Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GRUPA: mare
DOMENIUL EXPERIENȚIAL: Domeniul Limbă și Comunicare (DLC)
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea Limbajului
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?
TEMA PROIECTULUI: Clubul curioșilor
TEMA SĂPTĂMÂNII: Universul
TEMA ACTIVITĂȚII: Micuța planetă, prietena noastră!
MIJLOC DE REALIZARE: Povestirea Educatoarei
TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare de cunoștințe
SCOPUL: Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: Să urmărească Povestea Micuței Planetei, concomitent cu manipularea siluetelor intuitive expuse pe panoul cu planete;
O2: Să identifice două dintre personajele principale din poveste și cu ajutor să le denumească;
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: pesonajul surpriză Mesagerul Soarelui, Povestea Micuței Planetei, pietre, acuarele,
pensoane, lădițe cu nisip, panou cu sistemul solar
RESURSE:
UMANE: 25 de copii
BIBLIOGRAFIE:
2. Captarea atenției Din grădină, apare un personaj surpriză și Conversația Mesagerul Frontal
anume Mesagerul Soarelui având în mână Soarelui
o mica planetă. Mesagerul Soarelui le Expunerea (personajul
spune copiilor că ceea ce are în mână este surpriză)
o altă planetă din cele expuse pe panoul
din grădină. Această Planetă are o
poveste pe care o s.o aflați astăzi.
3. Anunțarea temei Copiii sunt invitați să asculte cu atenție Conversația Frontal Evaluez
și a obiectivelor Povestea Micuței Planetei, pentru că capacitatea
operaționale apoi vor interpreta rolurile personajelor Explicația copiilor de a
din poveste, dându-le viață prin pictură, recepta
iar la final vor dansa și se vor juca în mesajul
acest decor magic, devenind cu toții transmis de
prieteni ai planetei pitice. către cadrul
didactic
A fost odată o planetă mică, mică, care s-a rătăcit din întâmplare în
sistemul nostru solar. Se rătăcise fiindcă nu avea un nume și nici o orbită a sa.
Nu știa cum o cheamă pentru că nu o botezase niciun astromom.
Odată ajunsă în sistemul nostru solar, mică planetă a fost foarte
încântată de ce a văzut.
- Îmi place aici. Nu sunt decât câteva planete, nu e înghesuială, iar steaua lor pare una prietenoasă …cred că n-ar avea
nimic împotrivă să mă învârt în jurul ei! Mi-aș dori să fac parte din acest Sistem Solar, gândi micuța planetă cu
voce tare, dar n-o auzi decât o cometă care trecu pe lângă ea, fără să-i acorde vreo atenție. De regulă, cometele sunt
foarte grăbite.
Apoi, micuța își dădu seama că n-ar fi frumos să se stabilească în acel loc, fără să le ceară voie mai întâi celorlalte planete,
poate chiar și Soarelui.
Așa se hotărî să stea de vorbă cu Jupiter, cea mai mare dintre toate. Își luă inima în dinți și o abordă cu timiditate:
- Vă salut cu respect, îndrăzni ea. Eu sunt o mică planetă care s-a rătăcit în spațiul cosmic…ați fi de acord să mă
primiți și pe mine în frumoasa voastră familie?-Ce-ai spus că ești? o întrebă plină de uimire Jupiter, după care
izbucni în râs. O planetă?!
- Da, o planetă pitică, spuse nou venita cu glas pierdut. O planetuță, dacă vreți…
- Tu, o planetă?! Vorbi din nou Jupiter printre hohote de râs. Eu care
credeam că ești un meteorit, adică o bucată desprinsă dintr-o planetă și chiar
mă așteptam să te faci praf de suprafața mea…
- Dar eu sunt o planetă…insistă micuța.
- Ești doar un meteorit rotunjor care se crede planetă! deveni brusc
serioasă Jupiter. Tu, să te învârți în jurul Soarelui nostru? Haide,
haide, pleacă mai repede!
- Micuța Planetă încă încrezătoare în steaua ei, se gândi să meargă la Saturn.
- Bine v-am găsit, măreață planetă cu inele! Cât de frumoasă sunteți!
- Cine ești tu? întrebă Saturn.
- Sunt o biată planetă care s-a rătăcit în Sistemul vostru Solar și ar vrea să vi se alăture ... dacă îmi veți permite,
desigur!
- Saturn o privi lung pe micuță.
- Știi ceva? îi spuse într-un târziu Saturn. Și așa suntem prea multe. Dacă ar fi după mine ar trebui să rămânem doar
două, eu și cu Jupiter, cele mai puternice planete. De la Mercur n-am vești niciodată, pentru că e prea departe și
aleargă prea repede pe orbită, Venus e prea mândră, crezând că datorită strălucirii ei e cea mai frumoasă, Pământul e
locuit de oameni care trimit tot felul de aparate care bâzâie în jurul meu și-mi fac poze, Marte e roșie de mânie
și suferă că e pustie, Uranus este prea tăcută și rece, iar Neptun e mult prea vorbăreață. Ce ne mai trebuie încă o
planetă în plus? Eu zic să te duci de unde ai venit!
- Micuța își luă “la revedere” pentru că era politicoasă și plecă. Începu a plânge, gândindu-se cât de mult își dorea să
fie acceptată și ea ...
- Deodată tresări: “Oamenii!” … Poate n-ar fi rău să trec și pe la Pământ să-I dau binețe!
- O ultimă încercare pe care era dispusă să o facă pentru a se acomoda și a-și face prieteni. Pe măsură ce se apropia
de Pământ, constată că aceasta e diferită de toate celelalte.
- De ce ai culori atât de frumoase? a fost prima intrebare pe care micuța planetă i-a adresat-o Pământului.
- Pentru ca am mări și oceane, îi răspunse amabilă Pământul. Datorită apei există și viață. știi, eu sunt o planetă locuită.
Tu nu ești?
-Sunt doar o planetă mică și rătăcită și mi-aș fi dorit să mă stabilesc aici, zise încurajată de bunăvoința Pământului micuța.
- Eu n-am nimic împotrivă,dar Soarelui i-ai cerut voie?
ANEXA 2:
PANOU CU SISTEMUL SOLAR
ANEXA 3:
LĂDIȚE CU NISIP