti etc.). In consecintă, Republica
Moldova nu are nici o putere asupra acestui teritoriu, fiindu-i pusă in peri col statalitatea.
O prim conditie in edificarea unui stat de dept in Republica Moldova este consolidarea statalitătii.
De asemenea, este evident că procesul de constituire a statului de drept in Republica Moldova se va axa
pe principiile moderne de functionare a statului, si anume:principiul separatiei si colaborării
puterilor;pluralismului politic si ideologic; democratismului; legalitătii; stintific.
Teoria separatiei puterilor este considerată dept una dintre cele mai avansate si potrivite conceptii de
organizare a puterii de stat. Constitutia Republicii Moldova, subliniază necesitatea colaborarii puterilor:
„In Republica Moldova puterea legislativa, executivă si judecătorească sint separate si colaborează in
exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constitutiei" (art. 6).
Pluralismul politic este un sistem politic in cadrul caruia puterea se exercită prin organizatii social-
politice si alte formatiuni obstesti, care cooperează si se echilibrează unele pe altele. In urma acestor
colaborări se realizează compromisurile politice. o suveranitate divizată, care admite principiul
separării puterilor in stat.
Principiul democratismului presupune guvernarea poporului prin popor si pentru popor":
Acest principiu si-a găsit reflectare in urmatoarele prevederi constitutionale: (art. 2; 75; 38; 109; 75; 34 al
Constitutiei).
Principiul legalitătii presupune exercitarea tuturor functiilor proprii organelor de stat si persoanelor
oficiale in strict conformitate cu legile si actele subordonate acestora, conform competentelor ce le revin
prin lege.
El presupune, de asemenea, aplicarea strictă si neabâtută a actelor normative de dept in vigoare,
combaterea tuturor cazurilor de incalcare a drepturilor si libertătilor fundamental ale cetătenilor.
Baza legalitătii o constituie Constitutia, legea supremă a statului. Conform Constitutiei Republic
Moldova, „nici o lege si nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constitutiei nu are putere
juridica" (art. 7).
Principiul stiintific in organizarea si activitatea organelor de stat este conditionat de faptul că
functionarea cu succes a aparatului de stat este de neconceput fară abordarea stiintifică a problemelor
concrete, fară organizarea eficientă a activitătii fiecărui functionar, fară o structură argumentată din punct
de vedere stintific. Principiul enuntat impune imbinarea armonioasă si ratională a factorului stintific. cu
factorul administrativ.
Concluzionam ca, constituirea statului
de dept necesită timp indelungat