Copilul preșcolar în era digitală

Prof. înv.preșcolar Morgovan Corina

Grădinița cu P.P.Toldi Salonta

Calculatorul face parte din spaţiul socio-cultural al copilului alături de televizor, cărţi,
reviste, ziare, afişe, firme luminoase; toate acestea „bombardează” spaţiul vizual al copilului,
îi influenţează limbajul şi comunicarea non-verbală, îl pun în situaţia de a găsi rapid soluţii, de
a se orienta şi adapta la o lume în care informaţia circulă rapid, iar schimbarea este accelerată.
De aceea, ne-am propus să fim organizatorii experienţelor cognitive şi de exprimare
care îl introduc pe copil în lumea oferită de programele de calculator, ţinând seama şi de
mediul educaţional din care provin copiii (unii beneficiind de calculator în familie, alţii nu) şi
încercând prin aceste activităţi să oferim dreptul copiilor la şanse egale de educaţie, indiferent
de mediul din care ei provin.
La vârsta preşcolarităţii jocul ocupă locul central în activitatea cotidiana a copilului,
iar calculatorul este un mijloc prin care copiii pot explora lumea îmbinând jocul cu învăţarea,
pentru că este animat, colorat, activ, interactiv, calculatorul permite minţii şi mâinilor să
străpungă realitatea şi să o subjuge. Sub aspect informativ, calculatorul este partenerul de joc
inteligent, care îi satisface nevoia de cunoaştere a copilului, îl ajută să-şi îmbogăţească
cunoştinţele, îi stimulează imaginaţia, intuiţia, capacitatea de reflecţie, aptitudinile şi trăirile
ce formează perseverenţa, responsabilitatea, ajută la formarea unor priceperi şi deprinderi de
muncă şi viaţă.
Alături de mijloacele didactice clasice, calculatorul este un instrument didactic ce
poate fi folosit în scopul eficientizării tuturor activităţilor din grădiniţă.
Un număr semnificativ de softuri adaptate vârstei preşcolare contribuie din plin la
fixarea cunoştinţelor, dar mai ales la îmbogăţirea culturii generale. Utilizarea softurilor
educaţionale este o metodă ce conferă calculatorului o triplă ipostază: de jucărie, unealtă şi
sursă de informatii. Softurile educaţionale trebuie să fie centrate pe nevoile şi interesele
copiilor, contribuind la formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie la aceştia, printr-o
învăţare dirijată, cu ajutorul imaginilor vizuale şi auditive prezentate într-o formă atractivă, ce
respectă particularităţile de vârstă şi individuale.
. Softuri educaţionale precum PitiClic, Logico sau Pro-Edu oferă copilului multe
variante de a învaţă ceasul, rolul igienei dentare, animalele , unde copiii găsesc mai multe
variante de joc. Preşcolarii îşi pot consolida cunoştinţele, rezolvând sarcinile primite. De
exemplu în Jocul ,, De-a biblioteca” personajul îi cere copilului să analizeze imaginea de pe
ecran, să compare formă şi mărimea cărţilor prin alăturare vizuală şi apoi să le aşeze pe rând
în rafturile bibliotecii. Imaginile individuale se prezintă pe rând şi copilul trebuie să facă apel,
fie la imaginea de ansamblu care i se prezintă când greşeşte, fie la cunoştinţele dobândite
anterior. Jocul se desfăşoară interactiv, calculatorul îl sfătuieşte pe cel ce se joacă, să se
gândească bine şi îl încurajează să încerce din nou, dacă a greşit. Răspunsurile corecte sunt
răsplătite cu strigăte de bucurie, aplauze şi laude, pentru că a aşezat corect cărţile în rafturi.
Programul are mai multe variante de joc: repara jucăria (trebuie asamblate piesele lipsa şi apoi
colorate după dorinţa copilului), matematică cu personaje din poveşti cunoscute, ghicitori,
labirint, construcţii (căsuţa greieraşului), ghiceşte indicii (Personajul este ascuns şi trebuie
găsit dând clic pe fiecare cifra. După ce rezolva toate sarcinile, copilul este lăudat, aplaudat şi
primeşte recompensă o medalie). În alte jocuri interactive, este recompensat cu o diplomă pe
care îşi scrie numele sau cu lucrarea pe care a avut de asamblat o jucărie, un mijloc de
transport, o colorează şi are opţiunea de a le imprimă.In cadrul opţionalului am propus ca
teme pe calculator :„Prietenul meu se prezintă” – elemente component;„Agaţă şi deplasează”
– operaţii cu mouse-ul;„Ne jucăm cu tastatură” – semnificaţia fiecărei taste;„Ne jucăm cu
iconiţe” – lansarea unei aplicaţii;„Unde pot să desenez?” – folosirea PAINT;„Bogăţiile
toamnei!” – desen liber alese;„Pot să scriu!” – folosirea WORD;„Ghiceşte ce litera a scris” –
succesiuni de litere sau cuvinte scurte;„Animalele din jurul casei mele” – soft
LOGICO;Formează întregul– soft PITICLIC;„Colectează corect!” – soft PITICLIC;
„Desenăm, pictam” – soft PITICLIC;„Cadou pentru mama” – WORD şi CLIPART;„Găseşte
perechi” (meseriile)– soft PITI CLIC;„Ghici cine s-a ascuns!” – soft PITI CLIC;„Unde
locuiesc prietenii lui Piti clic?” – soft PITI CLIC;„Găseşte perechi” (pui şi părinţii lor) – soft
PITI CLIC. Jocurile de orientare de tip labirint îl ajută pe copil să folosească tastele de
deplasare stânga-dreapta, sus-jos, să-şi dezvolte viteză de reacţie, coordonarea oculo-motorie,
dar şi spiritul de competiţie, capacitatea de a acţiona individual.
Putem spune că pedagogia modernă pune în prim plan copilul, cu trebuinţele şi nevoile
lui de dezvoltare. Copiii vor să se descurce singuri şi vor în acelaşi timp ca persoanele în care
au încredere să-i orienteze şi să-i ocrotească.
Educatoarea dovedeşte competenţă dar şi dragoste pentru copii, atunci când le oferă
posibilitatea de a avea iniţiativă.
 În concluzie, putem spune că utilizarea calculatorului este benefică dacă copilul este
activat şi motivat, dar nu trebuie să ne scape din vedere timpul petrecut de copil în faţa
calculatorului. O dozare incorecta a timpului petrecut de copil în faţa calculatorului poate
duce la dependenţă, extenuare, dizabilitati funcţionale. Şi atunci, din prieten, calculatorul
poate deveni duşmanul copiilor.

BIBLIOGRAFIE:
S.M. Cioflica, B. Iliescu, Prietenul meu, calculatorul, (Ghid de utilizare pentru preşcolari), Ed.
Tehno-Art, Petroşani, 2003.
Poenaru, Vasile-,, Calculatorul, prietenul nostrum”, Ed.Coresi, Bucureşti, 2005