Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Colaborarea
2.Construcția/ structurarea cunoașterii
3.Rezolvarea de probleme și spiritul inovativ
4.Utilizarea TIC în învățare
5.Auto-reglare (metacogniție)
6.Comunicarea eficientă
Scurtă analiză a generațiilor
Boomers I Baby Boomers: Ani de naștere: 1946-1954; Maturitate: 1963-1972
A fost o generație care a protestat, o generație activă și optimistă. Cinismul le lipsește sau e în doze foarte
mici. În România este generația celor născuți după instaurarea regimului comunist, în perioadă stalinistă.
Boomers II/Generația Jones: Ani de naștere: 1955-1965; Maturitate: 1973-1983
Generația post-Watergate și-a cam pierdut încrederea și optimismul în guverne și politică. În România
este generația construcției socialismului și a omului nou.
Generația X: Ani de naștere: 1966-1976; Maturitate: 1988-1994
Se spune despre ei că sunt generația ”pierdută”, expusă divorțurilor și grădinițelor cu program prelungit,
copii care nu au avut relații prea sănătoase cu părinții lor. În România, este generația tinerilor de la revoluție,
care au copilărit în comunism, tranziție și s-au confruntat cu grijile economiei de piață;
GeneratiaY, Echo Boomers sau Millennials: Ani de naștere: 1977-1995; Maturitate: 1998-2006
Sofisticați, orientați spre tehnologie, adaptabili la schimbările de mentalitate și de context; cu provocări
financiare;
Generația Z – generația nativilor digitali: Ani de naștere: 1995-2012; Maturitate: 2013-2020
Generația pe care ne străduim să o înțelegem. Adolescenții Generației Z cresc într-un mediu divers, puternic
tehnologizat și de maximă globalizare. Tehnologia nu-i mai entuziasmează, ci e o unealtă, o parte integrantă
din viața lor, nu un mod de a epata.
Generația Alpha: Ani de naștere: Începe din 2010 (durează cam 14-15 ani); Maturitate: 2020-2035
Profilul generației digitale: o încercare de
sinteză pe baza cercetărilor existente
• Studiile în domeniu ne relevă faptul că, cei pe care îi numim astăzi nativii
digitali, înregistrează mai puțin de 5000 de ore citind, peste 10000 de ore
jucându-se pe video games și nu mai puțin de 20.000 de ore sunt petrecute
la TV și Internet. Aceste experiențe ale copiilor și tinerilor digitali le
amprentează modalitățile de percepere și de relaționare cu realitatea
statică si cea socială.
• Studii din ce în ce mai consistente ale ultimului deceniu (Shah & Abraham,
2009; Jukes & Dorsaj, 2006, Oblinger & Oblinger, 2005, Gardner & Davis,
2015; Bălan et.al., 2016, Pînzaru & Mitan, 2015) încearcă să ofere un profil al
nativului digital, focalizându-se pe descrierea comportamentelor predilecte
de învățare, gândire și de raportare la cunoaștere, la sine și la ceilalți.
O provocare
In geography – which is all but ignored these days – there is no reason that a generation that can
memorize over 100 Pokémon characters with all their characteristics, history and evolution can‟t learn
the names, populations, capitals and relationships of all the 101 nations in the world. It just depends on
how it is presented.