Sunteți pe pagina 1din 38

Educația timpurie a nativilor digitali.

-provocări, condiționări, soluții -

SUSȚINĂTORI:
VOUCIUC GABRIELA
VOUCIUC DIANA-MARIA
COȘMAN GABRIELA -MĂDĂLINA
TIGÎȚĂ IRINA GABRIELA
ILIOAIA ALEXANDRA
VACARIU MIRELA
Nativii digitali
Nativii digitali tind spre un mod superficial de procesare a informației, caracterizat
printr-o deplasare rapidă a atenției și printr-o reflecție redusă.

Nativi
Persoane care au crescut cu tehnologia digitală.
digitali
Generația digitală
Reprezintă totalitatea oamenilor care sunt conectați permanent la noile tehnologii
de comunicare.

Membrii acestei generații au cele mai bune abilități de utilizare a


Generația
noilor tehnologii. Ei stăpânesc și utilizează extrem de bine toate
Z
platformele social media și trăiesc într-o lume conectată virtual.

Pentru generația Z noile inovații reprezintă noua realitate.


Copiii contemporani cu vârsta de până la 6 ani, fac parte din
generația nativilor digitali.

Studiile arată că:

60
50
40
30 Sales
20
10
0
De ce este atât de simplu pentru copii să acceseze mediul online?
Învățarea digitală
CAPACITATEA
SARCINA de a gestiona ATENȚIA

MOTIVAȚI
TIMPUL A

Învățarea digitală presupune, participarea la comunicarea


educațională prin intermediul platformelor digitale
Predarea digitală

Capacitatea de a
proiecta oportunități
de învățare, utilizând
într-o manieră
eficientă
instrumentele și
resursele digitale
disponibile.

Profesorul trebuie să aibă


aptitudini de predare
digitală, pentru a realiza o
învățare digitală eficientă.
Cum învață nativii digitali?

RITM RAPID CONEXIUNI


MULTIPLE

PROCESEAZĂ
INFORMAȚIILE
VIZUAL
Potrivit unui sondaj:
90% dintre profesori consideră că tehnologia a creat o generație distrasă, cu o
atenție limitată;

60% consideră că a afectat scrisul și comunicarea directă;

50% consideră că tehnologia afectează gândirea critică și


abilitatea de a face temele pentru acasă;

76% consideră că elevii sunt determinați să caute


răspunsuri rapide.
i l e ș i
N e v o
n a r e a
i ț i o
cond î n e r a
p i i l o r
c o a l ă
dig i t
Spațiile digitale sunt habitatele naturale ale tinerilor din ziua de
astăzi, atât în timpul lor liber, cât (de câțiva ani) și în timpul orelor de
curs. Cu toate acestea, studiile arată că tehnologiile digitale contribuie
la creșterea calității lecțiilor doar în măsura în care profesorii reușesc
să le integreze armonios în activitatea didactică.
• Folosindu-și curiozitatea și dorința de
explorare, copiii accesează foarte ușor
diverse spații online, uneori foarte
potrivite pentru ei și care pot avea un
efect benefic pentru dezvoltarea
abilităților, Alteori însă, poate
neintenționat, ajung să întâlnească
informatii cu caracter negativ. Acest
tip de experiențe timpurii, care nu
sunt neapărat ceea ce părinții sau
dascălii ar alege pentru copii, fac
totuși parte din viață.
• Suntem conștienți că nu este deloc
ușor pentru un adult să realizeze că
nu poate proteja în permanență copiii.
Acestă conștientizare cauzează o condiționare a experienței de
navigare pe internet în sensul în care persoana adultă poate
influența până la un moment dat această activitate.
Condiționarea poate fi făcută prin trasarea unor repere în ceea ce
privește nagivarea pe internet. Persoana implicată, în cazul de
față preșcolarul, se folosește de cuvinte cheie pentru căutarea
informațiilor.
În ceea ce privește accesibilitatea informațiilor asupra unor
domenii de interes, preșcolarii sunt nevoiți să aibă la îndemână
resurse tehnologice absolut vitale și necesare desfășurării unei
activități în era digitală.

Educația este un drept fundamental, iar


accesul și calitatea acestuia trebuie garantate,
mai ales in contextual actual . In acest sens,
abordarea din perspectiva învățării la
schimbarile dinamice produse de noile tehnologii
trebuie sa fie una calitativa.

Astfel spus, un alt tip de condiționare a


preșcolarilor în a desfășura o activitate în spațiul
online este lipsa unor dispozitive care fac posibil
acest lucru.
În strânsă legătură cu accesibilitatea se află și conectivitatea. Aceasta
presupune ca spațiul online să fie văzut ca o micro-societate . De exemplu,
desfășurarea și ducerea la bun sfârșit a unor activități folosindu-ne de o
platforma unde se pot loga mai mulți particpanți in acelasi timp. Acest lucru
vizeaza forte bine lucrul în echipă și antrenează situația creată de actvitatea
în sine. La nivel psihologic, preșcolarii aplică același ca într-un mediu
familiar deja pentru ei, cum ar fi gradinița . În lipsa unor astfel de
conectări , preșcolarii sunt conditionați în aș dezvolta competențele digitale
pentru că utilizarea resurselor educationale le sunt restricționate.
Efectele calculatorului asupra
copiilor
Efectul asupra socializării
Răspunsul cercetătorilor privind impactul calculatorului asupra dezvoltării
sociale a copiilor a fost diferit.

Un numar limitat de cercetări au adus dovezi ale efectelor negative ale


utilizarii tehnologiei la o vârstă fragedă, iar ele se referă la manifestarea unui
comportament ce urmărește obiective individuale, și nu colaborative.

De exemplu, implicarea intr-un joc individual pe calculator poate izola


copilul comparativ cu un joc colectiv ce implică interacțiune socială.
Într-un studiu ce vitează sintetizarea cercetărilor privind
interacțiunea socială și utilizarea calculatoarelor s-a constatat că
interacțiunile sociale sunt influențate de tipul de software utilizat și de
mediul fizic din jurul calculatorul. Astfel în funcție de aplicație aleasă
se poate stimula spiritul de colaborare sau se pot încuraja
competițiile.

Interacțiunea socială pozitivă poate fi încurajată prin plasarea a


două scaune în fața calculatorului deoarece aranjare calculatorului
unul lângă celălalt facilitează împărtășirea ideilor între copii.
Sedentarismul
Acum statul ”în bancă”, în fața ecranului, cumulat cu faptul că cei
mici petrec mult mai puțin timp afară, se joacă mai puțin și aleargă
mai puțin, sau chiar deloc, cu alți copii, duce la sedentarism și la
consecințe negative asupra sănătății. 

În condițiile utilizării neîntrerupte și îndelungate ale calculatorului, multe


dintre problemele care pot să apară și să afecteze dezvoltarea fizică
corespunzătoare a copiilor mici se referă la o poziție corporală defectuasă, la
obezitate ca urmare a sedentaristmului.
A fost înlăturată posibilitatea ca radiațiile din monitor să afecteze ochii copiilor
deoarece valoarea efectiva a radiației este minimă și consecința poate fi cel mult
oboseala ochilor cauzată de privitul continuu la monitor.

Consecințele negative ale utilizării calculatorului pot fi evitate prin


monitorizarea timpului în care copilul stă la calculator, poziționarea corectă a
monitorului și asigurarea unui iluminat corespunzător precum și prin folosirea unui
mobilier adecvat.
Academia Americană de Pediatrie recomandă ca un copil preșcolar să
nu fie unei excursii unui ecran mai mult de o oră, două pe zi.

10
3 ani minute

15
4-5ani minute

20
5 ani minute

25-30
5-6 ani minute
Kalas 2010
Efectul asupra emoțiilor

La vârsta preșcolară abilitatea cognitivă de a diferența între realitate și


fantezie este subdezvoltată și îi face pe copii mai vulnerabili la conținutul
violent, înfricoșător, sexual sau emoțional.

Luând în considerare lipsa de evaluare critică autoreglarea și controlul


impulsului la nivelurile scăzute la copii de vârstă mică este necesară
monitorizarea accesului la jocuri video și la internet si stabilirea clara timpului
vizionarea de vizionare sau de joacă a tipului de program urmărit.
Utilizarea calculatoarelor le poate da copiilor cu stimă de sine scăzută
sentimentul de control și de autovaloare.

Conform unui studiu copii proveniți din familii cu venituri mici păreau mai
interesați de învățare în general, manifestau mai multă răbdare, control al impulsului
și spirit de colaborare cu colegii de clasă atunci când stăteau la calculator.

Cercetătprii au observat că atunci când interacționează cu un software adecvat


copiii au expresii faciale pozitive și active dar și vociferări multe mai multe decât cei
care privesc la televizor.
Efectul asupra dezvoltării cognitive

Cercetările privind impactul tehnologiei asupra dezvoltării cognitive


oferă câteva perspective ale achizițiilor dobândite de copii mic.

Calculatoarele oferă avantaje unice în învățare prin posibilității de


explorare, prin rezolvarea creativă a problemelor și instrucția autoghidată.
Preșcolarii la care susținerea activităților s-a realizat prin folosirea
calculatorului au demonstrat câștiguri semnificativ mai mari în dezvoltarea
inteligenței, cunoașterea structurală, atitudinile nonverbale și verbale,
memoria de lungă durată și abilitățile de rezolvare a problemelor comparativ
cu cei fără experiență calculatorului.

Copiii de grădiniță și de școală primară au arătat câștiguri creativitate,


gândire matematică și motivație
Soluțiile generației digitale
,,Să nu-i educam pe copiii noștri pentru
lumea de azi. Această lume nu va mai
exista când ei vor fi mari și nimic nu ne
permite să știm cum va fi lumea lor.
Atunci să-i învățăm să se adapteze ”
(Maria
Montessori- ,,Descoperirea copilului”)
Cu timpul, nativii digitali vor deveni tot mai importanți pentru
învățământ dar și pentru locurile de muncă, fiind cea mai
căutată generație cu un randament aproape dublu față de
celelalte generații.
Ei sunt consideraţi „nativi digitali”, spre deosebire de așa numiții
„imigranți digitali”, reprezentanții acelor generații care nu au avut la
dispoziție dispozitivele tehnologice de la vârste fragede și care le
integrează în activitățile lor, fără a le considera totuși indispensabile.
S-a constat că Internetul acţionează ca o forţă
globalizatoare care aplatizează lumea şi micşorează
distanţele, iar „caracteristicile locale distincte care îi
caracterizează pe tineri dispar”. (Ferguson, C. J. (2007))
Mhmm...it s
easier
Cum învață nativii digitali?
Copiii crescuți într-o lume
a calculatorului gândesc
diferit față de noi. Ei
dezvoltă minți hypertext.
Ei sar de colo-colo. E ca și
cum structurile lor
cognitive au fost paralele,
nu secvențiale.
Tendința actuală a copiilor, de a se juca cu
mijloacele tehnice, face ca utilizarea jocurilor
educative software să fie foarte eficiente,
datorită rapidității și a satisfacției imediate.

Folosirea jocurilor educative digitale


combină ce„l mai mult elementele
motivante, decât orice am folosi în mod
obișnuit .(Prenski M., 2006)
De ce se joacă copilul?
Soluții adaptate generației digitale
Activitățile pe calculator cu rezolvare de probleme care stimulează capacitatea de
luare a deciziilor

Lecții special realizate în care integrăm resurse atrăgătoare

Programele pe calculator special realizate pot înbunățăți gândirea alegorică la


copiii de grădiniță

Timpul petrecut la în compania tehnologiei este bine să fie îmbinat cu alt activități
În general, este indicat Educatorii ar trebui să
ca aplicațiile să fie aleagă numai aplicațiile
controlate de copil, nu transparente, adică cele
ar trebui ca ele să ale căror funcții sunt
controleze definite clar și intuitiv.
interacțiunea copilului.
Aplicațiile ar trebui
În anii timpurii știm că integrate cât mai mult
activitățile care asigură posibil cu alte practici de
contexte pentru educație timpurie care fac
colaborare sunt parte dintr-un curriculum
importante. Este relevant pentru copii. Este
importante și lucru inadegvată practica
individual, și cel colectiv obișnuită de a asigura
în interacțiune accesul la tehnologie ca
recompensă.
Studiile au arătat că, atunci
când părinții, profesorii și
copiii colaborează spre
îndeplinirea acelorași
obiective, se obține o
performanță academică mai
mare.
BIBLIOGRAFIE:

 
Ceobanu C. (2020). Educația digitală. Editura Polirom, Iași
Dr.Kutscher M. (2018). Copiii erei digitale. Editura Univers
Stan L.(2016). Dezvoltarea copilului și educația timpurie. Editura Polirom, Iași
Stan L.(2016). Educația timpurie. Probleme și soluții. Editura Polirom, Iași
Albulescu, I., 2019, Didactica jocurilor, Editura Didctică și Pedagocică, București
Clements, D. (1998). Young Children and Technology. Forum on Early Childhood Science,
Mathematics, and Technology Education
Ferguson, C. J. (2007). The good, the bad and the ugly: A meta-analytic review of positive
and negative effects of violent video games. Psychiatric Quarterly, 78(4), 309-316
Prensky, M. (2001). Digital game-based learning. New York, NY: McGraw-Hill

Resurse web:
https://oradenet.ro/blog/nevoile-copiilor-in-eradigitala/?

S-ar putea să vă placă și